Acasă Blog Pagină 398

Noi avertizări pentru riscuri de incendii majore în zona de Vest a Australiei

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Zone întinse din Australia se confruntă cu un val de căldură, iar autorităţile australiene au emis multiple avertizări cu privire la creşterea riscului de incendii de vegetaţie în multe regiuni ale statului Australia de Vest, informează Reuters, citat de Știrile Pro TV.

Avertizări meteo: Temperaturile din unele regiuni ar putea atinge aproximativ 45 de grade Celsius

Meteorologii au emis alerte de caniculă pentru vestul statului Australia de Vest, pentru Teritoriul de Nord învecinat şi pentru estul statului Queensland.

Aceștia au averitizat că temperaturile din unele regiuni ar putea atinge aproximativ 45 de grade Celsius.

În Perth, capitala statului Australia de Vest, cel mai mare stat australian, o temperatură maximă de 35 de grade Celsius a fost prognozată pentru duminică, depăşind cu cinci grade Celsius valoarea medie calculată pentru luna decembrie, potrivit datelor meteorologice.

Fenomenul El Nino continuă să provoace haos climatic în Australia: Incendii violente în Vest și inundații devastatoare în Est

Luna aceasta, Estul Australiei a fost zguduit de fenomenul El Nino, care a generat temperaturi extraordinar de ridicate în apele Oceanului Pacific, declanșând un val de căldură, cicloane, secetă și incendii de vegetație.

Peste 20 de incendii devastatoare au fost înregistrate în Australia de Vest, inclusiv un focar necontrolat în apropierea orașului Pemberton, cu aproximativ 5.000 de locuitori.

În același timp, regiuni extinse de coastă din estul Australiei se confruntă cu ploi torențiale, generând alerte de inundații și avertismente de furtuni puternice în New South Wales, cel mai populat stat al țării, cu capitala la Sydney.

Posibil dezastru ecologic lângă Vulcanii Noroioși: O baltă de petrol pune în pericol pânza freatică și amplifică riscul de incendii

Captură video: Facebook
Captură video: Facebook

O baltă de petrol acumulată pe un versant din apropierea Vulcanilor Noroioși din comuna Scorțoasa prezintă risc mare de poluare a pânzei freatice, dar și de incendii, scrie Adevărul.

Avertismentul a fost emis de un localnic din Scorțoasa, care a publicat pe Facebook înregistrarea cu efectele scurgerii de hidrocarburi.

Pe filmarea care durează mai bine de șase minute, autorul surprinde și câteva resturi de bidoane, semn că unii dintre localnici știau locul și s-au aprovizionat cu combustibilul brut de aici.

Misterul scurgerii de petrol de la Vulcanii Noroioși a dus la o dezbatere deschisă cu privire la sursele poluării din localitatea Scorțoasa

După ce clipul a fost făcut public, a izbucnit o dezbatere intensă, în care oamenii au evidențiat două posibile surse ale scurgerii.

Unii susțin că hidrocarburile nu au apărut recent în locul respectiv, ci cu câțiva ani în urmă. Acestea ar proveni dintr-o pungă de țiței.

Hidrocarburile ar fi străbătut fisurile scoarței exact așa cum gazele se eliberează în întreaga zonă, formând conurile vulcanilor noroioși.

Petrolul ar proveni de la o conductă scoasă din uz

Alții sunt ferm convinși că petrolul provine dintr-o conductă scoasă din uz și abandonată în pământ de mult timp.

Satul Beciu din comuna Scorțoasa, odinioară înconjurat de o pădure de sonde pentru extracția țițeiului, devine acum epicentrul unei dezbateri pline de mister.

Peste 220 de milioane de lei au fost investite de Romsilva în regenerarea fondului forestier

Sursă foto: Facebook/Romsilva
Sursă foto: Facebook/Romsilva

Peste 220 de milioane de lei a investit Romsilva pentru regenerarea unei suprafețe de 13.076 de hectare fond forestier (proprietatea publică a statului).

Dintre acestea, aproape 70% au fost realizate prin regenerări naturale, arată datele furnizate de Regia Națională a Pădurilor.

