17.2 C
București
miercuri, 17 septembrie, 2025
Acasă Blog Pagină 393

Protest pentru salvarea spațiilor verzi

Luni, 26 iunie, ora 18:00, Fundația Eco-Civică și Agent Green organizează un protest pentru salvarea spațiilor verzi din capitală. Acesta este inițiat ca urmare a votului de marți din Parlament, când, anticipează organizatorii, va fi adoptat noul proiect de Cod Urbanistic. Acesta, spun ei, ar urma să permită construcția de blocuri pe spațiile verzi recent retrocedate.

„Azi am aflat despre un mare rău care li se pregătește bucureștenilor. Avem foarte puțin timp să îl oprim. Marți se va vota în Parlament codul urbanistic care ar urma să permită construcția de blocuri pe ultimele spații verzi retrocedate,” spun reprezentanții Agent Green, în postarea de pe Facebook în care apelează la bucureșteni să li se alăture în protestul pentru păstrarea Bucureștiului verde.

„Ultima șansă să mai oprim nenorocirea este să ne mobilizăm în număr foarte mare pentru protestul pe care îl organizăm luni pentru fiecare bucureștean în Piața Victoriei la ora 18:00,” continuă aceștia

Ecologiștii sunt convinși că noul proiect de Cod Urbanistic va fi aprobat de Camera Deputaților marți, 27 iunie. Acesta prevede construirea de blocuri pe toate spațiile verzi retrocedate.

Astfel, spun ei, vor dispărea Parcul IOR, Parcul Grozăvești, o bună parte din Parcul Tineretului, Parcul Prisaca Dornei, Parcul Brâncuși, Parcul Poligrafiei și multe alte terenuri retrocedate pe spații verzi, baze sportive și locuri de joacă pentru copii.

Pe când aceste oaze de verdeață se află în București, Capitala nu este singurul loc care va cădea sub incidența noului ordin

Prevederile acestuia se vor aplica TUTUROR spațiilor retrocedate din țară. Potențialul este enorm de a pierde și mai mulți dintre copacii și verdeața care au un rol esențial în încetinirea încălzirii globale, și menținerea sănătății populației.

„Să ne gândim la sănătatea noastră, la viața copiilor noștri și a generațiilor viitoare, la faptul ca avem peste 500.000 de cancere înregistrate în România și peste 11.000 de decese pe an în București din cauza poluării atmosferice,” spun și cei de la Agent Green. „Pierderea acestor spații verzi ar putea dubla numărul de decese iar numărul de îmbolnăviri ar crește alarmant,” continuă ei.

Agent Green subliniază faptul că protestul de luni este ultima șansă de a salva sute de hectare de spații verzi.

„Haideți să luptăm pentru viața noastră!”, îndeamnă ei.

Norul provocat de incendiul de la Petromidia NU a avut impact asupra sănătății umane sau ecosistemelor, spune ANPM

Pompierii c are au participat la stingerea incendiului. Foto: Departamentul pentru Situații de Urgență

Direcția și intensitatea vântului au avut un efect pozitiv în cazul norului de poluare provocat de incendiul de miercuri, 21.06, din cadrul Rafinăriei Petromidia. Conform Agenției Naționale pentru Protecția Mediului – ANPM, acesta nu a provocat depășiri ale valorilor limită orare sau zilnice, în zona municipiului Constanța. El nu ar fi avut nici vreun impact asupra sănătății umane sau ecosistemelor, arată reprezentanții ANMP, într-o postare publicată astăzi, pe Facebook.

Specialiștii își bazează observațiile pe datele relevate în urma monitorizării calității aerului. Acestea au fost obținute cu ajutorul stațiilor automate de monitorizare a calității aerului din cadrul Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) aflate în județul Constanța. Cu ajutorul ei, spun reprezentanții ANMP, aceștia au constatat că nu s-au înregistrat depășiri ale valorilor limită pentru poluanții specifici proceselor de ardere și rafinare. Valorile lor, respectiv NO2, SO2, Benzen, CO și particule în suspensie PM10, au fost normale.

