17.3 C
București
joi, 28 august, 2025
Acasă Blog Pagină 493

Ministerul Mediului vrea reguli noi pentru magazinele „second-hand”. Hainele ajung, de fapt, la gunoi

foto ilustrativ. Pixabay

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a anunțat introducerea unui regulament pentru produsele second -hand aduse din import. Oficialul de la Mediu spune că nu e corect față de Mediu, dacă 90% din textilele importate se aruncă la gunoi și devin „deșeuri textile”. La acest moment, statul român nu are un sistem pentru gestionarea deșeurilor textile. Acestea ajung peste tot: în containere, în parcuri, păduri, la gropile de gunoi, însă, depozitarea gunoiului nu este cea mai bună soluție pentru Natură și conservarea resurselor.

Tanczos Barna consideră că este nevoie de o reglementare legislativă mai clară pe piață, atât pentru hainele second-hand, cât și pentru electrocasnice sau alte produse. Ministrul Mediului susține că toate hainele care vin din import „second-hand” și sunt puse la vânzare ar trebui să fie, în prealabil, tratate.

Ministrul Mediului explică mecanismul prin care hainele second-hand sunt, de fapt, deșeuri care intră nelegal în România

ȘtireaVerde a mai relatat despre „cât de profitabile” sunt „afacerile cu gunoaie”, iar magazinele second-hand s-au înmulțit în România. Potrivit organelor de anchetă, de cele mai multe ori, importul de haine „la mâna a doua” este, de fapt, un transport nelegal de deșeuri din Germania, Anglia, Italia, Spania sau chiar China. Mecanismul a fost explicat chiar de Tanczos Barna, la postul public de televiziune.

Sunt încercări de a ocoli punctele de trecere a frontierei, de a intra noaptea, de a declara deșeurile ca fiind second hand-uri. Lunile următoare vom veni cu un regulament pentru second hand-uri, inclusiv pentru haine. Pentru că și acestea reprezintă o presiune uriașă asupra României dacă se aduc textile ca fiind second hand, dar 90% se aruncă și 10% se pun pe raft pentru a fi revândute, nu este bine. De aceea, și la electrocasnice și la aparatură de orice tip și la textile este nevoie de o reglementare mult mai clară a ce înseamnă second hand și a ceea ce înseamnă refolosibil ca atare sau, după o minimă tratare, reintroducere pe piață”, s-a exprimat ministrul Mediului, Tanczos Barna.

Potrivit OUG 133/2022, până la 1 ianuarie 2025, primăriile din România trebuie să amenajeze puncte de colectare pentru deșeurile textile. 

Ce sunt, de fapt, deșeurile textile

Deșeurile din etapa de producție a hainelor, inclusiv resturi de material, haine cu defecte sau cele nevândute se numesc deșeuri post-industriale sau pre-consum și sunt deseori reciclate, având un conținut de fibre cunoscut și necesitând mai puțină logistică de colectare și sortare. În Statele Unite, de exemplu, există o legislație care impune producătorilor de textile care depășesc o pondere de 10% resturi din totalul de țesături folosite să dezvolte programe de reciclare sau recuperare a acestora.

La nivel mondial, doar 20% din textile sunt colectate separat de restul deșeurilor. Din păcate, marea majoritate a oamenilor aleg să arunce textilele în coșul de gunoi, împreună cu celelalte deșeuri, făcând astfel imposibilă salvarea și reciclarea acestora.

Citește și: Importul de deșeuri, „profitabil” pentru România. Tone de deșeuri din aluminiu, încărcate din Bulgaria pentru România, oprite de Poliția Frontieră

Scenariu sumbru din partea ANM: Capitala nu este pregătită pentru schimbările climatice și oamenii vor muri

foto ilustrativ. sursa: Pixabay

Bucureștiul nu are sisteme bine puse la punct, pentru a face față schimbărilor climatice, susține Roxana Bojariu, climatolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV.

Scenariul este cât se poate de sumbru, în viziunea specialistei Bojariu, mortalitatea din cauza poluării va crește semnificativ în Capitală, cu prepoderență vara, din cauza faptului că nu sunt amenjate suficiente spații verzi, planul urbanistic fiind total inadecvat pentru schimbările climatice ale căror efecte negative vor fi și mai vizibile în următorii ani.