Romsilva a plantat peste 20 de milioane de puieți

În campania de împăduriri de primăvară, RNP a regenerat 10.953 hectare, 7.737 prin regenerări naturale şi 3.216 regenerări artificiale, adică prin lucrări de împăduriri, fiind plantaţi 21.45 milioane de puieţi forestieri.

Aceste suprafeţe includ 31 de hectare de perdele forestiere pentru protecţia autostrăzilor A1 şi A2, înfiinţate de direcţiile silvice Ialomiţa şi Giurgiu.

Tot în cursul campaniei de împăduriri de primăvară, au fost realizate lucrări de completări pe 2.009 hectare şi lucrări de refacere a plantaţiilor calamitate pe alte 496 de hectare.

Campania de împăduriri de toamnă a debutat în ultima decadă a lunii noiembrie

Potrivit sursei citate, campania de împăduriri de toamnă a debutat în ultima decadă a lunii noiembrie, pe fondul secetei prelungite şi al temperaturilor ridicate, şantierele de împăduriri fiind concentrate, în cea mai mare parte, în zone de câmpie din sudul ţării şi zone din lunca şi Delta Dunării.

Romsilva administrează 3.13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile ţării, şi asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

Toate pădurile proprietatea publică a statului deţin certificarea managementului forestier la standarde internaţionale.

De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naţionale şi naţionale, precum şi 12 herghelii de stat.

Capitala Chinei traversează cel mai aspru val de frig din luna decembrie

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Capitala Chinei, Beijing, şi-a doborât recordul de ore cu temperaturi sub zero grade Celsius în luna decembrie, după un val de frig intens care a cuprins întinse zone din întreaga țară.

Încă de săptămâna trecută, regiunile din nord și nord-est au fost afectate de temperaturi extrem de scăzute, unele zone din nord-est înregistrând valori de minus 40 de grade Celsius și chiar mai mici.

Acest fenomen a fost generat de intrarea unui curent de aer extrem de rece dinspre regiunea Arctică, transmite Agerpres.

În decembrie, capitala Chinei a traversat nouă zile consecutive cu temperaturi sub minus 10 grade Celsius

Până în prezent, un observator meteorologic din Beijing a consemnat peste 300 de ore de temperaturi sub zero grade începând cu data de 11 decembrie, reprezentând cel mai mare număr de ore înregistrate în această lună de la începutul măsurătorilor meteorologice în 1951, conform relatărilor cotidianului de stat Beijing Daily.

Potrivit sursei citate, cazanele de încălzire de la unul dintre principalii furnizori din oraş, s-au defectat, lăsând unele cartiere cu o nevoie urgentă de mai multă energie termică, a anunţat duminică presa de stat chineză.

Noi recorduri de temperaturi scăzute au fost înregistrate în China, în contextul în care ţara se confruntă cu un val de frig persistent, care încheie un an de condiţii meteorologice extreme

În cursul săptămânii trecute, Biroul Naţional de Meteorologie a declarat că peste 20 de staţii din diferite zone ale ţării au înregistrat, în primele ore ale zilei de joi, minime istorice pentru o lună decembrie.

Este cazul oraşului Hohhot, capitala regiunii Mongolia Interioară (nordul Chinei), unde mercurul a coborât până la -29,1 grade Celsius, doborând un record de circa 70 de ani.

În acest context, autorităţile au emis o avertizare de temperaturi scăzute pe o zonă extinsă din nordul, estul şi sud-estul ţării.

Valul de frig sever vine după o vară marcată de temperaturi record şi de inundaţii devastatoare, în special în nordul ţării

Experții au tras un semnal de alarmă cu privire la intensificarea fenomenelor meteorologice extreme ca urmare a încălzirii globale, cauzate de emisiile de gaze cu efect de seră.

Miercuri, Biroul Național de Meteorologie a raportat că cinci stații din țară au înregistrat recorduri de temperaturi scăzute, inclusiv -33.2 de grade Celsius în orașul Datong din nordul țării.

