Se poate! | Cetățenii au oprit construirea unei noi gropi de gunoi lângă București

Autor

-

24 august 2023

Cetățenii din localitățile limitrofe Capitalei au reușit să blocheze construirea unei noi gropi de gunoi lângă București, potrivit g4media.

Aproape 800 de locuitori din comunele Vidra, Berceni și Jilava, dar și altele individuale din țară, au amenințat cu un proces colectiv. În final, Consiliul Județean Ilfov a revocat o hotărâre din aprilie 2023. Prin acea hotărâre se identifica un teren pentru ridicarea unui nou depozit de deșeuri în comuna Vidra. Locaia era în vecinătatea gropii de gunoi a Bucureștiului și județului Ilfov, EcoSud.

După ce în ultimele luni în instituțiile publice responsabile au ajuns sute de cereri din partea locuitorilor, astăzi, 24 august 2023, Consiliul Județean Ilvov a aprobat cu majoritate de voturi revocarea hotărârii 118/27.04.2023 ”ținând cont de îngrijorările locuitorilor și de toate sesizările din comunele Vidra, Jilava și Berceni”.

Cum au procedat cetățenii

În cele 4 luni care s-au scurs din aprilie 2023, cetățenii s-au coalizat și au uzat de toate căile persuasive pentru a obține ceea ce își doreau. Aceștia au semnat petiții publice și au făcut cereri către autoritățile publice locale: primării, prefectură, dar și centrale: Garda de Mediu, ministere, ong-uri. În paralel, cetățenii au intentat acțiuni în justiție, inclusiv la tribunale din țară.

Un proces colectiv a fost pornit la Tribunalul Ilfov, dar și la 14 judecătorii din țară, la București, Călărași, Prahova, Ialomița și Buzău de către oameni cu adrese de domiciliu în aceste județe, dar proprietari în comunele afectate de noul depozit. Mai mult, cetățenii au găsit sprijin și la primarii din cele 3 UAT-uri, Vidra, Berceni și Jilava.

Peste 360.000 de locuitori din zona sudică și sud-estică a Capitalei ar fi fost afectați de noua groapă de gunoi.

Cum a apărut ideea acestui proiect

Acum aproape un an, în decembrie 2022, Consiliul Județean Ilfov a semnat un contract cu două asociații. Este vorba de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru gestionarea Integrată a Deșeurilor Ilfov și asociația omoloagă din Capitală. Acestea curpind toate comunele din Ilfov, respectiv toate primăriile de sector și pe primarul general Nicușor Dan.

În final, s-a ajuns la un acord pentru construirea unui Centru de Management Integrat al deșeurilor, „proiect de interes regional”. Acesta urma să fie compus din stație de tratare mecano-biologică cu digestie anaerobă și un depozit conform de deșeuri. Apoi, în aprilie, Consiliul Județean Ilfov a găsit și locația pentru acest centru. 24 de hectare din comuna Vidra urmau a fi expropriate pentru construirea gropii de gunoi.

Prima „gură de aer“

Pe lângă faptul că locuitorii din zonă sunt nevoiți să suporte mirosul de la EcoSud, de data aceasta puteau fi martorii realizării unui obiectiv similar care ar fi amplificat și mai mult poluarea olfactivă și nu numai. În plus, se pare că noul proiect nu îndepline nici măcar cerințele necesare realizării unui astfel de obiectiv. Distanța de la groapa de gunoi și până la cea mai apropiată casă era de sub 1.000 de metri.

Prima gură de aer pe care cetățenii au primit-o a fost la începutul lunii august. Atunci, Prefectura Ilfov i-a anunțat că hotârârea CJ de a face demersurile pentru expropierea terenului prevăzut pentru construcția depozitului „nu poate produce efecte juridice” întrucât este anulată de o prevedere a Consiliului Vidra care stipula că ”se interzice realizarea unui depozit de deșeuri municipale în comuna Vidra, județul Ilfov”.

