Legătura dintre bănci și finanțarea proiectelor poluante

Autor

-

25 august 2021

Banii ”încălzesc” atmosfera, în timp ce băncile finanțează proiectele poluante. Sectorul financiar-bancar reprezintă unul dintre actorii cheie în cadrul procesului de decarbonizare.

Cu toate acestea, sectorul nu se numără printre cei mai mari poluatori direcți. Fără susținerea financiară a marilor bănci, noile proiecte de minerit sau extracția de petrol și gaze nu ar fi posibile.

În acest sens putem observa că giganții financiari globali deși par să subscrie agendei de reducere a poluării cu carbon, în realitate fac încă destul de puțin pentru a produce un impact major.

Alimentează băncile schimbările climatice?

Schimbarea care ar putea veni în timp, în următoarele decade, este strâns legată de creșterea presiunii politice internaționale. De asemenea și creșterea competitivității sectorului regenerabil joacă un rol cheie.

Conform unui studiu realizat de The Carbon’s Majors Database, cele mai mari 100 companii ale lumii sunt responsabile pentru 71% din totalul emisiilor gazelor de seră la nivel global.

Într-un raport publicat în Mai 2021, Banca Europeană Centrală punea o întrebare foarte importantă: Alimentează băncile schimbările climatice?

Raportul arată faptul că majoritatea băncilor europene au realocat credite destinate inițial companiilor poluatoare.

Cele 10 reguli pentru o reducerea finanțării proiectelor poluante

Conform raportului, există 10 reguli pentru o reducerea finanțării proiectelor poluante.

Raportul publicat de Reclaim Finance: City of Coal, the Climate Crimes of UK finance prezintă un plan cu 10 reguli pentru a forța sectorul financiar să abandoneze cărbunele și investițiile aferente, precizează Infoclima.ro.

Suportul financiar trebuie tăiat pentru mine și centrale energetice pe cărbune existente sau care sunt în planificare.
Excluderea/suspendarea grupurilor financiare care continuă finanțări legate de industria cărbunelui.
Introducerea unui moratoriu asupra serviciilor financiare legate de companii care vând echipament destinat proiectelor miniere noi.
Privarea de finanțare sau excluderea companiilor a căror mai mult de 20% din profituri sunt generate de extragerea cărbunelui (inclusiv pentru energie electrică provenită din cărbune).
Angajament pentru eliminarea serviciilor pentru finanțarea investițiilor (inclusiv în domeniul asigurărilor) pentru industria termo-energetică, termenul limită fiind 2030 în UE și 2040 în restul lumii.
Forțarea companiilor din sectorul financiar să adopte într-un an, un plan concret individual pentru închiderea treptată a portofoliilor cu active legate de exploatarea cărbunelui. Acest plan ar necesită un orar aliniat cu obiectivele tratatului climatic de la Paris.
Solicitarea companiilor să închidă (fără să vândă ) active în investiții cu cărbuni.
Utilizarea a “Global Coal Exit List” pentru a identifica planurile companiilor financiare în sectorul investițiilor în cărbune.
Aplicarea acestor politici să fie uniformă cu impact asupra tuturor serviciilor financiare, inclusiv eventuali subsidiari.
Măsurile enumerate anterior trebuie implementate fără compromisuri sau lacune legislative.

Cireșele de august: create și cultivate în România

Autor

Redacția

-

24 august 2021

Foto: Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi

Sunt fructele cu cea mai târzie coacere din Europa și reprezintă un produs creat în România. Cireșele de august sunt bune de mâncat abia în finalul acestei luni.

Se numesc, simplu, George. Poartă numele unei persoane, dar reprezintă soiul de cireșe care se coace abia la finalul lunii în curs.

”George” reprezintă soiul care a fost creat de cercetătorii Staţiunii Pomicole Iaşi

Condiţiile climatice din ţara noastră impun, mai ales în ultimii ani, plantarea pomilor fructiferi cu rezistenţă la ger. Un astfel de soi este George, creat la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, precizează Adevărul.

Cu toate acestea, nu această caracteristică îl face pe George vedeta staţiunii. Spectacolul pe care oamenii îl admiră este perioada de coacere.

Cireșele lunii august: printre puţinele soiuri din Europa care se coc în această lună, lucru care le face extrem de atractiv pentru comercianţi şi consumatori

Cu alte cuvinte, recolta începe în momentul în care soiurile obişnuite au dispărut deja de pe tarabe.