Avem aici exemple multiple. Sunt efecte asupra sănătății populației din oraș. Stresul termic, arată studiile – și noi avem lucrări care sperăm că vor fi publicate – că impactul în mortalitate, mai ales în cea legată de boli, cum sunt cele cardiovasculare, crește odată cu avansarea semnalului schimbării climei și crește mult mai mult în zona urbană a Bucureștiuluia explicat Roxana Bojariu, climatolo ANM, pentru sursa citată.

Bucureștenii, printre cei mai afectați din cauza schimbărilor climatice

Evident, acest scenariu din partea ANM nu poate fi limitat la povestea „drobului de sare”. Toți putem face ceva mai mult pentru a ne (re)apropia de Natură. Responsabilitatea în această situație nu o poartă în mod exclusiv autoritățile statului, ci fiecare dintre noi. Aparent, gesturi mărunte, dar care fac diferența: de la modul în care avem grijă de o floare, plantăm un copac sau colectăm deșeurile. Tăierile ilegale de păduri, lăsarea parcurilor mari de „izbeliște”(situația Parcului Cișmigiu) este doar un exemplu, au condus la modificarea climei, la resimțirea directă a poluării aerului, iar acest lucru afectează direct și iremediabil sănătatea oamenilor.

Schimbările climatice se văd și în agricultură, iar ȘtireaVerde a relatat pe larg acest aspecte. Toate statele lumii au gândit strategii pentru protejarea Mediului, acestea sunt în curs de derulare și se axează mult pe utilizarea produselor reciclabile. România încă nu are o strategie bine stabilită în acest sens, fiind statul care are deschisă procedura de infringement tocmai din acest motiv.

Citește și: Efectele schimbărilor climatice. Zmeură, în decembrie

Stratul de ozon al Terrei s-ar putea reface complet abia în 2040

Sursă - Unsplash

Stratul de ozon care protejează planeta de radiațiile ultraviolete, probabil că va fi recuperat complet pentru cea mai mare parte a lumii până în 2040, potrivit The Guardian.

Gaura din stratul de ozon al Pământului, cândva cel mai de temut pericol de mediu cu care se confruntă omenirea, urmează să fie complet vindecată în cea mai mare parte a lumii în două decenii, după acțiunile decisive ale guvernelor de a elimina treptat substanțele care afectează această zonă a atmosferei, conform unei evaluări a Organizației Națiunilor Unite.

Pierderea stratului de ozon, care risca să expună oamenii la razele ultraviolete dăunătoare de la soare, este pe cale să fie complet recuperată până în 2040 în întreaga lume, în afară de regiunile polare, potrivit raportului.

În zonele polare, recuperarea va dura mai mult, stratul de ozon refăcându-se complet până în 2045 în Arctica și până în 2066 în Antarctica.

Stratul de ozon se poate reface în două decenii

În urma alarmei legate de pierderea de ozon, în anii 1980, stratul de ozon s-a îmbunătățit constant în urma protocolului de la Montreal din 1989, un acord internațional care a ajutat la eliminarea a 99% din substanțele chimice care îl epuizau, cum ar fi clorofluorocarburile (CFC) care erau utilizate ca solvenți și agenți frigorifici.

De asemenea, ONU a spus că acțiunile întreprinse asupra stratului de ozon au întărit răspunsul mai puternic la criza climatică.

CFC-urile sunt gaze cu efect de seră, iar utilizarea lor continuă necontrolată ar fi ridicat temperatura globală cu până la 1°C până la jumătatea secolului.

„Acțiunea privind ozonul creează un precedent pentru acțiunile climatice”, a declarat Petteri Taalas, secretarul general al Organizației Meteorologice Mondiale, care a prezentat raportul de progres, care este realizat la fiecare patru ani.

„Succesul nostru în eliminarea treptată a substanțelor chimice care consumă ozon ne arată ce se poate și trebuie făcut de urgență pentru a trece de la combustibilii fosili, a reduce gazele cu efect de seră și, astfel, a limita creșterea temperaturii”, a mai spus Taalas.

Răspunsul global unificat la tratarea CFC înseamnă că acordul de la Montreal ar trebui considerat „cel mai de succes tratat de mediu din istorie și este încurajator pentru că țările lumii se pot reuni și pot decide un lucru în baza căruia să acționeze”, potrivit lui David Fahey, un om de știință la National Oceanic and Atmospheric Administration, care este autorul principal al evaluării.