„Potrivit specialiștilor noștri, valorile concentrațiilor poluanților măsurați la stația CT-3 s-au aflat în domeniul de variație normal pentru această perioadă, fără a fi identificate creșteri semnificative sau depășiri ale valorilor limită orare sau zilnice”, a anunțat Președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), Laurențiu Alexandru Păștinaru

Reprezentanții ANMP spun că au desfășurat o serie de acțiuni coordinate pentru a monitoriza impactul incendiului asupra sănătății umane și a ecosistemelor din zona de influență. În acest scop, autoritățile de mediu cu competențe în domeniu din Constanța au colaborat cu cele din București.

APM Constanța a realizat determinări indicative cu echipamente portabile în mai multe puncte din teren pentru poluanții formaldehidă și compuși organici volatili (COV). APM București a efectuat determinări continue cu autolaboratorul pentru indicatorii particule în suspensie, CO, SO2, NOX și BTX.

ANPM, pe de altă parte, a realizat analiza în timp real a informațiilor transmise de stațiile automate de monitorizare a calității aerului, amplasate în puncte fixe, din cadrul Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) din județul Constanța. De asemnea, aceasta a coordonat activitatea de monitorizare desfășurată în teren, și a păstrat legătura cu toate instituțiile cu atibuții în cazul apariției acestui gen de evenimente.

Pasagerii din submersibilul Titan au fost declarați morți. Resturile ambarcațiunii au fost găsite pe fundul Oceanului Atlantic, în apropierea epavei Titanicului

Sursă - OceaGate YouTube

Garda de Coastă a informat că pasagerii din submersibilul Titan au murit după ce nava a suferit o „implozie catastrofală”, conform Sky News.

Contraamiralul John Mauger a confirmat că un vehicul trimis în adâncuri a descoperit părți din submersibilul dispărut. Acestea au fost găsite la aproximativ 487 de metri de prova Titanicului.

Mauger a mai spus că și alte resturi au fost găsite în apropiere:

„Resturile sunt o consecință a imploziei catastrofale a camerei de presiune”, a mai spus el.

„În numele Gărzii de Coastă a SUA și a întregului comandament unificat, ofer cele mai profunde condoleanțe familiilor”, a punctat contraamiralul.

Anterior, OceanGate, compania care deținea submersibilul, a publicat o declarație:

„Acum credem că CEO-ul nostru Stockton Rush, Shahzada Dawood și fiul său Suleman Dawood, Hamish Harding și Paul-Henri Nargeolet, au fost pierduți din păcate. Acești bărbați au fost adevărați exploratori care împărtășeau un spirit distinct de aventură și o pasiune profundă pentru explorarea și protejarea oceanelor lumii.

Inimile noastre sunt alături de aceste cinci suflete și de fiecare membru al familiilor lor. Regretăm pierderea vieților și bucuria pe care ei le-au adus tuturor celor pe care i-au cunoscut”, au spus cei de la OceanGate.

Submersibilul Titan a dispărut duminică seara

Submersibilul Titan a pierdut contactul cu nava Polar Prince la o oră și 45 de minute după scufundare. La bordul acestuia se aflau următorii pasageri:

  • miliardarul britanic Hamish Harding.
  • omul de afaceri pakistanez Shahzada Dawood.
  • fiul lui Shahzada Dawood, Suleman.
  • directorul executiv și fondatorul OceanGate Expeditions, Stockton Rush.
  • pilotul francez de submersibil Paul-Henri Nargeolet.

Luni au început căutările, iar în sprijinul acestora au fost aduse numeroase utilaje specializate în căutările marine. Un astfel de exemplu este submersibilul francez Victor 6000. Miercuri, avioanele canadiene au detectat niște semnale, dar nu s-a confirmat că acestea veneau de la submersibilul dispărut.

