România traversează o criză a plasticului, dar românii preferă apa minerală

Autor

-

21 august 2021

A crescut alarmant consumul de apă minerală, românii preferând apa îmbuteliată, la pet. Cu toate acestea, după consum, puțini sunt cei care recilează ambalajele de plastic în mod corespunzător, iar țara noastră a ajuns să traverseze o criză a produselor din plastic, a deșeurilor și a gunoiului.

Apa minerală îmbuteliată reprezintă un aliat al poluării

Consumul de apa minerală înregistrează o creștere importantă în România, asta cu toate că apa îmbuteliată, adesea în plastic, nu ajută deloc în lupta cu poluarea.

Societatea Naţională a Apelor Minerale, producător de apă minerală naturală deţinut de Ministerul Economiei, a anunţat că a vândut, în luna iulie 2021, cu peste 20 de milioane de litri mai mult decât în perioada similară a anului 2020, ceea ce constituie un record istoric, arată, pe pagina de Facebook, reprezentanții Radio Eco Natura.

Doar în luna iulie 2021, o societate a vândut aproximativ 129 de milioane de litri de apă îmbuteliată

”Urmare a condiţiilor climatice, a acţiunilor de promovare a apei minerale naturale, de conştientizare a publicului asupra beneficiilor acesteia, dar mai ales a optimizării exploatărilor, Societatea Naţională a Apelor Minerale (SNAM) a realizat, în luna iulie 2021, un volum al vânzărilor de apă de 129 de milioane de litri. Rezultatele se constituie într-un record istoric, mai cu seamă în condiţiile de concurenţă cu alte tipuri de ape îmbuteliate”, a informat compania.

SNAM deține un număr de 34 de licenţe de exploatare şi 8 licenţe de explorare. De asemenea, în momentul de față, este cea mai importantă unitate din domeniul extracţiei şi livrării de ape minerale naturale şi terapeutice.

Mai mult decât atât, societatea furnizează, actualmente, aproximativ 50% din volumele de apă minerală naturală îmbuteliate de către societăţile comerciale de profil din ţară. Conform sursei citate, societatea are acţionar unic statul român, prin Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.

Bacteriile marine pot biodegrada motorina și uleiul

Autor

Redacția

-

20 august 2021

Bacteriile marine din Arctica canadiană au capacitatea de a biodegrada motorina și uleiul. Aceste substanțe deversate sunt distruse de către bacteriile marine care sunt prezente în apele reci ale Arcticii.

Bacteriile sunt capabile să biodegradeze petrolul și motorina deversate, potrivit unui nou studiu publicat în Applied and Environmental Microbiology, un jurnal al Societății Americane de Microbiologie.

Deversările de petrol marin din Arctica ar putea fi rezolvate de bacteriile marine

Secvențierea genomică a dezvăluit un potențial neașteptat de bioremediere a hidrocarburilor în rândul bacteriilor, inclusiv Paraperlucidibaca, Cycloclasticus și Zhongshania, precizează publicația Descoperă.ro.

”Acestea reprezintă aspecte extrem de importante în rezolvarea problemei deversările de petrol marin din Arctica”, a declarat Casey Hubert, profesor asociat de Geomicrobiologie al Universității din Calgary și, totodată, co-autor al studiului la care am făcut referire.

De asemenea, studiul a confirmat, de asemenea, că ”furnizarea de substanțe nutritive poate spori biodegradarea hidrocarburilor în aceste condiții de temperatură scăzută”, a spus dr. Hubert.

Oceanul înseamnă hrana de zi cu zi pentru populațiile indigene

Studiul s-a desfășurat pe Coasta Labradorului. Această locație este deosebit importantă pentru popoarele indigene care se bazează pe ocean pentru a obține resursele de hrană.

”Spre deosebire de zonele mai joase, în Nord nu a existat un interes prea mare până acum pentru crcetări în domeniul bioremedierii”, a remarcat dr. Hubert, citat de phys.org.