De-a lungul timpului au mai existat probleme

Progresul nu a fost întotdeauna fără probleme. De pildă, în 2018, oamenii de știință au detectat o creștere a utilizării CFC în China, dar, în cele din urmă, problema a fost remediată.

De asemenea, înlocuirea CFC-urilor cu un alt grup de substanțe chimice industriale, hidrofluorocarburile (HFC), a fost, la rândul său, problematică, deoarece HFC-urile sunt gaze cu efect de seră, necesitând un alt acord internațional, încheiat la Kigali, pentru a reduce utilizarea acestora.

Potrivit lui Fahey, chiar și cu o acțiune globală rapidă asupra CFC-urilor, substanțele chimice încă rămân în atmosferă timp de aproximativ un secol.

„Este ca și cum ai aștepta ca vopseaua să se usuce, trebuie doar să aștepți ca natura să-și facă treaba și să elimine aceste substanțe chimice”, a spus el.

Dioxidul de carbon, o altă problemă

Totuși, când vine vorba de gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon, provocarea este și mai mare, deoarece acestea rămân în atmosferă mult mai mult timp și, spre deosebire de CFC-uri, emisiile provenite de la combustibilii fosili sunt mult mai răspândite și sunt cauzate de fiecare activitate din societate.

„A face ca fiecare persoană de pe planetă să înceteze arderea combustibililor fosili este o provocare cu totul diferită”, a mai spus Fahey.

Cel mai recent raport de progres al ONU este primul care analizează impactul potențial asupra stratului de ozon al geoingineriei solare, o intervenție climatică propusă în care particulele reflectorizante, cum ar fi sulful, sunt pulverizate în masă în atmosferă pentru a devia lumina soarelui și, prin urmare, a reduce încălzirea globală.

Practica controversată, pe care guvernul SUA dorește să o cerceteze, are potențialul de a reduce temperaturile globale, dar ar putea avea „consecințe nedorite, inclusiv efecte asupra stratului de ozon”, potrivit raportului.

Fahey a spus că adăugarea unor cantități mari de sulf în stratosferă ar putea reduce ozonul, chiar dacă impactul este cu mai puțin de 10% și nu ar provoca un „colaps” în stratul de ozon.

VIDEO | Activiștii de mediu din Germania au ocupat un sat pentru a bloca extinderea unei mine de cărbune. Confruntări cu poliția

Sursă - Unsplash

Activiștii de mediu din Germania au continuat confruntările cu poliția în localitatea Luetzerath, după ce s-a încercat o demolare planificată pentru deschiderea unei mine pe cărbune, conform Sky News

Protestatarii ecologiști au ocupat micul sat, care urmează să fie demolat pentru a permite extinderea minei de cărbune Garzweiler din apropiere.

De curând, Guvernul Federal a dat undă verde ca satul să fie demolat pentru a permite extinderea minei, iar activiștii s-au refugiat în clădirile din localitate pentru a împiedica intrarea buldozerelor și transformarea așezării în moloz.

Sursă – Unsplash

Activiștii de mediu au blocat intrarea buldozerelor în satul Luetzerath

Miniștrii și compania RWE, care se ocupă de exploatare, spun că lignitul – considerat de activiști drept cea mai dăunătoare formă de cărbune pentru sănătate – va asigura securitatea energetică a Germaniei pe termen scurt.

Guvernul, care este o coaliție tripartită și include și Partidul Verzilor, a trebuit să își schimbe percepția față de utilizarea cărbunelui în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Până anul trecut, Germania a fost puternic dependentă de gazul rusesc pentru energie, dar livrările către Europa au fost reduse ca răspuns la sancțiunile europene.

Totuși, Guvernul insistă că e angajat în continuare să elimine utilizarea cărbunelui pe termen lung.

Activiștii de mediu doresc ca Germania să ia măsuri imediate cu privire la combustibilii fosili și se opun extinderii minei de cărbune.

Aceștia spun că dispariția satului pentru a face loc minei ar duce la cantități uriașe de emisii de gaze cu efect de seră.

Sursă – Unsplash

Protestatarii, încrezători în forțele lor

Grupul LuetziBleibt, care se traduce prin „Luetzi rămâne“, a susținut săptămâna trecută că erau „aproximativ câteva sute de oameni” așezați în sat.

Aceștia au construit căsuțe în copac pentru a împiedica eforturile de demolare a așezării.

Johanna Inkermann, purtătorul de cuvânt al grupului, a insistat la începutul acestei săptămâni: „Nu vom fi mișcați!”