”În acest sens, hotărârea CJ Ilfov este lăsată fără obiect”, a transmis Prefectura Ilfov.

Instituția condusă de Simona Niculae (PSD) a anunțat că a informat CJ Ilfov să dispună „măsurile legale în vederea asanării actelor adoptate”. Acest lucru s-a întâmplat, iar realizarea obiectivului a fost stopată.

Deșeu menajer care face betonul cu 30% mai rezistent, dar și mai ecologic

Autor

Ionuț POPESCU

-

24 august 2023

deseu menajer ciment rezistent — Sursă - Freepik

Un deșeu menajer și-a dovedit utilitatea în construcții, iar betonul a devenit cu 30% mai rezistent, conform IFL Science.

Este vorba de zațul de cafea. Prin înlocuirea unui procent de nisip cu zaț de cafea, un deșeu menajer comun multor gospodării, construcția devine mai rezistentă și mai ecologică.

În prezent, se estimează că aproximativ 60 de milioane de tone sunt produse în întreaga lume în fiecare an. Majoritatea zațului de cafea este, însă, aruncat. Acete deșeuri produc gaz metan atunci când ajung în gropile de gunoi. Acest lucru contribuie la criza climatică în curs.

Deșeu menajer care poate face betonul cu 30% mai rezistent. Ce au descoperit cerceătorii australieni de la Universitatea RMIT

„Ideea a fost să găsim o modalitate inovatoare de a folosi cantitățile mari de deșeuri de cafea în proiectele de construcții, mai degrabă decât să mergem la gropile de gunoi”, a spus dr. Rajeev Roychand, un cercetător postdoctoral la RMIT. El este și autor principal al studiului.

Deoarece cafeaua uzată constă din particule fine, acestea au fost propuse ca resurse utile pentru aplicații civile și comerciale. Pentru a testa ideea, echipa a colectat zaț de cafea uzat de la cafenelele din Melbourne, Australia, apoi l-a uscat. Cafeaua a fost apoi încălzită printr-un proces numit „piroliză”. Acesta presupune încălzirea materialului organic, cum ar fi biomasa, în absența oxigenului. . Astfel, zațul a fost transformat în biochar.

Echipa a proiectat apoi 12 amestecuri pentru a compara efectele pe care le-au avut atunci când au fost transformate în beton. Acesta a constat din zaț uzat care a fost netratat (brut) și zaț care a fost încălzit la 350°C sau, respectiv, 500°C. Aceste produse diferite au fost apoi adăugate la cimentul Portland în diferite procente de volume (0, 5, 10, 15 și 20 procente din volum) ca înlocuitor pentru nisip.

Ce a constatat studiul?

Betonul a fost apoi turnat și întărit la temperatura camerei timp de 24 de ore. Ulterior, a fost deformat și întărit în rezervoare de apă pentru a fi testat pentru rezistența la compresiune. S-a vrut să se vadă cât de mult poate fi solicitat înainte de a se rupe și potențialul de performanță. Acest amestec a fost apoi analizat cu difracție de raze X (XRD) și microscoape electronice cu scanare (SEM).

Rezultatele arată că un amestec constând din 15% zaț pirolizat la 350°C a îmbunătățit semnificativ proprietățile structurale ale betonului. S-a observat o îmbunătățire cu aproximativ 29,3% a rezistenței la compresiune.

Trebuie efectuate noi cercetări pentru a continua dezvoltarea și testarea acestei metode.

„Mai multe consilii care se luptă cu eliminarea deșeurilor organice și-au arătat interesul pentru munca noastră”, a adăugat Roychand.

„Ne-au angajat deja pentru viitoarele lor proiecte de infrastructură care încorporează forme pirolizate de diferite deșeuri organice”, a adăugat el.

Un semnal de alarmă pentru industria construcțiilor

Potrivit autorului principal comun, dr. Shannon Kilmartin-Lynch, cercetător postdoctoral, rezultatele acestui studiu au implicații semnificative pentru industria construcțiilor din întreaga lume.