Ulterior, în cursul zilei de joi, când pasagerii submersibilului ar fi rămas fără oxigen, șansele ca aceștia să mai poată fi găsiți în viață s-au diminuat semnificativ. După mesajul Gărzii de Coastă din această seară este posibil ca cei cinci să fie pierit chiar de duminică, în prima etapă a expediției către epava Titanicului.

Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume, avertizează un raport OMM și Copernicus

Foto: Tandem X Visuals, Unsplash

Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume, conform Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) și rețelei europene Copernicus, citate de euronews green.

Acestea au lansat, luni, 19 iunie, raportul lor anual comun numit „Starea climei.” În el, cercetătorii se arată că Europa s-a încălzit de două ori mai mult decât media globală din anii 1980. În 2022, temperaturile din Europa au fost cu aproximativ 2,3°C mai ridicate decât la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Încălzirea, conform raportului, s-a accelerat începând cu anii 1990. Creșterile de temperatură variază de la o zonă a Europei la alta. În majoritatea Europei de Vest, ele s-au ridicat cu circa  2°C peste medie. În regiunile apropiate de Arctic, acestea ar depăși, chiar, 3,5°C.  

Valurile de căldură record, noua normalitate?

Pentru multe țări europene, vara lui 2022 a fost cea mai caldă vară înregistrată în multe țări europene. Potrivit raportului, evenimentele extreme legate de vremea au provocat peste 16.000 de vieți și au afectat direct 156.000 de oameni. Inundațiile și furtunile au fost cele mai dăunătoare din punct de vedere economic, iar valurile de căldură, cele mai mortale.

Foto: Jose Ignacio Pompei
Foto: Jose Ignacio Pompei, Unsplash

Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Portugalia, Spania, Elveția și Marea Britanie au fost printre țările care au înregistrat recorduri de temperatură.

„Stresul termic record pe care l-au experimentat europenii în 2022 a fost unul dintre principalii factori ai excesului de decese cauzate de vremea extremă, în Europa”, a spus pentru euronews dr. Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice.

„Din păcate, acest lucru nu poate fi considerat un eveniment unic sau o ciudățenie a climei”, a adăugat acesta, spunînd că este probabil ca extremele de temperatură care provoacă stresul termic să devină și mai frecvente, și mai intense în regiune.

Temperaturile de la suprafața mării din Europa au atins, și ele, noi maxime, fiind însoțite de valuri de căldură marine

Încălzirea la suprafață a oceanelor a crescut la peste trei ori mai mult decât media globală în Marea Mediterana, Marea Baltică, Marea Neagră și sudul Arcticii. Acest lucru a dus la migrarea speciilor, extincții în masă ale unor specii, și sosirea unora invazive care perturbă ecosistemele marine delicate.

Foto:
Foto by Joël de Vriend on Unsplash

Topirea ghețarilor a fost fără precedent, cu 880 km3 de gheață pierduți în Europa din 1997 până în 2022. Alpii au fost cel mai grav afectați, cu o reducere medie a grosimii gheții de 34 de metri, și pierderi record în 2022.

22 iunie: Ziua Mondială a Pădurilor Tropicale

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Astăzi, 22 iunie, sunt sărbătorite pădurile tropicale, păduri esențiale pentru supraviețuirea noastră.

Ziua de astăzi este și o dată-manifest, deoarece aceste păduri dispar într-un ritm alarmant, iar pierderea lor nu afectează doar clima – ci și precipitațiile sau aprovizionarea cu alimente.

Pădurile tropicale acoperă doar 6% din suprafața terestră a planetei, dar sunt printre cele mai bogate și mai biodiverse locuri de pe Pământ

Acestea găzduiesc copaci străvechi și înalți, precum și o mare varietate de plante, păsări, insecte și mamifere fascinante. Uimitoarele 80% din speciile documentate ale lumii pot fi găsite în pădurile tropicale umede, ceea ce le face un habitat crucial.

Cu toate acestea, distrugerea lor alimentează criza naturii.

Aceste păduri au straturi diferite, fiecare cu propriul lor rol important în menținerea unui ecosistem sănătos.