„Vom continua să stăm în calea distrugerii care se întâmplă aici. Vom apăra acest sat și vom apăra justiția climatică, a mai spus ea.

Marți, administrația districtului Heinsberg a dat poliției permisiunea de a-i evacua pe ocupanți.

Ghid online pentru un trai sustenabil. Cumpărarea doar a alimentelor necesare, importantă pentru reducerea risipei alimentare

foto cu caracter ilustrativ. Pixabay

Mişcarea Europeană pentru Tineret – Bulgaria a elaborat un ghid online, care conţine 18 sfaturi referitoare la sustenabilitatea Mediului. Acestea sunt adresate tinerilor, dar toți le putem aplica în viaţa de zi cu zi.

Conservarea resurselor „de bază”, cum ar fi apa, copacii şi combustibilii fosili, se află în centrul sustenabilităţii, a declarat Mişcarea pentru Tineret, citată de Agerpres.

De asemenea, tinerii sunt îndemnați să nu mai folosească produse din plastic, să utilizeze becurile LED, să prelungească durata de viaţă a produselor, să diminueze consumul de carne, să planteze copaci și să meargă mai mult pe jos.

Fiecare sfat este însoțit de o scurtă explicaţie. Cumpărarea doar a alimentelor necesare este esențială pentru reducerea risipei alimentare. Totodată, menţinerea aparatelor electrice în standby consumă o cantitate inutilă de energie, este un alt sfat pentru stil de viață sustenabil. Ghidul cuprinde și mențiuni cu privire la importanţa colectării separate a deşeurilor. „Plantează un copac” este ultimul sfat oferit de Mişcarea pentru Tineret.

Reprezentanții acestei organizații susțin că micile obiceiuri, deși aparent grele, sunt benefice pentru sănătatea noastră, dar mai ales pentru Mediu.

4R pentru Mediu: reducere, reutilizare, reparare, reciclare. Trai sustenabil

Trăind în concordanţă cu cele patru principii clasice ale conştiinţei de mediu, sau cei 4R (Reducere, Reutilizare, Reparare, Reciclare), putem să protejăm mediul”, a explicat Mişcarea de Tineret, citată de sursa amintită.

Micul „manual” a fost întocmit în cadrul programului „Tineret pentru Mediu” al Ministerului Mediului prin Inspectoratul Regional în domeniul Mediului şi Apei – Sofia.

Acesta conține videoclipuri scurte referitoare la protecţia mediului şi un stil de viaţă prietenos cu Mediul.

România are 19 dosare active de infringement, iar Ministerul Mediului face campanii de promovare(doar) online

foto: Comisia Europeană

Deși ar trebui să fie o normalitate în contextul protejării Mediului, în România și țările vecine din spațiul balcanic, subiectele precum schimbările climatice, criza energetică, gestionarea deșeurilor au devenit teme pentru campania electorală, promovare politică. Unii dintre politicieni consideră că este „în trend” să vorbești despre acestea, însă, atunci când sunt puși în fața cifrelor exacte, nu au soluții concrete.

ȘtireaVerde prezintă, astăzi, cazul României. Potrivit datelor obținute de noi, este singurul stat din Uniunea Europeană care are deschisă procedura de infringement chiar pentru  Strategia Națională de Mediu pe termen lung și adoptarea țintelor comune privind acțiunile climatice.

Cu alte cuvinte, nimic din ce au gândit politicienii din toate guvernele din 2007(n.r. momentul aderării României la UE) până în prezent nu fost gândit să vină în ajutorul pădurilor, ariilor protejate, gestionării deșeurilor sau contra poluării aerului.

România are deschisă procedura de infringement chiar pentru Strategia Națională de Mediu

Potrivit angajamentelor din fața Uniunii Europene, România ar fi trebuit ca la doi ani de la momentul aderării să închidă cele 100 de gropi de gunoi ilegale, însă acest termen a fost depășit încă din 2009. Potrivit ultimelor date publice ale Ministerului Mediului, în 2022, România avea în continuare 44 de gropi de gunoi neconforme.

Mai mult decât atât, la acest moment, situația Capitalei este dezastruoasă. Practic, funcționează un singur depozit de gunoi, cel administrat de ECO SUD SA, însă, pe rolul instanțelor din București sunt zeci de procese din cauza tarifelor presupus nelegale, dar și pentru că unele instituții de control susțin că nu este „ecologic”.