„Inspirația pentru cercetarea mea, dintr-o perspectivă indigenă, implică îngrijirea țării, asigurând un ciclu de viață durabil pentru toate materialele și evitând ca deșeurile să ajungă groapa de gunoi”, a explicat Kilmartin-Lynch.

„Industria betonului are potențialul de a contribui semnificativ la creșterea reciclării deșeurilor organice, cum ar fi cafeaua uzată. Cercetarea noastră este în stadii incipiente, dar aceste descoperiri interesante oferă o modalitate inovatoare de a reduce considerabil cantitatea de deșeuri organice care ajung la groapa de gunoi”, a mai zis el.

Foarte important, utilizarea biocharului în proiecte de construcții va relaxa presiunea asupra nevoii de nisip fin. Nisipul este printre cele mai extrase materiale solide de pe planetă și a doua cea mai folosită resursă după apă. Mai mult decât atât, extracția continuă a nisipului este extrem de dăunătoare mediului.

„Extracția în curs de desfășurare a nisipului natural din întreaga lume – de obicei luat din albiile și malurile râurilor – pentru a satisface cerințele în creștere rapidă ale industriei construcțiilor, are un impact mare asupra mediului”, a explicat profesorul Jie Li, liderul echipei.

„Cu o abordare a economiei circulare, am putea păstra deșeurile organice departe de gropile de gunoi și, de asemenea, am putea păstra mai bine resursele noastre naturale, cum ar fi nisipul.”, a mai spus Li.

G20 a investit sume record în industria de combustibili fosili în ciuda avertizărilor de mediu

Autor

Ana Maria BUJOR

-

24 august 2023

Vremea extremă din emisfera nordică nu a speriat cele mai puternice economii ale lumii. Țările membre G20 sunt și cele mai mari producătoare de emisii de carbon. Așa că un efort cumulativ al grupului de decarbonizare este crucial în lupta globală împotriva încălzirii climatice. Cu toate acestea, dezacordurile au dus la emiterea de către oficiali a unei declarații. „Am avut un acord complet cu privire la 22 din 29 de paragrafe. Iar șapte paragrafe constituie rezumatul scaunului”, a spus ministrul indian al puterii, RK Singh. Utilizarea combustibililor fosili a devenit un paratrăsnet în discuțiile de o zi, dar oficialii G20 nu au reușit să ajungă la un consens. Mai ales cu privire la limitarea utilizării „neîncetate”. Un proiect revizuit care a intrat în posesia jurnaliștilor arăta importanța eliminarea combustibililor fosili. „A fost subliniată importanța de a depune eforturi pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili, în conformitate cu diferitele circumstanțe naționale”.

Cele mai puternice economii ale lumii, G20, nu vor să renunțe la această industrie

Cu toate acestea, declarația președintelui includea preocupări din partea unor națiuni membre G20 care lipseau în proiectul de dinainte. Se explică faptul că „alții au opinii diferite cu privire la faptul că tehnologiile de reducere și eliminare vor aborda astfel de preocupări”. Singh, într-un briefing de presă după conferință, a spus că unele țări G20 vor să folosească captarea carbonului. Asta în loc să reducă treptat a combustibililor fosili. El nu a numit țările care doresc să facă acest lucru. Se știe că Arabia Saudită, Rusia, China, Africa de Sud și Indonezia se opun obiectivului de triplare a capacității de energie regenerabilă în acest deceniu. Așa că rămâne de văzut dacă se va ajunge la un consens în G20 legat de reducerea emisiilor din combustibili fosili. Pentru că până în acest moment realitatea arată că este exclus să se renunțe total la această industrie, indiferent de încălzirea globală.

Analiză: România nu valorifică deșeurile generate de activitățile de construcție

Autor

Cristina Antal

-

24 august 2023

România produce, în medie, peste 3 milioane de tone de deşeuri de construcţii anual, reprezentând aproximativ 40% din totalul deşeurilor generate anual în ţara noastră.