Bacteriile marine sunt omniprezente și joacă multe roluri diferite în mediul marin. În primul rând, acestea stau la baza lanțului alimentar.

În al doilea rând, bacteriile controlează o mare parte din fluxul de energie marină și a nutrienților. Și, în cele din urmă, bacteriile marine sunt esențiale pentru sănătatea oceanului.

Nisipul de la Mamaia: controverse și proteste

Autor

Redacția

-

20 august 2021

Nisipul de la Mamaia a devenit subiect de controverse și neplăceri pentru turiștii de pe litoralul românesc în anul 2021.

Este vorba despre mult prea discutata alimentare cu nisip care a avut ca scop și efect final lărgirea plajei Mamaia cu 200m.

Lărgirea plajei s-a întâmplat ca răspuns al unei tendințe de ușoară eroziune și pentru a mări suprafața utilizabilă de plajă, autoritățile luând decizia de a alimenta masiv plajele cu nisip și de a extinde sistemul de diguri de protecție pe litoralul românesc, totul la un cost uriaș de circa 800 de milioane de euro, finanțare europeană, precizează Info Clima.

De asemenea, mega-proiectul are printre obiective și adaptarea la schimbările climatice, și reducerea efectelor cauzate de fenomenele naturale, în principal de inundații și eroziune costieră.

Subiectul săptămânii: Dincolo de șezlong – Avantajele și dezavantajele alimentării cu nisip a plajei de la Mamaia

Subiectul a fost adus în discuție, în cursul acestei săptămâni, în articolul publicat pe platforma online Info Clima. Articolul poartă titlul ”Dincolo de șezlong – Avantajele și dezavantajele alimentării cu nisip a plajei de la Mamaia”, fiind scris de Florin Zăinescu.

Dr. Florin Zăinescu estecercetător, contributor InfoClima și ambasador al Mării Negre.

Continuăm să tratăm efectele și nu cauza “bolii”

În articol este precizat faptul că România deține numeroase plaje care necesită susținere artificială, precum un bolnav care este conectat continuu la aparatele care îi asigură funcțiile vitale, pentru că sursele naturale de sedimente au fost decuplate din cauza activităților antropice.

”Continuăm să tratăm efectele și nu cauzele bolii. Asta implică costuri suplimentare uriașe și efecte care pot fi indezirabile pentru turiști, precum și o vulnerabilitate în fața schimbărilor climatice dacă nu au loc intervenții de alimentare cu nisip”, a precizat Dr. Florin Zainescu .

Cele mai poluate și cele mai puțin poluate judeţe din România

Autor

Redacția

-

20 august 2021

Un studiu recent, realizat de Airly, a adus în discuție nivelul cel mai ridicat de poluare și care sunt cele mai poluate județe din țară. Poluarea cu particule în suspensie se înregistrează în lunile reci, proces care se află în strânsă legătură cu combustia şi condiţiile atmosferice favorabile poluării în timpul iernii.

Conform Mediu.ro, aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizează transportul poluanţilor în mediu. Poluarea aerului are multe şi semnificative efecte adverse asupra sănătăţii umane şi poate provoca daune florei şi faunei în general.

Raportul a urmărit nivelurile de poluare din perioada noiembrie 2020 – februarie 2021

Mai multe judeţe, în special Municipiul Bucureşti, Dolj şi Iaşi, au cunoscut o creştere semnificativă a poluării atmosferice, măsurată cu ajutorul senzorilor Airly.

În urma analizei, poate fi demonstrat faptul că măsurătorile oficiale din acele zone au fost subestimate, în principal datorită parametrilor de localizare a staţiilor de monitorizare.

Pentru a crea o hartă a celor mai poluate judeţe din România, au fost luate în considerare atât datele de la cei peste 200 de senzori de monitorizare a calităţii aerului Airly amplasaţi în toată ţara, cât şi staţiile naţionale de referinţă existente acolo.