Copacii uriași formează acoperișul forestier, unde are loc cea mai mare parte a înfloririi și fructificării, care susține și alte animale, inclusiv specii iconice precum tucanul și leneșul.

Dedesubt trăiesc arborii mai mici, care oferă adăpost păsărilor și reptilelor, precum și prădători majori precum jaguarul.

Sub acest strat se află podeaua pădurii, care primește foarte puțină lumină solară, dar este plină de ciuperci și insecte care joacă un rol important în ecosistemul forestier extins.

Aceste păduri sunt habitate și surse cruciale de hrană atât pentru oameni, cât și pentru natură

Ele joacă un rol important în ciclul global al apei, contribuie la combaterea schimbărilor climatice prin absorbția dioxidului de carbon și asigură mijloace de trai pentru comunitățile locale.

Potrivit organizației internaționale World Wide Fund For Nature (WWF), două treimi din pierderea globală a suprafeței împădurite are loc în principal în zonele tropicale și subtropicale.

Peste 43 de milioane de hectare, o suprafață aproximativă ca mărimea Marocului, au fost pierdute în aceste „fronturi ale defrișării” între 2004 și 2017.

Organizația WWF din România explică miturile industriei biomasei forestiere

Foto: Facebook/WWF România
Foto: Facebook/WWF România

Organizația World Wide Fund For Nature (WWF) din România a precizat că a transmis un chestionar primăriilor din România pentru a stabili ce sume sunt alocate pentru energie.

Chestionarul trimis la peste 3000 de primării din România a demonstrat că nu există o situație clară nici măcar la nivelul instituțiilor publice despre utilizarea energiei

Practic, 85% dintre respondenți nu realizează statistici despre cum se prezintă consumul de combustibil din clădirile publice.

Cu minciuna poţi cumpăra doar fum, spune un proverb. Argumentele industriei biomasei forestiere despre utilizarea lemnului de foc sunt doar un zid de fum pe care am încercat să îl dispersăm”, se arată în comunicatul organizației.

Organizația World Wide Fund For Nature (WWF) din România: ”Cunoașterea datelor privind consumul de energie în timp într-o clădire poate contribui la îmbunătățirea eficienței energetice prin identificarea modelelor și a tendințelor în utilizarea energiei”

Aceste date pot fi analizate pentru a determina care sunt factorii externi și interni care contribuie la un consum mai mare de energie, cum ar fi condițiile meteorologice, nivelurile de ocupare și utilizarea echipamentelor.

În egală măsură, World Wide Fund For Nature a precizat că, beneficiind de aceste informații, administratorii de clădiri pot lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la punerea în aplicare a unor măsuri de economisire a energiei, cum ar fi modernizarea echipamentelor mai eficiente, ajustarea sistemelor clădirii și educarea angajaților cu privire la practicile de economisire a energiei.

Monitorizarea și analiza regulată a datelor privind consumul de energie pot duce la economii semnificative de energie și de costuri în timp”, au transmis membrii organizației pentru protecția mediului.

Exclusiv: Scandal de proporții la SuperKarpata Trophy. Romsilva denunță că organizatorul le-a folosit sigla ilegal.

Sursa: 4x4 Tours Off Road Adventure

SuperKarpata Trophy, adică off road-ul austriecilor cu mașini puternice turate în pădurile din România nu a fost sprijinit de Romsilva. Așa cum se suținea pe sigla oraganizatorilor. Cei de la Romsilva au oferit punct de vedere exclusiv pentru Știrea Verde legat de acest aspect. ”Organizatorul evenimentului SuperKarpata Trophy a folosit, în mod abuziv, sigla Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Inducând în mod înșelător participanților și publicului o implicare a Romsilva în organizarea acestei competiții. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva nu a fost implicată, în niciun fel, în organizarea evenimentelor derulate în perioada 12 – 21 mai 2023. Nu a fost informată în prealabil și nici nu a aprobat desfășurarea SuperKarpata Trophy în fondul forestier proprietatea publică a statului, pe care îl administrează.