Analiza a fost efectuată de Masterbuild Property Developer & General Contractor, companie de construcţii şi dezvoltare logistică şi industrială, transmite Radio Eco Natura.

Sustenabilitatea în domeniu construcțiilor din România este strâns legată de valorificarea deșeurilor

Conform studiului publicat de companie, în contextul etapei actuale de dezvoltare a României, șantierele de construcții care adoptă o abordare eficientă și bine coordonată în ceea ce privește standardele de mediu joacă un rol esențial.

Acest fapt devine cu atât mai important în lumina iminentei obligații de implementare și raportare a standardelor de sustenabilitate.

Deşeurile din construcţii, care ar putea fi valorificate în proiectele de intrastructură prin reutilizarea sau reciclarea acestora, ajung de cele mai multe ori la groapa de gunoi

Potrivit experților, deșeurile generate de activitățile de construcție din România, care ar putea să fie valorificate prin reutilizare sau reciclare în proiecte de infrastructură, deseori sfârșesc în depozitele de deșeuri.

Practic, acest fapt continuă să împiedice exploatarea lor la potențialul maxim și fructificarea beneficiilor economice asociate.

În prezent, regulamentele de gestionare a deșeurilor impun obiectivul de a recupera și recicla minim 70% din deșeurile provenite din construcții și demolări.

În cadrul Uniunii Europene, peste o treime (37.5%) din totalul deșeurilor generate provin din construcții, demolări și întreținerea infrastructurii.

Deseurile provenite din construcții pot fi valorificate prin mai multe metode, fiecare având avantaje și potențial de a contribui la reducerea impactului asupra mediului și la economisirea resurselor.

Moduri în care aceste deșeuri pot fi valorificate:

Reciclarea: Materialele de construcții precum betonul, cărămizile, metalul, lemnul și alte materiale pot fi reciclate pentru a fi transformate în materiale noi sau refolosite în alte proiecte de construcții. De exemplu, betonul poate fi zdrobit și utilizat pentru a produce agregate pentru fundații sau pavaje.

Reutilizarea: În loc să fie eliminat, unele materiale pot fi salvate și reutilizate în alte proiecte. De exemplu, ușile, ferestrele, plăcile ceramice sau lemnul pot fi demontate și reutilizate în construcții ulterioare.

Donarea: Dacă materialele sunt în stare bună, acestea pot fi donate organizațiilor non-profit sau persoanelor care au nevoie de ele pentru proiecte de construcții sau renovări.

Energie din deșeuri: În cazul în care materialele nu pot fi reciclate sau reutilizate, ele pot fi folosite pentru a genera energie prin ardere controlată sau alte tehnologii de conversie a deșeurilor în energie.

Tehnologii inovatoare: Noi tehnologii sunt dezvoltate constant pentru a transforma deșeurile de construcții în materiale de înaltă calitate, cum ar fi materialele de construcții ecologice sau produsele pentru design interior.

India a devenit prima țară din lume care aselenizat polul sudic al lunii

Autor

Ana Maria BUJOR

-

24 august 2023

India este a patra țară care a realizat o aterizare ușoară pe Lună. Tentativa Indiei vine la doar câteva zile după ce Luna-25 din Rusia s-a prăbușit, când încerca să aterizeze în același punct. Polul sudic al Lunii ar fi locul unde se găsește gheața de apă. Suprafața care rămâne în umbră permanentă acolo este uriașă.

Iar oamenii de știință spun că înseamnă că există o posibilitate de apă în aceste zone. SUA, fosta Uniune Sovietică și China au realizat toate o aterizare ușoară în apropierea ecuatorului Lunii. Dar niciuna nu a condus misiuni de succes la polul său sudic. Landerul lui Chandrayaan-3 a fost programat să-și înceapă coborârea la 17:45, ora Indiei.

Călătoria lui Chandrayaan-3 pe Lună a generat o mulțime de entuziasm în India, urările pentru succesul misiunii au venit din toată țara. În ultimele zile, camera aparatului de aterizare Vikram a cartografiat pe larg suprafața lunară. Asta în timp ce încerca să găsească un loc de aterizare sigur. De această dată lucrurile au decurs conform planului.