Județele cele mai poluate din România

Astfel, în top 5 judeţe cu cea mai proastă calitate a aerului din România este format din: Covasna, Ilfov, Iaşi, Dolj şi Municipiul Bucureşti.

”Mai mult, aceasta este schimbabilă şi se agravează semnificativ iarna, fiind cauzată în principal de încălzirea cu ajutorul centralelor termice şi de emisiile vehiculelor”, a notat Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

La polul opus, judeţele cu cea mai bună calitate a aerului sunt: Harghita, Galaţi, Vâlcea, Brăila şi Satu Mare. Potrivit sursei citate, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) descrie calitatea aerului din România ca fiind moderat nesigură.

Tăierea cozii și a urechilor câinelui reprezintă o infracțiune și se pedepsește legal

Autor

Redacția

-

20 august 2021

Între moft și necesitate rămâne legea: cuparea urechilor la câini este considerată infracțiune, prevăzută de art. 25 din Legea 205/2004.

Deținătorilor de animale le este interzis să aplice rele tratamente și cruzimi, articolul de lege precizând că sunt interzise intervențiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codomia, cuparea urechilor, secționarea corzilor vocale, ablația ghearelor, coltilotul ciocului și dinților.

Pedeapsa se aplică atât stăpânului, cât și medicului veterinar

”Cei care mutileaza câinii, prin cuparea urechilor, tăierea cozii sau alte modificări estetice, prin intervenții chirurgicale, săvârșesc o infracțiune pedepsită de lege, atât stăpânul cât și medicul veterinar”, precizează Asociatia Dogs Center Reșița.

Inițial, codotomia sau amputarea urechilor la unele rase de câine s-a practicat, în special, la câinii de vânătoare

Procedura era efectuată cu scopul de a reduce riscul accidentării animalelor consecutiv participării la ședințele de vânătoare.

Cu toate acestea, practica a devenit un moft, fiind explicat în baza considerentelor estetice.

Ca orice intervenție chirurgicală, codotomia și cuparea urechilor, presupune supunerea animalului la un lung șir de suferințe fizice și emoționale.

Deși se realizează sub anestezie totală, procedura poate duce la complicații severe, hemoragii masive, infecții, dureri etc.

De multe ori, procedura este efectuată fără anestezie, producând suferință animalului

Conform Animal Zoo, tăierea cozii, procedură numită și codotomie, reprezintă amputarea cozii și este frecvent practicată la rase precum: Doberman, Rottweiler, Pinscher pitic, Boxer, Schnauzer, Terier, Corgi etc.

Această manopera chirurgicală se practică în prima săptămână de viață a puiului, fără anestezie, producând destulă suferință animalului. Dacă nu se efectuează la această vârstă fragedă, codotomia va putea fi efectuată doar la 3-5 luni când câinele poate fi supus anesteziei totale.

Cuparea urechilor se face la 10-14 săptămâni când câinele poate fi supus anesteziei totale. Intervenția trebuie făcută de un veterinar avizat sau de către un cunoscător al standardului rasei pentru a tăia corect urechile.

Se practică la: Doberman, Pinscher pitic, Boxer, Dog German, Amstaff, Pitbull, Schnauzer, Cane Corso și multe alte rase.

6.000 de pui de căprioară au fost salvaţi cu ajutorul dronelor

Autor

Redacția

-

19 august 2021

Mașinile de treierat ucid, an de an, mii de pui de caprioară. În 2021, 6.000 de pui de căprioară au fost salvați de la moarte prin utilizarea dronelor.

Acțiunea a fost desfășurată în Germania, unde dronele echipate cu camere de termoviziune au reușit să salveze puii care erau în pericol de a fi uciși de maşinile de treierat.

Știrea a ajuns în presa germană în cursul zilei de azi, joi, 19 august. De asemenea, anunțul a fost făcut de către ministrul Agriculturii, Julia Kloeckner.

Ministerul federal sprijină programul de drone, a declarat Kloeckner pentru reţeaua media Redaktionsnetzwerk Deutschland.