În provincia nord-vestică Gansu, unde un cutremur devastator s-a produs luni, soldat cu peste 130 de decese, supraviețuitorii își petrec noaptea în corturi de dimensiuni mari, încercând să se încălzească sub pături, în ciuda temperaturilor sub limita înghețului din exterior.

Metodă inedită privind reutilizarea deșeurilor de plastic

Sursă - Freepik

Poluarea cu plastic este o amenințare existențială la adresa biodiversității din întreaga lume, atât pe uscat, cât și în apă. În plus, majoritatea sunt sub formă de polietilenă, cel mai utilizat plastic din lume, conform Sustainability Times.

Cu toate acestea, o soluție pentru acumularea deșeurilor de polietilenă este în lucru. Oamenii de știință de la Universitatea din Adelaide au dezvoltat o modalitate de a le reutiliza ca materie primă și de a le transforma în substanțe chimice valoroase. Ei au făcut acest lucru prin fotocataliză condusă de lumina soarelui. Dacă este extins, procesul lor ar putea reduce foarte mult cantitățile de deșeuri de polietilenă. Majoritatea deșeurilor ajung în gropi de gunoi, poluând astfel mediul. În același timp, ar putea crește și circularitatea.

„Deșeurile de plastic sunt o resursă neexploatată. Ea poate fi reciclată și procesată în materiale plastice noi și alte produse comerciale”, spune Shizhang Qiao. El este directorul Centrului pentru Materiale în Energie și Cataliză de la Școala de Inginerie Chimică a universității.

Cercetătorul explică faptul că echipa sa a „reciclat deșeurile de plastic din polietilenă în etilenă și acid propionic cu selectivitate ridicată, folosind catalizatori metalici dispersați atomic”.

O metodă de oxidare cu fotocataliză la temperatura camerei a fost apoi folosită pentru a transforma deșeurile în produse valoroase.

Metodă inedită privind reutilizarea deșeurilor de plastic

Etilena este o materie primă chimică importantă care poate fi procesată într-o varietate de produse industriale și zilnice. Între timp, acidul propionic are proprietăți antiseptice și antibacteriene. Acest lucru îl face să fie o substanță chimică foarte căutată.

Temperatura scăzută din noul proces este un factor important, deoarece reciclarea chimică a deșeurilor de PE este operată în prezent la temperaturi mai mari de 400 de grade Celsius. Asta cauzează compoziții chimice complexe.

„Aproape 99% din produsul lichid este acid propionic, atenuând problemele asociate cu produsele complexe care necesită apoi separare. Energia solară regenerabilă a fost folosită mai degrabă decât procesele industriale care consumă combustibili fosili și emit gaze cu efect de seră”, subliniază Qiao.

„Această strategie de valorificare a deșeurilor este implementată în principal cu patru componente, inclusiv deșeuri de plastic, apă, lumina soarelui și fotocatalizatori netoxici care valorifică energia solară și stimulează reacția. Un fotocatalizator tipic este dioxidul de titan cu atomi de paladiu izolați pe suprafața sa”, adaugă el.

Reciclarea deșeurilor

Polietilena este utilizată pe scară largă în produsele de larg consum. Se folosește de la ambalajele alimentare de unică folosință până la pungile de cumpărături. Asta contribuie la faptul că este cea mai comună formă de deșeuri de plastic la nivel mondial. Metoda nou dezvoltată poate face parte din soluția pentru eliminarea unor astfel de deșeuri înainte ca acestea să ajungă în gropile de gunoi de unde scapă adesea în mediu, inclusiv în corpurile de apă.

„Reciclarea catalitică a deșeurilor de PE este încă în dezvoltare și este practic o provocare din cauza inerției chimice a polimerilor și a reacțiilor secundare care decurg din complexitatea structurală a moleculelor reactante”, avertizează omul de știință.

Cu toate acestea, cercetarea arată calea de urmat către „o soluție verde și durabilă pentru a reduce simultan poluarea cu plastic și a produce substanțe chimice valoroase din deșeuri pentru o economie circulară, adaugă Qiao.