Specialiştii Staţiunii de cercetare dezvoltare pomicolă Iaşi l-au creat pentru a ne bucura de gustul cireşelor proaspete şi aproape de toamnă, fiind şi cel mai târziu soi de cireşe din Europa.

”Secretul este rodul muncii staţiunii de patruzeci de ani. Am căutat în cele 28 de soiuri pe care le avem omologate şi brevetate să întregim, să lărgim cumva perioada de recoltare şi perioada de consum, pentru că este bine de ştiut: Europa nu are cireaşă mai mult de 45 – 50 – 60 de zile. Iar noi am venit cu acest soi. Suntem în luna august şi el este pe pom. Unul dintre bunicii lui George este un soi italian”, a spus pentru TVR Iaşi Gelu Corneanu, directorul Staţiunii de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură Iaşi.

Pentru cei interesați, fructele au culoarea roșie și sunt alungite. Cântăresc în jur de 6-8 grame şi sunt foarte rezistente la crăpare. De asemenea, pulpa fructului se desprinde uşor de pe sâmbure, fiind suculentă. Gustul cireșelor de august este dulce, uşor acidulat.

Australia deține prima fermă complet automatizată și operată de roboți

Autor

Redacția

-

24 august 2021

Australia deține prima fermă a viitorului, complet automatizată și operată de roboți, arată Radio Eco Natura.

Într-o investigație efectuată și publicată pe site-ul Agronet se precizează că ferma a fost dezvoltată de către cercetătorii din cadrul Universității Charles Sturt din orașul Wagga, Australia.

Aceasta este compusă din roboți și senzori inteligenți cu AI. Dronele analizează culturile din aer, senzorii identifică gradul de umiditate și nutrienții din sol. Roboții, pe de altă parte, se ocupă de culesul fructelor și legumelor.

Agricultura din Australia pășește spre viitor: roboți, drone și tractoare 100% autonome

Cu toate acestea, cercetătorii și fermierii stau în spatele ecranelor și monitorizează atât aparatele, cât și roboții și senzorii.

Nu în ultimul rând, tractoarele sunt autonome. Senzorii pot măsura și interacțiunea dintre plante, soluri și animale. Mai mult, totul este construit în jurul sustenabilității și eficienței de consum energetic.

Ferma funcționează și pe timp de noapte

Mai important decât orice este faptul că ferma rămâne operațională chiar și noaptea, după apus, toate procesele fiind automatizate. In prezent se realizează teste și în orașe, acestea implicând sere inteligente ce au nevoie de resurse minime.

Conform sursei citate se fac progrese și în cazul companiilor ce produc “carne” artificială cu emisii reduse.

Dacă vă făceați griji de milioanele de joburi pierdute, aflați că World Economic Forum prezice că odată cu automatizarea vor fi create în jur de 97 de milioane de locuri de muncă, mult mai multe decât se vor pierde, mai arată sursa citată.

Chiar dacă ferma funcționează la nivel autonom acum, aflăm că în viitor munca roboților o va completa pe cea a fermierilor.

Mai multe țări rămân fără apă, iar teritorii întregi ajung nelocuibile

Autor

Redacția

-

24 august 2021

Mai multe țări din Orientul Mijlociu se confruntă cu o criză a apei fără precedent, iar numeroase zone riscă să devină nelocuibile.

Potrivit unei analize făcute de CNN, regiunea a fost, în ultima vreme, martora unei secete atât de puternice și a unor temperaturi atât de ridicate încât acestea abia puteau fi tolerate de oameni.

Din cauza schimbărilor climatice și a gestionării necorespunzătoare a apei, previziunile pentru viitorul acestei resurse vitale sunt sumbre.

Cel mai mare lac din Orientul Mijlociu dispare minut cu minut. În urma apelor rămân doar multe feriboturi ruginite care, odinioară, transportau turiștii din întrega lume

Lacul Urmia este un lac sărat endoreic din Iran. Este situat între provinciile Azerbaidjanului de Est și Azerbaidjanului de Vest din Iran și la vest de porțiunea sudică a Mării Caspice. Odinioară, Urmia a fost cel mai mare lac din Orientul Mijlociu și al șaselea cel mai mare lac cu apă sărată de pe Pământ.