Timp de 14 zile mașinăriile din India au timp să studieze suprafața lunară

În trecut a mai existat Chandrayaan-1, prima misiune lunară a țării în 2008. Cea care a descoperit prezența moleculelor de apă pe suprafața uscată a lunii. Și a stabilit că Luna are o atmosferă în timpul zilei. Și, în ciuda aterizării eșuate Chandrayaan-2 din India nu a fost o anulare completă. Orbititorul său continuă să înconjoare Luna chiar și astăzi.

Și va ajuta landerul Vikram din India să trimită imagini și date pe Pământ pentru analiză. Aterizarea lunară din India trimite fotografii de prim-plan ale Lunii. Data aterizării a fost aleasă cu grijă pentru a coincide cu începutul unei zile lunare. O zi pe Lună este egală cu 28 de zile pe Pământ și acest lucru va însemna că landerul și roverul trimise de India vor avea 14 zile de lumină solară pentru a-și încărca bateriile.

Pe timpul nopții lunare bateriile se descarcă

Odată ce se lasă noaptea, se vor descărca și nu mai funcționează. Încă nu este clar dacă vor reveni la viață când va începe următoarea zi lunară. India nu este singura țară cu ochi pe Lună. Există un interes global tot mai mare pentru aceasta.

Cu multe alte misiuni îndreptate către suprafața lunară în viitorul apropiat. Iar oamenii de știință spun că mai sunt multe de înțeles despre Lună, care este adesea descrisă ca o poartă către spațiul profund.

Japonia a început să deverseze apa de la Fukushima în Ocean

Autor

Ana Maria BUJOR

-

24 august 2023

centrala nucleara fukushima — Sursă - Unsplash

Japonia a început să deverseze peste 1 milion de tone de apă contaminată în Oceanul Pacific. Este vorba despre apa din centrală nucleară Fukushima Daiichi. Această mișcare a stârnit proteste și interdicții de import din China și Hong Kong. Operatorul centralei, Tokyo Electric Power (Tepco) a pompat o cantitate mică de apă din centrală. Tepco a declarat că eliberarea a început la 13:03 și nu a identificat nicio anomalie la pompa de apă de mare. Descărcarea de gestiune, făcută de Tepco, care se preconizează că va dura între 30 și 40 de ani, a provocat furie. Mai ales în țările vecine și îngrijorare în rândul pescarilor că le va distruge industria. Asta în contextul în care consumatorii se feresc de fructele de mare prinse în Fukushima și în împrejurimi. China a criticat eliberarea, considerând-o „extrem de egoistă și iresponsabilă”. „Oceanul este proprietatea comună a întregii omeniri. Iar începerea forțată a deversării apelor uzate nucleare de la Fukushima în ocean este un act extrem de egoist și iresponsabil. Care ignoră interesele publice internaționale”, a declarat Ministerul de Externe al Beijingului într-un comunicat.

Cantiățile de apă eliberate de Tepco vor fi modeste

Apa va fi eliberată inițial în cantități modeste și cu verificări suplimentare, a spus Tepco. Prima deversare, în valoare totală de 7.800 de metri cubi, e estimată să dureze aproximativ 17 zile. Compania va începe eliberarea „cu grijă și dintr-o cantitate mică”, a spus un oficial responsabil cu apa procesată. Criticii deversarii spun că lipsa datelor pe termen lung înseamnă că este imposibil să spunem cu certitudine că tritiul nu reprezintă nicio amenințare. Greenpeace a spus că riscurile radiologice nu au fost pe deplin evaluate. Și că impacturile biologice ale tritiului, carbonului-14, stronțiului-90 și iodului-129 „au fost ignorate”. Înainte de lansarea de joi, Tepco a spus că primul lot de apă evacuată va conține aproximativ 190 de becquereli de tritiu pe litru. Cu mult sub limita de apă potabilă a Organizației Mondiale a Sănătății.