Risipa alimentară de Crăciun. Cât este de dăunătoare și ce poți face în privința asta

Sursă - Unsplash

Mesele tradiționale de Crăciun sunt ocazii în care răsfățul este o prioritate pentru toți. Dar sărbătorile aduc și probleme, iar risipa alimentară este una mare, potrivit Euronews.

Numai în Europa sunt produse aproximativ 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare în fiecare an. Și în UE, gospodăriile sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din totalul deșeurilor alimentare.

Deci, cum ne asigurăm că reducem risipa în timpul unei sărbători atât de des asociate cu cantități uriașe de alimente?

Pierre Condamine este ofițerul pentru politica de deșeuri la Zero Waste Europe. Potrivit lui, cea mai bună abordare pentru a evita aruncarea gunoiului este schimbarea mentalității.

„Primul sfat este să gătești cu o abordare preventivă”, spune el. Aceasta include calcularea exactă a câte alimente va fi necesară și adaptarea oricăror rețete în consecință.

Condamine spune că Crăciunul este un moment excelent pentru solidaritate. Puteți căuta online platforme de partajare a alimentelor sau puteți oferi orice mâncare rămasă vecinilor sau cuiva care are nevoie.

„Nu este vorba doar despre lucruri individuale, ci și despre ceea ce poți face comunității”, spune el.

Diferențele în jurul Europei

În Europa, risipa alimentară variază de la o țară la alta. În unele țări, risipa are loc la nivel de consumator, în timp ce în altele este mai mare la nivel de producție.

În Portugalia, de exemplu, doar 17% din alimente sunt risipite, în timp ce în UE, în ansamblu, 20%.

Condamine spune că o parte din motivul diferențelor dintre țări sunt legislațiile din fiecare națiune. Unele țări, cum ar fi Franța, au impus ca supermarketurile să ofere alimente în loc să le arunce.

European Green New Deal are ca scop reducerea risipei alimentare cu cincizeci la sută până în 2030.

Schimbarea mentalității

Risipirea alimentelor nu este o problemă doar în perioada Crăciunului.

Condamine spune că este important să privim imaginea de ansamblu.

„Aceasta este ca o viziune circulară a producției de alimente, iar risipa alimentară este încorporată în asta, dar este mai mare, este vorba despre întregul sistem alimentar durabil.”, spune el.

„Cred că primul lucru pe care îl uităm este că este vorba de a nu risipi în primul rând.”, adaugă Condamine.

Ce poți face pentru a reduce risipa de Crăciun?

  • Cumpărați alimente din surse locale: lanțurile de aprovizionare mai scurte sunt mai puțin probabil să genereze risipă de alimente.
  • Distribuiți comunității: a ajuta pe cineva care are nevoie va ajuta și planeta.
  • Căutați rețete pentru a face altceva din resturi: merele pot fi făcute gem, de exemplu.
  • Nu mergeți la cumpărături când vă este foame: faceți o listă în avans și rămâneți la ea.

Epidemie de lepră: Boala străveche face noi victime într-un stat din America

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Un bărbat din Florida în vârstă de 54 de ani a fost diagnosticat cu lepră, iar numărul cazurilor detectate în sud-estul Statelor Unite este în creștere, informează Sky News.

Avertismentele recente ale Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) au precizat că este vorba despre un nou focar, patru dintre aceste cazuri fiind înregistrate în Florida.

Lepra (sau boala Hansen) este o afecțiune gravă, cunoscută încă din antichitate

Incidența acestei afecțiuni a crescut în zonele sudice ale SUA, începând cu anul 2000.

Mai mult, numărul cazurilor noi s-a dublat în statele din sud-est în ultima decadă.

Florida centrală întregistrează, în prezent, aproape un cincime din cazurile din SUA.

Cu toate acestea, persoanele născute în afara țării prezintă o proporție din ce în ce mai mică a cazurilor de lepră.

Aceste tendințe contribuie la creșterea dovezilor că lepra a devenit endemică în sud-estul Statelor Unite”, au transmis medicii dermatologi, făcând referire la cazul bărbatului de 54 de ani.

Lepra, cunoscută și sub numele de boala lui Hansen, este o infecție bacteriană cauzată de Mycobacterium leprae și de Mycobacterium lepromatosis, descoperit mai recent.