„Bombă” pentru Mediu și sănătatea oamenilor Singurul depozit de deșeuri din București, „Vidra”, amendă maximă din partea Gărzii de Mediu

La cererea ȘtireaVerde, Garda de Mediu a transmis că, firma care administrează depozitul de deșeuri „Vidra”, ECO SUD SA, a fost amendată cu suma de 100 de mii de lei, în doar zece zile de control(n.r. octombrie 2022) deoarece a închis unele celule de depozitare, lucru care a condus la sistarea stației de captare a gazului. Acest lucru înseamnă o catastrofă pentru aer, sol, pentru sănătatea publică a oamenilor care locuiesc în apropierea depozitului de gunoi „Vidra”.

 Cu toate acestea, în România se emit pe bandă rulantă ordonanțe, legi care să reglementeze protecția Mediului, folosirea resurselor în mod corespunzător. În realitate, acestea nu pot fi puse în practică în mod total. Să luăm drept exemplu, Ordonanța 133/2022. Aceasta prevede tratarea deșeurilor colectate, însă, Bucureștiul nu are nicio stație de tratare. Lipsa practică de aliniere la normele comunitare are efecte concrete în România: gropi ilegale de gunoi, tăieri ilegale de pădure, poluarea aerului.

Cea mai veche procedură de infringement pentru România: calitatea aerului

Una dintre cele mai vechi proceduri de infringement pe care România nu a reușit încă să o închidă are legătură directă cu calitatea aerului. Comisia Europeană a declanșat procedura încă din 2009, la doi ani după aderare, cerând României să implementeze și respecte normele comunitare. 

România eșuează în a-și proteja cetățenii de poluarea cu particule fine de praf (PM10). Aceste particule fine provind din emisiile cauzate de activitatea industrială, trafic și încălzirea locuințelor și pot cauza astm, probleme cardiovasculare, cancer de plămâni și deces prematur. Legislația UE obligă statele membre să limiteze expunerea cetățenilor la aceste particule. Locuitorii din București, Brașov și Iași au fost expuși aproape permanent, din 2007 până în prezent, la valori peste limita admisă de particule PM10. Comisia consideră că România nu a luat măsurile necesare, care ar fi trebuit să fie în vigoare încă din 2007, pentru a proteja sănătatea cetățenilor și cere României să pacă pași rapizi și efectivi, concentrați pe viitor, pentru a scurta cât mai mult posibil această perioadă în care nu respectă normele comunitare”, menționează Comisia Europeană.

Nicio măsură pentru deșeurile radioactive. „Green Deal”, în aer

 România are nouă proceduri de infringement active în domeniul energiei. Comisia Europeană a sesizat faptul că nu există nicio măsură legală pentru managementul deșeurilor radioactive.

Deșeurile radioactive sunt generate ca urmare a producției de energie electrice in centrale nucleare sau din folosirea de materiale radioactive în scopuri medicale, științifice, industriale sau agricole. Asta înseamnă că toate statele membre produc deșeuri radioactive”, se arată în scrisoarea transmisă de Comisia Europeană.

Totodată,  România nu are definitivat planul prin care va transpune reglementările europene în materie de resurse regenerabile. Din această cauză, avem activă o procedură de infringement, măsura fiind principală în strategia Uniunii Europene, numită generic „Green Deal”. Pentru neîndeplinirea acestor obligații, statul român ar putea plăti sute de mii de euro/pe zi. Procedura de infringement de declanșeazădupă ce Comisia Europeană identifică posibilele încălcări ale legislației UE pe baza propriilor anchete sau în urma plângerilor formulate de cetățeni, întreprinderi și alte părți interesate.

La acest moment, Ministerul Mediului desfășoară, online, o campanie de informare cu privire la reciclarea deșeurilor. Oficialii acestei instituții urmează să ne transmită mai multe detalii cu privire la derularea acestui program de educare și de informare.

Amenzi mai mari pentru depozitarea ilegală a deșeurilor. Depozitarea nu este, însă, o soluție pentru Mediu

Foto: Radio Eco Natura
Foto ilustrativ :Radio Eco Natura

Este vorba despre un set de reguli menționate în Ordonanța de Urgența 133/2022(OUG). Aceasta prevede  amenzi mai mari, chiar și de 70.000 de lei, pentru depozitarea ilegală a deşeurilor pe câmpuri sau în păduri, situații des întâlnite în România, după cum ȘtireaVerde a mai relatat. Responsabilitatea administrațiilor locale față de Mediu devine și mai mare de acum. Primăriile au la dispoziţie maximum şase luni să implementeze sisteme de colectare selectivă.