Cu toate acestea, din anul 2017, lacul s-a micșorat la 10% din dimensiunea sa anterioară. Cauza este seceta generală persistentă din Iran. Mai mult, au fost blocate râurile locale care se varsă în el și pomparea de apă subterană din zona înconjurătoare. Recuperarea lacului a continuat în 2020. Această recuperarea s-a datorat precipitațiilor abundente și acțiunilor programului de restaurare.

Totuși, feriboturile care odinioară transportau turiștii către insulele mici din lacul Urmia din Iran stau ruginite, incapabile să se deplaseze.

”Oamenii veneau aici pentru a înota și pentru a folosi noroiul în scopuri terapeutice. În general, se cazau pentru cel puțin câteva zile”, a declarat Ahad Ahmed, un jurnalist din fostul oraș port Sharafkhaneh, în timp ce le arăta jurnaliștilor de la CNN fotografii cu oameni care se bucurau de acest lac în anul 1995, arată Digi 24.

Seceta afectează din ce în ce mai mult țările din Orientul Mijlociu

Unele țări din Orientul Mijlociu, inclusiv Iran, Irak și Iordania, folosesc cantități uriașe de apă din sol pentru irigații, în timp ce încearcă să-și îmbunătățească independența alimentară, a declarat Charles Islanda, director general în cadrul Institutului Mondial de Resurse (WRI), o organizație globală non-profit de cercetare cu sediul în Washington.

Acest lucru se întâmplă pe măsură ce aceste țări se confruntă cu o scădere a precipitațiilor tot mai accentuată, mai arată sursa citată.

”Multe țări folosesc mai multă apă decât este disponibilă în mod obișnuit prin ploaie. Astfel, nivelul apelor subterane scade, deoarece apa este scoasă din sol mai repede decât cantitățile de precipitații care alimentează bazinul natural”, a explicat Charles Islanda.

De asemenea, directorul general a precizat că, atât precipitațiile în scădere, cât și cererea de apă în creștere din aceste țări determină uscarea multor râuri, lacuri și zone umede.

Raport UNICEF: Un miliard de copii sunt extrem de expuși unei poluări excesive a aerului

Autor

Redacția

-

23 august 2021

Un miliard de copii sunt în pericol din cauza poluării excesive și a schimbărilor climatice.

Este concluzia publicată în cel mai nou raport UNICEF. Acest raport a fost lansat în cursul zilei de vineri, 20 august.

Conform raportului, în indicele de risc climatic în rândul copiilor, România ocupă locul 102.

Astfel, țara noastră se află în jumătatea inferioară a listei de 163 de țări incluse în raport, lista fiind ordonată descrescător.

Prima analiză completă a riscului climatic din perspectiva copiilor

”The Climate Crisis Is a Child Rights Crisis: Introducing the Children’s Climate Risk Index” [Criza climatică este o criză a drepturilor copilului: Prezentarea indicelui de risc climatic în rândul copiilor] este prima analiză completă a riscului climatic din perspectiva copiilor.

Aceasta clasează țările în funcție de expunerea copiilor la șocurile climatice și la cele de mediu. Este vorba despre cicloanele și valurile de căldură, dar și în funcție de vulnerabilitatea acestora la astfel de șocuri, ținând cont de accesul lor la servicii esențiale, notează publicația Descoperă.ro.

Un milliard de copii, vulnerabili în fața poluării excesive

Raportul relevă faptul că aproximativ un miliard de copii – aproape jumătate dintre cele 2,2 miliarde de copii ai lumii – trăiesc într-una dintre cele 33 de țări clasificate cu „risc extrem de ridicat”.

Acești copii sunt expuși unei combinații fatale de șocuri climatice și de mediu multiple, însoțite de o vulnerabilitate crescută din cauza serviciilor esențiale neadecvate, precum cele din domeniul apei, salubrității, sănătății și educației.

Rezultatele reflectă numărul copiilor afectați în prezent. Totuși, este posibil ca cifrele să devină mai alarmante odată cu accelerarea impactului schimbărilor climatice, mai arată sursa citată.