A fost lansat ”Programul microbuze electrice pentru elevi”

Autor

Cristina Antal

-

24 august 2023

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat că astăzi, 24 august, a fost lansat, în premieră, ”Programul microbuze electrice pentru elevi”.

Potrivit declarațiilor făcute de Mircea Fechet, programul reprezintă o inițiativă prin care România se aliniază la tendințele europene și mondiale de mobilitate durabilă.

”Programul microbuze electrice pentru elevi” beneficiază de un buget de 300 de milioane de lei

Bugetul este finanțat prin Administrația Fondului pentru Mediu.

”Este unul dintre programele prin care încercăm să atenuăm impactul schimbărilor climatice, să asigurăm un aer mai curat, să participăm la decarbonizarea sectorului de transport și să reducem emisiile de gaze cu efect de seră. Acest program se adaugă la portofoliul nostru de proiecte pentru combaterea poluării și pentru protejarea mediului, cum ar fi Rabla Clasic, Rabla Plus și Rabla Local”, a declarat ministrul Mediului din România, prin intermediul unui comunicat publicat pe contul de Facebook.

Mircea Fechet: ”Scopul este să facilităm transportul elevilor într-un mod mai puțin poluant”

”Și nu ne oprim doar la achiziția de microbuze. Finanțăm și stațiile de reîncărcare, pentru a asigura eficiența completă a acestui demers. Vom asigura transportul elevilor spre școală și înapoi către locuințele lor, urmărind să schimbăm comunitățile noastre în comunități din ce în ce mai verzi”, a mai adăugat oficialul.

Cine poate aplica?

De acest program pot beneficia Consiliile județene și subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiului București.

Plafonul de finanțare se ajustează în funcție de numărul de elevi din unitatea administrativ-teritorială, ajungând până la 25 de milioane de lei.

Comisia Europeană ar putea acorda României un sprijin financiar de aproape 34 de milioane de euro

Autor

Cristina Antal

-

24 august 2023

Comisia Europeană a propus ieri, 23 august, un sprijin financiar în valoare de 33.9 milioane de euro din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a oferi asistență României în urma daunelor cauzate de o secetă severă în vara anului 2022.

Fondul oferă sprijin statelor membre din Uniunea Europeană și țărilor candidate prin oferirea unui ajutor financiar în urma producerii unor dezastre naturale grave

”În fiecare an, ne confruntăm cu impactul devastator al schimbărilor climatice şi al unor dezastre naturale cu o frecvenţă şi o amploare din ce în ce mai mari. Cu toate că prevenţia, adaptarea la schimbările climatice şi atenuarea efectelor acestora, inclusiv cu sprijinul politicii de coeziune, rămân esenţiale, asistenţa FSUE este indispensabilă în urma dezastrelor naturale majore. Această solidaritate este în ADN-ul UE şi nu se opreşte la frontierele sale”, a punctat comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira, citată de Economedia.ro.

Care sunt etapele următoare

Este necesară aprobarea autorității bugetare pentru propunerea Comisiei, iar Comisia nu poate să-și exprime anticipat opinia cu privire la avizul acesteia.

După ce propunerea de mobilizare primește aprobarea din partea autorității bugetare, Comisia va elabora decizia de punere în aplicare a asistenței FSUE.

După adoptarea acestei decizii, sprijinul financiar poate fi acordat într-o singură tranșă.

Fântânile arteziene din Parcul Herăstrău vor fi reabilitate

Autor

Cristina Antal

-

24 august 2023

Fântânile ornamentale din Parcul Regele Mihai I (Herăstrău) au intrat în reabilitare, informează Primăria București.

Toate cele 5 fântâni vor beneficia de lucrări de reabilitare

Potrivit comunicatului publicat de Primăria Generală a Municipiului București, este vorba despre fântânile: ”Orangerie” situată în zona Expo Flora (Herăstrăul vechi), ”Baraschi” situată în zona Expo Flora, și ”Aluniş” situată în zona Lac (Herăstrăul vechi).