200 de drone au salvat 6.000 de pui de căprioară

”Datorită finanţării noastre, au fost utilizate în jur de 200 de drone. Până acum, aproape 6.000 de pui de căprioară au fost salvaţi”, a adăugat ministrul Agriculturii, Julia Kloeckner.

Conform declarațiilor, programul s-a ridicat la suma de 3 milioane de euro. De asemenea, acest program a fost lansat în martie anul acesta, iar finanţarea urmează să crească.

Dronele îi ajută pe fermieri să cerceteze pajiştile în căutarea puilor de căprioară înainte de a începe treieratul, scrie Agerpres.

Puii sunt ascunși de către căprioare în iarba înaltă, devenind greu de depistat pentru fermierii care conduc mașinile de treierat

În cadrul acelorași declarații de presă, ministrul Agriculturii din Germania a mai precizat că puii sunt ascunși de către căprioare în iarba înaltă. Căprioarele încearcă, în permanență, să-și protejeze puii de prădători, iar aceștia nu sunt vizibili pentru oameni cu ochiul liber

Dacă pericolul este iminent, puii de căprioară nu fug, ci se ghemuiesc pe iarbă şi rămân nemişcaţi, mai arată sursa citată.

Un astronaut de la NASA, alarmat de incendiile de vegetație de pe Pământ

Autor

Redacția

-

19 august 2021

Credit foto: Megan McArthur, astronaut NASA

Un astronaut a acordat un interviu recent unei publicații, descriind experiența tristă și o imagine apocaliptică a Pământului.

În cadrul interviului acordat pentru presa americană, astronautul Megan McArthur, a descris criza prin care trece planeta noastră, criză vizibilă de la bordul Stației Spațiale Internaționale.

”Suntem foarte întristați să vedem incendii care se întind pe regiuni vaste pe Pământ, nu doar Statele Unite ale Americii. Acesta este un avertisment pentru întreaga comunitate globală”, a spus McArthur.

Astronautul a mai adăugat că, de-a lungul multor ani, oamenii de știință din lume au tot trimis semnale de alarmă.

”Acesta este un avertisment pentru întreaga comunitate globală. Va fi nevoie de întreaga comunitate globală pentru a face față crizei și a depăși provocările”, a adăugat McArthur. astronaut la NASA.

Imaginile prin satelit arată zone vaste de pe întreaga planetă acoperite cu nori de fum de proporții astronomice, din Siberia, Grecia și Spania până în Pacificul de Nord-Vest, scrie Futurism.

Avertisment de urgență climatică 2021

”Ne apropiem sau am traversat deja punctele culminante asociate cu părțile critice ale sistemului Pământului, incluzând straturile de gheață din Antarctica de Vest și Groenlanda, recifele de corali cu apă dulce și pădurea tropicală a Amazonului”, se scrie în lucrarea ”Avertisment de urgență climatică 2021”, publicată în revista BioScience, potrivit Science Alert.

Savanți din toată lumea atrag atenția asupra schimbărilor climatice dramatice, care au început să fie cu adevărat alarmante pentru omenire.

Este deosebit de îngrijoratoare creșterea dezastrelor naturale legate de climă, iar oamenii de știință propun o “abordare politică pe trei direcții, pe termen scurt”:

-un preț global mai ridicat al carbonului;

-o eliminare mondială și eventuala interzicere a combustibililor fosili;

-dezvoltarea rezervelor climatice de protejare și restabilire a biodiversității.

Europa: Incendii, inundații și dispariția unor zone de coastă

Ce se va întâmpla pe continent din cauza schimbărilor climatice:

Incendii de vegetație și valuri de căldură;

O creștere a temperaturii medii globale cu 2 grade Celsius față de perioada preindustrială;

Regiunea Europei de Est se va confrunta cu temperaturi extrem de ridicate;

Inundații și secete;

Evenimente extreme de la nivelul mării.