De asemenea, până la 1 ianuarie 2025, primăriile din România trebuie să amenajeze puncte de colectare pentru deșeurile textile. Totodată, edilii sunt obligați să stabilească dacă gestionarea deșeurilor se face în cadrul unui singur contract de delegare a serviciului de salubrizare sau pe mai multe tipuri și să organizeze atribuirea conform deciziei luate.

O sancțiune menită să protejeze Mediul cuprinsă în actul normativ menționat este confiscarea mașinilor folosite la aruncarea deșeurilor în locuri nepermise(n.r. străzi, păduri, câmp, hale industriale etc)

Amenzi de 20 000 de lei pentru cetățenii care aruncă gunoiul „la întâmplare”

Guvernul României a mai stabilit prin OUG 133/2022 că,  abandonarea, aruncarea, precum și ascunderea deșeurilor sunt interzise, la fel eliminarea, deținerea sau păstrarea deșeurilor în afara spațiilor autorizate în acest scop.

Astfel, s-au majorat semnificativ și amenzile pentru aruncarea deșeurilor sau incendierea lor.

Persoanele fizice pot fi sancționate cu amenzi cuprinse între 5 și 20.000 de lei; în cazul persoanelor juridice cuantumul amenzii poate ajunge la 70.000 de lei. Actul normativ este o transpunere a legislației europene și nu poate fi modificat decât prin derogare, inițiată de ministrul Mediului.

 Românii care nu vor separa corect deșeurile vor fi penalizați cu plata unui tarif de două sau chiar trei ori mai mare față de tariful normal al taxei de salubrizare. Însă, după cum se știe, depozitarea gunoiului nu este soluția „ideală” pentru Natură, reciclarea fiind punctul final al tuturor măsurilor care țin de protejarea Mediului.

Reciclare, nu depozitare

Principalele probleme ale statului nostru constau în colectarea separată insuficientă, lipsa de stimulente economice pentru a renunța la depozitare, scheme ineficiente de răspundere a producătorilor pentru ambalaje, lipsa de infrastructură și investiții în proiecte aflate pe trepte mai înalte ale ierarhiei deșeurilor, precum și lipsa de capacitate administrativă și de angajament din partea cetățenilor, după cum oficialii Guvernului recunosc.

România este unul dintre statele membre cu cel mai mare risc de neîndeplinire a țintelor din Directiva cadru deșeuri, având în vedere că înregistrează în continuare o rată foarte scăzută de reciclare a deșeurilor municipale de 14% (7% reciclare materială și 7% compostare) și o rată foarte mare de depozitare a deșeurilor, de 70 % conform datelor Eurostat din 2017, în timp ce media UE este de 45% rata de reciclare și 24% rata de depozitare. ȘtireaVerde va prezenta, în continuare, impactul OUG 133/2022 asupra cetățenilor, administrației publice, operatorilor de salubrizare, colectare, reciclare și agenților economici.

Citește și: Gestionarea deșeurilor din Capitală, între probleme tehnice, legislative și lamentări: Primarul Sectorului 6 București cere Comisiei Europene să „înțeleagă” neputința administrativă din România

Anglia interzice farfuriile și tacâmurile de plastic

Sursă - Unsplash

Anglia va interzice farfuriile și tacâmurile din plastic de unică folosință din motive de mediu, conform npr.

Guvernul britanic este gata să interzică anumite produse din plastic de unică folosință, un pas mult așteptat pentru reducerea poluării.

Conform Departamentul pentru Mediu, Alimentație și Afaceri Rurale (Defra), interdicția va acoperi farfuriile din plastic, tăvile, bolurile, tacâmurile, bețișoarele de baloane și anumite tipuri de pahare din polistiren și recipiente pentru alimente.

„Unei furculițe de plastic îi ia până la 200 de ani pentru a se descompune în groapa de gunoi sau poluând oceanele noastre”, a declarat secretarul pentru Mediu Therese Coffey, pentru The Mail.

„Această nouă interdicție va avea un impact uriaș pentru a opri poluarea cu miliarde de bucăți de plastic și va ajuta la protejarea mediului natural pentru generațiile viitoare”, a mai spus el.

Anglia și-a propus să reducă poluare cu plastic

Anglia a interzis paiele de plastic de unică folosință, bețele de amestecat și bețișoarele de urechi de plastic în 2020.