Este o imagine cumplită, care subminează toate drepturile copilului

”Este pentru prima oară când avem o imagine completă a a vulnerabilității copiilor la schimbările climatice și a locurilor în care apare această vulnerabilitate. Această imagine este cumplită, aproape de neînchipuit. Șocurile climatice și de mediu subminează toate drepturile copilului. De la acces la aer curat, la hrană și apă sigură până la educație, locuințe. Subminează lipsa exploatării și chiar dreptul lor la supraviețuire. Practic, va fi afectată viața fiecărui copil”, declară Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF.

Orașul Sibiu, sufocat de gunoaie: ”Din declarațiile politicienilor locali rămân doar intențiile”

Autor

Redacția

-

23 august 2021

Deși autoritățile din Sibiu au strâns, în urmă cu doar două luni, șase tone de deșeuri de pe malul Cibinului, zona arată exact ca înainte.

Sibiul este plin de gunoaie și, conform Turnul Sfatului, în luna iunie, primăria municipiului Sibiu ecologiza zona de pe malul Cibinului, ca reacție la o serie de avertismente primite din partea Gărzii de Mediu.

A fost adunat un total de peste șase tone de gunoaie, dar, în prezent, imaginile arată dezolant.

În decursul lunii august, tot în zona cartierului Turnișor, deșeurile se revarsă în valuri în apele râului.

Sibiu, luna august: mizerie, deșeuri, plastic topit și sârme

De asemenea, un locuitor al orașului Sibiu a contactat publicația. Bărbatul a descris inclusiv apariția unor nori negri de fum care par să vină de pe malul Cibinului.

Este vorba despre o zonă învecinată cu cartierul Turnișor. După relatările localnicilor, un reporter de la Turnul Sfatului a vizitat zona semnalată. Aici, a descoperit munți de gunoaie.

”Prima oprire a fost chiar în spatele Bisericii Filadelfia, tocmai locul de unde municipalitatea a ridicat tonele de gunoaie. Am găsit în spatele bisericii noi deșeuri aruncate, precum o cadă și geamuri sparte. Câțiva metri mai spre râu, există clar urmele unor focuri recente, în care se văd inclusiv resturi din plastic topit și sârme. De asemenea, exact pe malul Cibinului există mari cantități de gunoaie, despre care e greu de spus dacă au rămas de la ultima acțiune de ecologizare sau sunt nou aduse”, scrie Turnul Sfatului, citat de G4 Media.

Gunoaiele: singura certitudine

Pe această temă, în luna aprilie, Consiliul Local a adoptat un proiect care prevede ”amenajarea unui sistem de oprire și curățire a gunoaielor de pe râul Cibin pe raza municipiului Sibiu”.

Turnul Sfatului a mai precizat și faptul că, de atunci au trecut patru luni. De asemenea, toamna se apropie, din declarațiile politicienilor locali rămânând doar intențiile.

Păsările din Deltă își hrănesc puii cu mizeria și plasticul turiștilor

Autor

Redacția

-

23 august 2021

Păsările din Delta Dunării sunt din ce în ce mai afectate de poluare, deși voluntarii încearcă, pe cât posibil, să organizeze acțiuni de curățare și ecologizare.

Din ce în ce mai multe păsări sunt afectate grav de deșeurile ”uitate” de turiști.

Responsabilii au amplasat două corturi la Sulina și Sfântu Gheorghe, unde oamenii pot duce resturile din plastic. Primesc în schimb tururi gratuite în Deltă, precizează Știrile Pro Tv.

PETlican: un proiect care protejează păsările din Deltei Dunării

Membrii Societatii Ornitologice si voluntarii vor sta zece zile in cele doua localitati din Delta Dunării și vor încerca să promoveze mesajul ”Nu fi PETlican, nu arunca plasticul în natură”.

”Trebuie să ne aducă cinci peturi de câte doi litri, sau zece de jumătate, sau 20 de pahare de bere. Ei ne aduc aceste peturi la cort, iar noi îi înscriem în tururi. Avem două tururi ghidate pe zi: unul de la 7 dimineața și unul de la 18. Deja avem liste mari de așteptare”, a declarat Andreea Oprea de la Societatea Ornitologică Română.

La Sulina și Sfântu Gheorghe vin în special turiști care vor să evite aglomerația și mizeria de la mare, așa că oamenii au fost extrem de receptivi la campanie, mai arată sursa citată

”După prima zi am ajuns să adunăm în jur de doi saci și jumătate și să avem deja în jur de 30 de persoane pentru următoarele zile la tururile ghidate”, a declarat Daniel Bulai, voluntar.