Putem trăi fără zahăr: ”Nu este o necesitate, ci o plăcere”

Autor

Redacția

-

19 august 2021

Între obișnuință, necesitate și plăcere, nutriționiștii avertizează că, dacă exagerăm cu consumul de zahăr, există multiple consecințe negative: creșterea în greutate, cariile, diabetul, declinul congitiv, bolile de inimă sau boala ficatului gras.

În același timp, Food and Drug Administration recomandă un consum maxim de 50 g/zi (în jur de 4 linguri), iar Organizația Mondială a Sănătății și mai puțin: 25 g/zi (în jur de 6 lingurițe).

Dacă ne întoarcem în timp, istoria arată că, în trecut, zahărul era folosit mult mai rar, fiind extrem de scump, dar și foarte greu de procurat.

Consumul de zahăr: ”Nu este o necesitate în alimentația noastră, ci doar o plăcere”

Doctorul Șerban Damian, nutriționist sportiv, a precizat că, putem trăi fără zahăr rafinat, iar absența acestui produs nu va afecta sănătatea.

”Fără nicio problemă. Zahărul rafinat se folosește pe scară largă în alimentația omului abia de prin secolul 18, până atunci fiind scump și rar. Nu este o necesitate în alimentația noastră, ci doar o plăcere”, a precizat dr. Șerban Damian.

La fel ca oamenii, animalele pot dezvolta dependența de produse dulci

De asemenea, în opinia medicului, nu dezvoltăm o reală dependență de zahăr și relativ rapid ne obișnuim dacă nu mai consumăm dulciuri rafinate.

Conform Sanovita, dovezile spun că animalele pot deveni dependențe de zahăr (2005, 2007, 2012), iar asta indică faptul că nici nouă, oamenilor, nu ne este atât de ușor să renunțăm parțial/complet la zahăr.

Dependență alimentară este plauzibilă deoarece traseele cerebrale care au evoluat pentru a răspunde la recompensele naturale sunt, de asemenea, activate de drogurile care dau dependență, iar zahărul eliberează opioide și dopamină.

Consumul excesiv de zahăr: o dependență care duce la obezitate, hiperactivitate și probleme de memorie

Supra-consumul de zahăr pe termen lung, care începe de la o vârstă fragedă și apare mai frecvent în dieta occidentală duce la un risc crescut de a dezvolta hiperactivitate persistentă și deficite neurocognitive la vârsta adultă.

Unul dintre autorii principali ai studiului, profesorul la QUT, Selena Bartlett, spune că mulți copii, adolescenți și adulți din peste 60 de țări, inclusiv Australia, consumă de patru ori mai mult zahăr decât recomandă Organizația Mondială a Sănătății.

Profesorul Bartlett a spus că, în timp ce conceptul „dependenței de zahăr” și clasificarea zahărului ca substanță de abuz erau încă dezbătute, există dovezi tot mai mari de suprapunere în circuitele cerebrale și căile de semnalizare moleculară implicate în consumul de zahăr și abuzul de droguri.

Consumul excesiv de alimente și băuturi bogate în zahăr este responsabil pentru ”epidemia” crescută de obezitate. Diverse asocieri între deficitele de atenție / tulburări de hiperactivitate și supraponderabilitatea sau obezitatea au fost, de asemenea, dezvăluite.

Peste 1.000 de tone de deşeuri au fost descoperite în Portul Murfatlar

Autor

Redacția

-

18 august 2021

Peste 1.000 de tone de deşeuri, printre care anvelope uzate, motoare ce conţin lubrifianţi, au fost descoperite autorităţile constănţene în Portul Murfatlar.

Deșeurile erau transportate pe două barje și au intrat în țară din Bulgaria. Conform declarațiilor, destinația finală a transportului era Turcia.