Silvicultorii au împiedicat accesul participanților în anumite arii

Silvicultorii, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, au împiedicat accesul participanților la SuperKarpata Trophy în fondul forestier și în ariile naturale protejate administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Precizăm că înainte de debutul evenimentului din acest an, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a notificat organizatorii, Muller – Hartburg Dienstleistungsgesellschaft mbH, că nu le este permisă folosirea siglei instituției noastre și nu le este permis accesul în fondul forestier administrat de Romsilva.

Protocolul denunțat de Romsilva la aproape o luna de la eveniment

Menționăm că organizatorii SuperKarpata Trophy se prevalează de un protocol de colaborare încheiat în anul 2016 cu Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, care prevedea posibilitatea folosirii unor drumuri forestiere administrate de Romsilva, în anumite condiții și cu respectarea legislației din domeniul silvic, protocol care a fost încălcat în mod repetat de către Muller – Hartburg Dienstleistungsgesellschaft mbH și care a fost denunțat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva în data de16.06.2023”.

Garda de Mediu a aplicat amenzi insignifiante

Ca urmare a faptelor constatate, organizatorul competiției, Müller – Hartburg Dienstleistungsgesellschaft mbH din Viena, va fi sancționat cu amendă în valoare de 50.000 de lei, iar cinci șoferi austrieci, care au participat la competiția SuperKarpata Trophy, vor fi primi amenzi cuprinse între 5.000 – 10.000 de lei, pentru încălcarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Cei cinci șoferi amendați de Garda de Mediu Bihor au fost identificați de polițiștii din Aleșd” spuneau la acel moment comisarii Gărzii de mediu. Așa cum stirea verde a relatat aici. Rămâne totuși de văzut dacă celelalte autorități abilitate vor interzice evenimentul în 2024.

Greenpeace International cere protecție urgentă pentru oceane

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Greenpeace International a anunțat că Tribunalul Internațional pentru Dreptul Mării urmează să audieze, în acest an, o solicitare de opinie consultativă care ar putea avea consecințe de amploare pentru oceane, în contextul în care schimbările climatice devin din ce în ce mai accentuate.

Tribunalul Internațional pentru Dreptul Mării (ITLOS) este un organism judiciar specializat în rezolvarea disputelor legate de dreptul internațional al mării. A fost înființat în 1996 și își are sediul în Hamburg, Germania.

Rolul principal al ITLOS este de a oferi o platformă pentru soluționarea pacifică a diferendelor legate de interpretarea și aplicarea Convenției Națiunilor Unite asupra Dreptului Mării (UNCLOS).

Acest tratat internațional, adoptat în 1982, stabilește un cadru legal cuprinzător pentru utilizarea și protecția mărilor și oceanelor.

Gazele cu efect de seră provoacă haos în oceanele, determinând efecte nocive precum încălzirea și acidificarea acestora

Subliniem în submisia noastră adresată Tribunalului nevoia urgentă de a aborda emisiile de gaze cu efect de seră ca formă de poluare marină, guvernate de Convenția Națiunilor Unite asupra Dreptului Mării (UNCLOS)”, au transmis membrii Greenpeace International, astăzi, 22 iunie.

Fără măsuri eficiente de mitigare, aceste impacturi ar putea avea consecințe catastrofale asupra ecosistemelor marine, reprezentând o amenințare atât pentru sistemele sociale, cât și pentru cele ecologice.

Greenpeace International: ”Împreună, să ne facem auzite vocile pentru justiția climatică”

Susținem cu tărie interpretarea obligației de prevenire, reducere și control al poluării marine în conformitate cu alte surse de drept internațional. Aceasta include încorporarea principiilor drepturilor omului și a dreptului mediului internațional, precum și a cadrului de ghidare al Convenției Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice. Împreună, să ne facem auzite vocile pentru justiția climatică și să lucrăm în vederea unui viitor sustenabil pentru oceanele noastre și planeta noastră!”, se arată în comunicatul publicat de organizația internațională pentru protecția mediului.