Această nouă interdicție se aplică în special ambalajelor din plastic pentru alimente și băuturi din restaurante și cafenele.

Pe cele din supermarketuri, Guvernul intenționează să le abordeze într-o schemă separată, care ar face ca producătorii să acopere costurile de eliminare începând cu 2024.

Ecologiștii au militat de mult pentru acest tip de interdicție în Anglia. Acum, susținătorii mediului înconjurător laudă decizia, chiar dacă o consideră insuficientă.

În Scoția, o astfel de lege a intrat în vigoare vara trecută, iar Țara Galilor a aprobat un act similar în decembrie.

În SUA, mai multe state și localități au interzis anumite produse din plastic, și anume pungi, iar California a stabilit cele mai stricte reguli pentru reducerea plasticului.

Guvernul federal intenționează să elimine treptat plasticul de unică folosință din parcurile naționale până în 2032.

Fiecare persoană din Anglia folosește în medie 18 farfurii de plastic de unică folosință și 37 de de tacâmuri din plastic în fiecare an.

Totuși, doar 10% din aceste deșeuri sunt reciclate în lucruri noi, potrivit statisticilor Defra raportate de BBC.

„Nu mai putem continua așa”

În general, Anglia folosește 1,1 miliarde de farfurii de unică folosință și 4,3 miliarde de tacâmuri de unică folosință anual.

Acest lucru este atât de periculos pentru mediu, cât este „complet inutil”, potrivit lui Steve Hyndside, managerul de politici la organizația City to Sea.

El a subliniat că toate articolele vizate de această interdicție au deja potențiali înlocuitori pe piață, fie că este vorba de cutii de carton sau tacâmuri din lemn.

„Ceea ce vorbim aici este, cred, o viziune cu adevărat pozitivă”, a spus Hyndside.

„Oricât de mult ne place tuturor confortul plasticului de unică folosință și cred că nu are rost să ne prefacem că nu există… pur și simplu nu putem continua așa”, a mai spus el.

Planul de mediu pe 25 de ani al Angliei – stabilit în 2018 – solicită eliminarea deșeurilor de plastic evitabile până în 2042.

Defra a precizat în noiembrie 2021 că, deși și-a propus și a adoptat deja măsuri pentru a atinge acest obiectiv, acele măsuri nu au abordat suficient problema articolelor din plastic de unică folosință.

Majoritate covârșitoare în favoarea eliminării plasticului

S-a solicitat astfel opinia publicului cu privire la potențialele interdicții într-o perioadă de consultare care a durat până în februarie 2022.

„Sunt hotărât să acționez pentru a aborda direct această problemă”, a spus Coffey pentru The Mail.

„Știm că mai sunt multe de făcut și am ascultat din nou apelurile publicului”, a adăugat el.

Greenpeace Marea Britanie declară că „majoritatea” celor peste 51.000 de persoane care și-au auto-raportat opiniile cu privire la acest lucru susțin interzicerea tuturor articolelor care trebuie luate în considerare (cum ar fi tacâmurile și farfuriile), cu sprijin de 96% sau mai mult „în toată lumea”.

Separat de aceste consultări, grupurile ecologiste au depus o petiție pentru interzicerea acestor articole, cu peste 117.000 de semnături, la biroul primului ministru.

„Trebuie să nu mai utilizăm articolele de unică folosință”, a scris pe Twitter organizația de mediu Keep Britain Tidy.

„Planurile [Defra] de a interzice farfuriile și tacâmurile de plastic de unică folosință în Anglia sunt un pas în direcția cea bună”, se mai arată în postare.

Mulți și-ar dori să vadă schimbări mai multe și mai sistemice.

Reducerea plasticului de unică folosință cu 50% până în 2025

Ca parte a campaniei „Tăiați tacâmurile”, Greenpeace, City to Sea și 38 Degrees au cerut guvernului să lucreze mai repede pentru a respecta restricțiile Uniunii Europene din plastic de unică folosință, pe care le-a acceptat înainte de Brexit.

Ei doresc, totodată, să își stabilească propriile obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru 2025, în special să reducă plasticul de unică folosință cu 50% și ca 25% din plastic să fie reutilizabil.

Avocații solicită, de asemenea, o „schemă de returnare a depozitului”, care ar stimula reciclarea prin taxarea clienților pentru recipientele pentru băuturi și rambursarea acestuia atunci când returnează recipientul gol la un punct de colectare.