Conform biologilor, există multe păsări care au ajuns să confunde plasticul cu hrana. Astfel, își hrănesc puii cu plastic și își pierd puii de anul respectiv.

”Plasticul plutește. Păsările nu pot să îl distingă atât de ușor. Nu este atât de stabil, apare oriunde. Pot să se încurce pe ciocul, pe gâtul lor”, a declarat Zoltán Benkő, biolog.

Râurile albastre din Africa și impactul distructiv al modei

Autor

Redacția

-

23 august 2021

De ce râurile din Africa devin albastre? Unele dintre cele mai mari branduri de modă din lume au stabilit legătura cu nivelurile periculoase de toxine din râurile africane, transmite euronews.green.

Un nou raport al Water Witness International (WWI) arată că producția fast fashion (haine la modă și cu prețuri mici) din Africa este răspunzătoare de poluarea care distruge râurile și impiedică accesul la apă curată pentru lucrători și comunitățile lor.

Râuri devenite albastre din cauza producției de haine ieftine, fără calitate

În Lesotho, sud-estul Africii, cercetările au arătat că un râu a devenit albastru datorită producției de blugi. De asemenea, probele procurate din râul Msimbazi din Tanzania au arătat un pH de până la 12. Totuși, apele neutre se încadrează undeva între un pH de 6,8 și 7,2.

Deșeurile industriale netratate de la fabricile de textile sunt deversate direct în râuri. Apa este utilizată de mii de oameni ca sursă de apa menajeră. Nu există alternativă decât folosirea apei poluate pentru a spăla hainele sau a uda grădina. Mai mult, aceeași apă este băută, inclusiv de animale.

Aproximativ 50 de branduri de modă din întreaga lume își achiziționează îmbrăcămintea din țările africane (inclusiv companii care activează în Romania), dar raportul WWI nu a demonstrat o legătură directă între aceste branduri și producătorii care poluează.

Capacitatea autorităților locale de reglementare, de a interveni și de a preveni daunele pe care le produc fabricile este limitată. În multe țări, legile sunt aspre, poluarea bine cunoscută, dar autoritățile de reglementare închid ochii asupra problemei. Un oficial de la Consiliul Național al Apelor din Tanzania spune că este ca și cum „industria are un permis în alb pentru a polua”.

”Au mâinile legate. Imaginați-vă că sunteți o autoritate dintr-o țară care este extrem de săracă. Este foarte greu să impui controlul poluării împotriva unei companii care are 10.000 de angajați. Și, de aceea, este atât de important ca sectorul în sine să-și îmbunătățească această performanță. Trebuie să impunem schimbrea de la consumatori, investitori, acționari”, a precizat Nick Hepworth, raportor WWI.

Este nevoie de verificări amănunțite în ceea ce privește fabricarea hainelor

Hepworth nu crede că brandurile de modă sunt „rele”, ci că nu verifică cu mai mare atenție furnizorii care le creează hainele. Ei trebuie să aprofundeze ceea ce se întâmplă cu adevărat. Dacă o vor face, atunci fast fashion ar putea deveni o forță pentru schimbare.

WWI consideră că transparența în lanțurile de aprovizionare este necesară și obligatorie. În loc să furnizeze doar informații despre cine sunt furnizorii lor, aceștia trebuie, de asemenea, să verifice conformitatea cu legile locale, sănătatea și siguranța.

”Toate aceste sisteme sunt disponibile, există doar o lipsă de voință politică pentru a le pune în aplicare”, adaugă Hepworth.

În ciuda celor mentionate în raport, unele mărci și producători oferă speranță pentru un viitor sustenabil al modei în Africa, adoptând practici de ultimă generație privind utilizarea responsabilă a apei.

Cânepa este folosită în construcții, dar și în industria textilă

Autor

Redacția

-

22 august 2021

În trecut, România a fost cel mai mare producător de cânepă din Europa. Deși a fost mult timp interzisă, cânepa a reînceput să fie cultivată, folosită și considerată o soluție eco și de durată în construcții.

După o perioadă în care nu s-a cultivat deloc, cânepa a revenit pe ogoare și am ajuns la o producție de aproape 3.000 de tone, doar anul trecut.