De reabilitare va beneficia și fântâna ”Crinul”, situată în zona Berăria H, dar și ”Mioriţa”, se arată în comunicatul transmis ieri, 23 august.

Fântânile arteziene din Parcul Herăstrău vor fi reabilitate până la jumătatea lunii octombrie a acestui an. De lucrări se va ocupa Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement

Într-un anunț publicat pe contul de Facebook, primarul Nicuşor Dan a adăugat că, în acest moment, sunt realizate lucrări la două dintre acestea. Este vorba despre ”Orangerie” şi ”Aluniş”.

Cu toate acestea, până la jumătatea lunii octombrie, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti va finaliza lucrările la toate cele 5 fântâni.

”Lucrările au toate avizele necesare. Există aviz inclusiv de la Ministerul Culturii”, a transmis Primarul General al Municipiului București.

Continuă lucrările de reparații și asfaltare pe marile artere ale Capitalei

”Zilele acestea, Administrația Străzilor a finalizat bulevardele Geniului, Timișoara, Libertății, străzile Sibiu și Apusului și șoseaua Grozăvești. Urmează refacerea marcajelor rutiere” a mai declarat Nicușor Dan, într-un anunț publicat pe contul de socializare.

Mai mulți primari se declară nemulțumiți de măsura relocării urșilor

Autor

Cristina Antal

-

24 august 2023

Mai mulți primari din România au reacționat după ce au aflat că ursul care a fost capturat la Ploieşti a fost relocat la Tabla Buţii, la limita judeţelor Buzău şi Prahova.

Primul este primarul comunei Chiojdu din județul Buzău care a precizat că zona relocării reprezintă un fond de vânătoare, iar acest fond este deja supraaglomerat cu urşi.

Mai mulți edili nu sunt de acord cu măsura relocarii urșilor din localități

”Am aflat din presă că ursul care a fost capturat la Ploieşti a fost relocat la Tabla Buţii, la limita judeţelor Buzău şi Prahova, practic exact la limita cu comuna Chiojdu. Nu mi se pare normal dat fiind că acest fond de vânătoare este deja supraaglomerat cu urşi, iar la Chiojdu au fost numeroase atacuri ale urşilor la gospodării. Un urs poate parcurge zilnic 30 de kilometri aşa că poate ataca la Chiojdu, sau la Siriu sau într-o localitate din Prahova dar nu înţeleg de ce a fost relocat pe un fond de vânătoare supraaglomerat”, a transmis primarul comunei Chiojdu din județul Buzău, Gheorghe Neamțu.

De asemenea, Gheorghe Neamțu a precizat că a făcut demersuri pentru a afla criteriile şi oportunitatea relocării acestui urs.

Mai mult, edilul a menționat că va merge şi în audienţă la prefectul din Prahova pentru a afla ce a stat la baza acestei decizii.

Primarul consideră că relocarea ursului nu duce la o rezolvare a problemei şi este de părere că conducătorii UAT-urilor ar trebui consultaţi în legătură cu relocarea unor animale pe raza comunelor pe care le conduc.

Primarul comunei Siriu, Dragoş Voicu, insistă ca autoritățile să revină la veche legislație

Şi primarul comunei Siriu, Dragoş Voicu, a reacţionat pe pagina sa de Facebook.

Edilul a solicitat autorităţilor cu putere de decizie să renunţe la relocarea urşilor şi a altor animale sălbatice pentru că în acest fel autorităţile locale au de suferit.

”Fac apel și aici, în mediul online, la autoritățile cu putere de decizie să se revină la vechea legislație, nu să se facă uz continuu de relocari ale ursului și ale altor animale sălbatice! Noi, autoritățile locale ajungem să folosim resurse pe care oricum nu le avem pentru acțiuni zadarnice! Noi trebuie să ne apărăm proprii locuitori, să avem în grijă sănătatea și integritatea lor!”, a declarat Dragoş Voicu.