UE investiție semnificativă în infrastructura sustenabilă

Sursă - Unsplash

Comisia Europeană a stabilit 107 proiecte de infrastructură pentru a primi granturi. Acestea sunt în valoare de șase miliarde de euro pentru infrastructură de transport. Vorbim despre reţea mai eficientă, mai ecologică şi mai inteligentă de căi ferate, căi navigabile interioare. Dar și şi rute maritime de-a lungul reţelei transeuropene de transport. Toate acestea reprezintă peste 80% din investiție. La capitolul căi ferate vorbim despre tunelul de bază Brenner (care leagă Italia şi Austria), Rail Baltica (care leagă cele trei state baltice şi Polonia cu restul Europei). Precum şi tronsonul transfrontalier dintre Germania şi Ţările de Jos (Emmerich-Oberhausen).

Porturile primesc și ele finanțare

De asemenea și anumite porturi vor primi finanțare pentru dezvoltarea cu energie eletrică. Vorbim despre porturile din Irlanda, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Ţările de Jos şi Polonia. În acest fel se urmărește reducerea emisiei de gaze cu efect de seră de la neve. Totodată infrastructura tot pe cale navigabilă dintre Sena-Scheldt dintre Franţa şi Belgia va fi modernizată. De altfel, porturile interioare de pe Dunăre şi din bazinele Rinului vor beneficia de modernizare. În ce privește transportul feroviar, sistemul de management va fi pus și pe liniile de cale ferată din Cehia, Danemarca, Germania, Franţa, Austria şi Slovacia. Pe de altă parte, pentru un transport sigur și efficient, se vor implenta sisteme inteligente.

Până la sfârșitul anului, alte două proiecte așteaptă aprobare

Și transportul aerian va primi sprijin pe partea de management al acestuia. Aceste proiecte au fost alese din 353 depuse ca răspuns la cererea din 2022. Granturile UE vor fi finanțraea cerută, și vor repreznta o parte din costul total. Practic, programul care se va derula până în 2028, are ca suma totală 25.8 miliarde de euro. Până în acest moment, prin acest program s-au sprijinit aproape 1.300 de proiecte cu un total de 29,4 miliarde de euro în sectorul transporturilor. Propunerile pentru mobilitatea militară urmează să fie analizate până pe 21 septembrie. Iar cele legat de combustibilii alternative până pe 7 noiembrie.

Schimbările climatice amenință ketchupul. Inteligența artificială ar putea ajuta la salvarea acestuia

Sursă - Unsplash

Cel mai recent deficit de alimente care se profilează este probabil să includă ketchupul, după criza de chipsuri de anul trecut și cea de muștar din Franța, conform Time.

Ultimele 3 veri caniculare din regiunile cheie producătoare de roșii ale lumii — Australia, Spania și California — au dus la o scădere a stocurilor de pastă de tomate, ingredientul cheie pentru ketchup și alte condimente. California, care produce un sfert din roșiile din lume și 95% din roșiile folosite în conservele din SUA, a livrat cu aproape 5% mai puțin decât recolta preconizată în 2021 și cu 10% mai puțin în 2022 din cauza secetei. În plus, precipitațiile record de la începutul acestui an au inundat câmpurile și au forțat fermierii să amâne plantarea, ceea ce ar putea duce la scăderea recoltelor și în acest an. Pe cale de consecință, și ketchupul este afectat.

Este de așteptat ca și alte alimente de bază să fie afectate. Schimbările climatice distrug inclusiv culturile de porumb și rapiță. Efectele se vor răspândi pe lanțul de aprovizionare în moduri imprevizibile. Astfel, se va ajunge prețuri mai mari și la penurie nu doar de fructe și legume.