Este o boală tropicală vindecabilă, dar care persistă în peste 120 de țări.

Aproximativ 150 de cazuri noi de lepră apar în SUA în fiecare an

Tulpini unice ale afecțiunii au fost detectate la pacienții din SUA.

Totuși, majoritatea cazurilor sunt întâlnite la persoane care au călătorit din țări unde lepra este prezentă sau endemică.

Care sunt factorii de risc:

  • Contactul cu animalele care sunt cunoscute ca fiind purtătoare ale bacteriei;
  • Contactul prelungit și apropiat cu o persoană care are lepră netratată.

Bărbatul din Florida a declarat că nu a călătorit și nici nu a intrat în contact cu vreo persoană infectată

Bărbatul lucrează ca grădinar, petrecând mult timp în aer liber. Acesta s-a prezentat la o clinică dermatologică cu o erupție dureroasă și leziuni la nivelul pielii.

Acestea au apărut inițial pe picioare și brațe, dar s-au extins pe corp și față.

Biopsiile au confirmat diagnosticul de lepră, iar autoritățile de sănătate publică au fost alertate, conform protocoalelor naționale.

Transmiterea acestei boli este probabil mult mai complexă decât se credea anterior”, au transmis autorii unei recente analize sistemice.

Raportul a analizat datele globale privind transmiterea leprei publicate între 1945 și 2019.

În prezent, există o creștere a transmiterii antroponotice a bolii (de la om la om) și zoonotice (de la animale la om)

Al doilea agent cauzator cunoscut al leprei, M. lepromatosis, a fost identificat abia în 2008, la 150 de ani după ce boala a fost atribuită pentru prima dată lui M. leprae.

Cercetătorii încearcă să înțeleagă prevalența infecțiilor cu M. lepromatosis și de la ce animale se răspândește în om.

Raportul din Florida a fost publicat în Emerging Infectious Diseases.

Spitalul Judeţean din Arad va asigura producerea oxigenului necesar pentru pacienţi

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Arad va asigura intern producerea oxigenului necesar pentru pacienţi, un obiectiv realizat în urma finalizării unui proiect evaluat la aproximativ 10 milioane de lei.

Proiectul este desfășurat în colaborare cu Consiliul Judeţean

În cadrul acestui proiect, au fost implementate echipamente esențiale pentru producerea gazelor medicinale, inclusiv oxigen, aer comprimat și vacuum, conform informațiilor furnizate de Agerpres.

În plus, au fost adăugate trei grupuri electrogene și s-a dezvoltat o nouă rețea de gaze medicinale pentru secțiile din clădirea principală.

Inițiativa reprezintă o măsură semnificativă pentru asigurarea autonomiei în furnizarea oxigenului, având în vedere importanța esențială a stocurilor de oxigen în timpul pandemiei.

Preşedintele Consiliului Judeţean: ”Proiectul previne o posibilă nouă situaţie de criză, pe care nu ne-o dorim, dar pentru care suntem pregătiţi”

În pandemie stocurile de oxigen au salvat vieţi. Era o disperare pentru asigurarea necesarului. Şi din acest motiv, proiectul câştigat de Consiliul Judeţean Arad este atât de important, fiindcă pe de o parte înseamnă echiparea cu aparatură şi echipamente, pe de altă parte previne o posibilă nouă situaţie de criză, pe care nu ne-o dorim, dar pentru care suntem pregătiţi”, a declarat, vineri, preşedintele Consiliului Judeţean, Iustin Cionca, potrivit G4 Media.

Managerul SCJU Arad: ”Instalarea staţiei de producere a gazelor medicinale acoperă, în primul rând, consumul din sediul central al spitalului, acolo unde funcţionează secţii chirurgicale, terapia intensivă şi cel mai mare bloc operator al unităţii”

Totodată, acum putem asigura, în caz de avarie, încă două surse de oxigen, cu un stocator de 5.000 de litri, respectiv cu o staţie de butelii mari – montată în cadrul acestui proiect. Foarte important este faptul că posibilitatea producerii gazelor medicinale în regim propriu va conduce şi la economii la bugetul propriu al spitalului”, a transmis managerul SCJU Arad, Florina Ionescu”.