Comisarii au interzis transporturile ajunse în Portul Murfatlar: cele 1.000 de tone de deșeuri erau metale feroase

Într-o postare pe Faceboook, Octavian Berceanu, Șeful Gărzii de Mediu, a explicat cum comisarii din cadrul Comisariatului Județean Constanța impreuna cu lucrători din cadrul Gărzii de Coastă și ai Biroului Vamal de Frontiera Constanța Sud Agigea au interzis tranzitul pe teritoriul României a doua barje care transportau cantitatea de peste 1000 tone deșeuri declarate ca fiind deșeuri de metale feroase provenite din tratarea mecanica a deșeurilor.

”La controlul fizic s-a constatat ca barajele erau încărcate deșeuri metalice feroase în amestec cu deșeuri provenite din dezmembrări auto, DEEE-uri, deșeuri plastic.

Deşeurile erau expediate din Bulgaria cu destinația Turcia, cu tranzit pe teritoriul României”, a mai precizat Octavian Berceanu pe contul de socializare.

Alte deșeuri, provenite din Japonia

Tot săptămâna aceasta, un container cu peste nouă tone de deşeuri din piese şi dispozitive agricole, sosit din Japonia, a fost descoperit de autorităţi în Portul Constanţa Sud Agigea.

”Printre acestea au fost identificate şi deşeuri periculoase, ataşate motoarelor uzate, societatea comercială beneficiară nefiind autorizată pentru valorificarea acestora”, a transmis Garda de Coastă.

Deşeurile erau importate de o societate din ţara noastră. Cu toate acestea, Transportul a fost returnat către destinația inițială. De asemenea, a fost întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunilor de import ilegal de deşeuri, şi import ilegal de deşeuri.

Magazinele îi vor plăti pe clienții care aduc ambalaje din sticlă, plastic și aluminiu

Autor

Redacția

-

18 august 2021

În conformitate cu o nouă ordonanță dată de Guvern, magazinele din România vor fi obligate să bani celor care aduc ambalaje din sticlă, plastic și aluminiu.

Astfel, clienții vor fi încurajați să recicleze, iar unele supermarketuri au instalat deja automate de reciclare.

Mai mult decât atât, magazinele și-au luat angajamentul să ofere și anumite produse la preț redus. Cu toate acestea, clienții preferă banii, în schimbul ambalajelor reciclate corespunzător.

Clienții vor fi recompensați, cu bani, pentru ambalajele din sticlă, plastic și aluminiu

Prin această măsura care ajută la reciclarea deșeurilor, magazinele voar avea obligația de a oferi clienților recompense de 50 de bani pentru fiecare ambalaj reciclat. Legislația care va intra în vigoare se referă la recipientele din sticlă, plastic și aluminiu, precizează Știrile Pro Tv.

Dacă vorbim de țările civilizate, trebui să știm că acest sistem este în funcțiune de mulți ani. Un exemplu este Germania, unde oamenii primesc suma de 5,5 euro pentru 20 de recipiente, iar banii pot fi ridicați simplu și rapid, direct de la ghișeu, fără birocrație sau formulare.

”Magazinele care vând și ambalaje la navetă, sticlă sau PET, există și o rampă specială care citește naveta, o bagi cu totul și-ți dă la fel bonul respectiv”, a precizat Dan Trifu, activist de mediu.

România produce anual mai mult de 450.000 de tone de ambalaje din plastic, din care o treime reprezintă PET-uri. Recipientele din sticlă se ridică și ele la peste 200.000 de tone, mai precizează sursa citată.

Recompense inedite pentru oamenii din comuna Ciugud

La începutul lunii iunie, în comuna Ciugud au fost montate mai multe stații de preluare și reciclare a ambalajelor. Aici, cetățenii au putut depune sticlele, PET-urile și dozele de aluminiu.

Colectarea selectivă a fost și este recompensată, oamenii primind monede virtuale, denumite după numele comunei Ciugud. CIUGUbanii, vor putea fi folosiți în comunitate, Primăria luând în calcul ca, pe viitor, cetățenii să poată folosi monedele virtuale pentru a primi anumite reduceri de taxe sau impozite.