Suprafața cultivată a fost anul trecut de aproape 1.200 de hectare. Regulile pentru astfel de culturi sunt însă mai stricte iar fermierii sunt atent monitorizațim precizează Știrile Pro Tv.

Cânepa: o plantă controversată, dar utilizată în construcții, mai ales în țările civilizate

Controversata plantă apare sub formă de cărămizi, ca izolație pentru mașini de lux sau în industria textilă, unde proprietățile fibrei sunt foarte apreciate.

Un exemplu este o construcție din Cluj Napoca. Casa a fost clădită cu bolțari de cânepă, iar proprietarul a precizat că, după realizarea materialului, apa, varul și cânepa sunt amestecate într-un malaxor.

”Este o armătură, asemănător cu, spun eu, cu fierul beton. Este foarte rezistentă”, a explicat Gheorghe Căpușan, proprietarul casei din cânepă.

Un metru pătrat, construit cu ajutorul cânepei, costă între 40 și 150 de euro

Gheorghe Căpușan a mai adăugat și faptul că materialele pe bază de cânepă sunt populare în America, în Franța, Germania, Anglia.

Cânepa este folosită și în industria textilă, iar cererea de materie primă este tot mai mare. Un producător din Albă cultivă cânepă pe aproximativ 650 de hectare și deja are liste de așteptare, mai arată sursa citată.

Daniel Stanciu – șef fermă: “Se folosește în industria auto ca și izolație în bordurile și ușile mașinile. De lux în mare parte. În industria textile, în contructii. Ajunge în Italia, Spania, Olanda, Germania, Franța”.

În ceea ce privește cultivarea plantei, Leontina Prodan, meșter popular, cultivator cânepă, a precizat că se ocupă de cultivare, de 7 ani, în sistem gospodăresc.

”Sunt probleme foarte mari de obținere a autorizației. Îmi mai cereau să fie păzită. Adică să ai un paznic. Să ai instalație de supraveghere video. Să ai un contract cu un procesator”, a declarat meșterul popular.

Autoritățile rămân indiferente în fața dezastrului ecologic de pe Olt

Autor

Redacția

-

21 august 2021

Râul Olt rămâne fără pești: cu toate că legea interzice, mai mulți patroni care dețin balastiere își trimit excavatoarele în albii ca să scoată pietriș și nisip. Sunt materiale importante pentru construcții dar, în urma lor, rămân maluri surpate și ape tulburi. Astfel, totul se reduce la un real dezastru ecologic.

Ilegalitățile ar putea fi stopate dacă Ministerul Mediului ar pune în funcțiune „Radarul Balastierelor”. Este vorba despre o aplicație asemănătoare cu Inspectorul Pădurii. Mai mult, această aplicație a fost promisă încă de acum 5 ani, arată Știrile Pro Tv.

Inclusiv Google Maps a surprins grămezile de balast și faptul că excavatoarele își continuă, nestingherite, ”misiunea”, săpând lângă albia râului Olt. De asemenea, mai mulți pescari amatori au filmat ceea ce se întâmplă în zonă.

Peștii au dispărut din Olt, iar oamenii au alertat Garda de Mediu

”Pe apă acesta a fost clean, avat, mreană, scobar, nu mai e nimic, nu mai e nimic. Toți pescarii știu cât pește a fost și nu mai e nimic. A dispărut… apă tulbure… nu icre…”, a precizat Liviu Toma, pescar.

Situația este întâlnită în mai multe zone cu râuri din România. Conform sursei citate, numai în ultimele 3 luni, comisarii gărzii naționale de mediu au făcut 80 de controale în 16 județe și au dat amenzi de 2 milioane de lei. Cu toate astea, excavarile ilegale nu s-au oprit.

Instrumentul modern de care vorbește ministrul ar fi Radarul balastierelor, o aplicație similară „inspectorului pădurii”, realizată de câțiva voluntari coordonați de arhitectul IT, Bogdan Micu.

”Am încercat de mai multe ori să îl fac. Ba am început, ba m-am oprit, iar am început, iar m-am oprit. Pentru că, în general, cei de la Ape trebuie să fie de acord… secretar de stat, ministru… și, în funcție de cine e la conducere, unii sunt, unii nu… și se mai pune pe pauză, iar se face… dar, ne-am obișnuit”, a precizat Bogdan Micu.