Ketchupul, amenințat de schimbările climatice

Roșiile prosperă la căldură, dar au nevoie de nopți răcoroase pentru a se odihni, mai ales când sunt înflorite. Dacă nopțile fierbinți durează mai mult de câteva zile, așa cum au început să se întâmple în marile regiuni producătoare de roșii, florile de roșie se ofilesc pe viță. Majoritatea producătorilor de produse pe bază de roșii au lanțuri de aprovizionare integrate vertical. Ei oferă semințe fermierilor, iar aceștia transportă recolta la unitățile de procesare din apropiere. Cele mai multe dintre aceste roșii sunt procesate în pastă. Problema este că în ultimii trei ani rezervele de pastă au început să se epuizeze.

„Anul acesta va fi critic”, a spuus Mariano Alvarez, biolog evoluționist și cercetător la compania Avalo din Carolina de Nord.

„Dacă nu sunt capabili să creeze o recoltă sănătoasă, va fi o provocare pentru oricine care folosește pastă de tomate în produsele lor”, a adăugat el.

Soluții tehnologice

Pe 16 mai, o companie de bioinginerie din Carolina de Nord, numită Pairwise, a lansat pe piața din SUA prima salată verde folosind tehnologia relativ nouă de editare genetică pentru a elimina amărăciunea verdețurilor bogate în nutrienți.

De asemenea, ei dezvoltă un cireș fără sâmburi și un mur fără semințe. Scopul este de a face fructele și legumele sănătoase mai ușor de mâncat și mai gustoase. Tehnologia poate fi folosită și pentru a proteja alimentele de bază. Oamenii de știință din domeniul agriculturii din Australia au folosit secvențierea genomului pentru a identifica și amplifica trăsăturile tolerante la căldură la năut. Ei au produs o fasole bogată în proteine, care prosperă atunci când temperaturile depășesc 37°C.

O altă echipă de cercetare din Edinburgh, Scoția, lucrează la dezvoltarea unei „super-vaci” prin editarea genelor, care este mai rezistentă la stresul termic și la boli, pentru a susține populațiile care trăiesc în țările viitoare afectate de secetă. În plus, cercetătorii caută să obțină aprobarea de vânzare pentru primul fruct modificat genetic din Australia. E vorba de o banană care a fost concepută pentru a rezista unei ciuperci mortale ce amenință producția mondială. Precizăm că SUA permit deja vânzarea de mere modificate genetic, papaya și ananas roz.

Ketchupul ar putea fi salvat de intligența artificială

Versiunea lui Alvarez a evoluției asistate se bazează pe o strategie mai simplă. În loc să folosească modificarea genetică, care vizează gene specifice, echipa sa folosește modele de învățare automată pentru a dezvolta toleranța la secetă sau la căldură. Apoi, un sistem de recomandare activat de inteligența artificială sugerează care încrucișări ar putea produce cele mai bune rezultate pentru gust, ușurință în producție și rezistență.

Căpșunile sălbatice, de exemplu, sunt mult mai tolerante la secetă și la căldură decât cele disponibile astăzi în majoritatea supermarketurilor. Totuși, se și strică cel mai repede, ceea ce îngreunează transportul pe distanțe lungi. AI poate sugera ce tulpini de căpșuni sălbatice ar trebui încrucișate cu căpșuni de cultură pentru a produce un soi mai mare, mai gustos și adaptat climatului. Inteligența artificială elimină încercarea și eroarea și face procesul mai rapid. Odată ce un potențial soi este identificat, cercetătorii îl cultivă imediat.

Alvarez are câteva încrucișări prezise de inteligență artificială care cresc în sera din Avalo din Carolina de Nord. Acestea includ orez tolerant la secetă, broccoli cu frunze mai moi și mai gustoase și roșii rezistente la căldură. În timp ce AI-ul poate accelera procesul de selecție, creșterea depinde încă de natură.

„Nu putem face plantele să înflorească și să treacă prin acel ciclu de dezvoltare mai repede. Cel mai bun lucru pe care îl putem face acum este să producem noi soiuri în câțiva ani”, spune Alvarez.