Mircea Fechet: ”Statul ar putea suporta o parte din leasingul maşinilor electrice”

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Ministrul Mediului a declarat că, începând cu anul 2024, statul român ar putea suporta o parte din leasingul mașinilor electrice, pe model francez.

Potrivit declarațiilor oferite de Mircea Fechet, deşi valoarea tichetului pentru Programul Rabla Plus a scăzut, bugetul pentru acest program ar putea fi mai mare în 2024.

Mircea Fechet: ”Putem spune că avem suficienţi bani pentru anul 2024”

Dacă anul trecut am avut credite bugetare de 2.7 miliarde lei, anul acesta avem peste 3 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, atât pentru investiţii, lucru la care eu personal ţin foarte mult, cât şi pentru buna funcţionare a ministerului, putem spune că avem suficienţi bani pentru anul 2024”, a declarat Ministrul Mediului, potrivit Realitatea.net.

România ar putea aplica modelul Franţei, unde o parte din leasingul maşinilor electrice este suportat de stat

Ministrul Mediului a adăugat că va purta discuții atât cu producătorii, cât şi cu importatorii.

Ținând cont că acest suport financiar se aplică în Franța, nu există motive pentru care statul român să nu urmeze exemplul.

”Cei care aleg să ia o maşină în leasing, poate nu vor să o cumpere cu banii jos. Poate alegem să finanţăm şi astfel de metode. Vorbim doar de Rabla Plus, maşinile electrice. Speranţa mea e că atunci când vom anunţa programul să putem să fim la aceeaşi masă toţi marii producători de autoturisme şi cu importatorii şi să spunem că toată lumea e mulţumită”, a precizat Mircea Fechet.

Ministrul Mediului, despre reducerea efectului de seră: ”Românii nu vor fi limitaţi să parcurgă doar 6.500 km pe an cu maşina personală”

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a dat asigurări că românii nu vor fi limitaţi să parcurgă doar 6.500 km pe an cu maşina personală, deşi cifra apare în strategia pe termen lung privind reducerea efectului de seră.

Nu ştiu de unde a apărut informaţia aceasta, am citit şi eu câteva ştiri, chiar pe reţelele de socializare am văzut multă efervescenţă pe subiectul acesta. Nicio secundă, nici UE, nici altcineva nu poate să interzică vreunui cetăţean să meargă mai mulţi km decât îşi doreşte cu maşina personală”, a transmis Mircea Fechet, potrivit Digi 24.

Ministrului i s-a atras atenţia că cifra apare în strategia pe termen lung de reducere a efectului de seră

Mircea Fechet a precizat că strategia pe termen lung este un document care are peste 100 de pagini.

Acesta prezintă modul în care statul român, la fel ca toate celelalte state, va reuși ca până în anul 2050 să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, în contexul schimbărilor climatice.

Rămâne la latitudinea fiecărui stat membru să decidă. Noi am decis deja că vom instala noi capacităţi nucleare care nu sunt producătoare de gaze cu efect de seră, că vom mări capacitatea de eolian, că vom deschide nişte capacităţi hidro, că vom instala panouri solare”, a adăugat oficialul.

Ministrul Mediului a declarat că, în cazul transportului auto, spre anul 2050, România va beneficia din ce în ce mai multe autoturisme electrice. Un exemplu este China, unde, în 2023, o treime din autoturismele puse pe piaţă sunt electrice.

Ministrul Mediului: ”În medie, românii nu conduc anual mai mult de 6.500 km pe an nici în prezent”

6.500 este o cifră statistică şi medie legată de o previziune pe anul 2050. În medie vom merge cu maşina personală în 2050, plecând de la faptul că şi astăzi valoarea medie nu e diferită. Astăzi conducem mai puţin de 6.500 km în medie. Nu îşi propune nimeni nici să scadă, nici să interzică sau să oprească în vreun fel libertatea românilor de a călători. Ar fi ridicol să te oprească Poliţia să se uite câţi km ai în bord şi să te penalizeze”, a subliniat Fechet.