Oficialii din Marea Britanie au spus că un astfel de program nu va intra în vigoare în Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord cel puțin până la sfârșitul anului 2024, la șase ani după ce a fost anunțat pentru prima dată.

Hyndside, de la City to Sea, a descris interdicția parțială a materialelor plastice drept „standarde minime” și a cerut guvernului să meargă mai departe în combaterea poluării cu plastic.

„Trebuie să ne îndepărtăm de toate articolele de unică folosință”, a spus el, „și să încercăm să încurajăm o economie mai circulară”.

Ministerul Educației: Școlile au obligația să desemneze un profesor responsabil de mediu | Programul „Săptămâna verde” va avea programă specifică

Sursă - Unsplash

Potrivit unei note emisă de Ministerul Educației, școlile au obligația să desemneze un profesor responsabil de mediu, conform Edupedu.

De asemenea, programul „Săptămâna verde” va avea propria metodologie de organizare.

Documentul este semnat de trei secretari de stat din cadrul Ministerului Educației: Sorin Ion, Florian Lixandru și Bogdan Cristescu.

Astfel, conducerile tuturor unităților de învățământ din țară au următoarele obligații:

  • să desemneze un responsabil de mediu – un cadru didactic responsabil cu promovarea principiilor dezvoltării durabile, care să contribuie și la deschiderea școlii spre comunitate pe teme de mediu, schimbări climatice;
  • să realizeze o adresă de e-mail – dedicată, ce va asigura școlii atât comunicarea pentru desfășurarea programului „Săptămâna verde”, cât și dreptul de postare pe platforma realizată pentru desfășurarea programului „Săptămâna Verde”, utilă în educația pentru mediu și schimbări climatice, pentru creșterea gradului de accesibilitate la aceste resurse și pentru stimularea participării elevilor la acțiuni dedicate protecției mediului.

Adresa de e-mail va fi creată după modelul responsabil.mediu@domeniu.ro.

Ministerul Educației: Programul „Săptămâna verde” va avea programă specifică

În plus, și anul acesta, în perioada 27 februarie 2023 – 16 iunie 2023, se vor desfășura Programul Național „Școala altfel”, dar și Programul „Săptămâna verde” timp de cinci zile lucrătoare. Cele două nu se vor intercala, iar planificarea acestora o va lua fiecare unitate de învățământ în parte.

Excepție de la aceste prevederi sunt „clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică, din învățământul profesional și din învățământul postliceal, în perioadele dedicate programelor „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se organizează activități de instruire practică”.

Strategia Națională privind Educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030 se fundamentează pe Raportul Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile și va fi transpusă în programele şcolare începând cu anul şcolar 2023-2024.

Documentul a intrat în dezbatere publică pe 29 decembrie 2022.

„Casele groazei” intră în atenția Gărzii de Mediu, nu și a primăriilor. Capitala are case-ruine, gunoi și edili nepăsători

Casa ruinată în Pitești, în vizorul Gărzii de Mediu. Foto: Ziarul de Argeș

În Pitești, s-a dat startul în ceea ce privește salubrizarea caselor părăsite, numite „ale groazei”, de către jurnaliștii de la e-pitești.ro. Deși multe dintre acestea au în acte proprietari sau sunt în litigiu, primăriile pot obține mandat judecătoresc pentru a igieniza exteriorul acestora. Din păcate, lipsa de implicare a primarilor le transformă în adevărate „depozite de gunoi” ilegale, bombe de infecție pentru locuitorii din zonele în care sunt construite.

Garda de Mediu Argeș a precizat, pentru sursa citată, că va solicita mandat judecătoresc pentru ca locuințele abandonate să fie igienizate și, evident, vor fi sancționați pentru că nu curățat casa-spațiu privat, deși Primăria Pitești putea să acționeze în acest sens, de la început.

Capitala are case-ruine, gunoi și edili nepăsători

Casă invadată de gunoi și de buruieni, ocupată abuziv, în Sectorul București. Foto: StireaVerde

Nici Capitala nu stă mai bine la capitolul salubrizare, fiind de notorietate, că managementul deșeurilor este una dintre cele mai mari probleme ale primarilor de sector. În București, sunt foarte multe case-ruine, din perioada interbelică, abandonate sau ocupate abuziv, pline de gunoi, însă, pentru care administrația locală nu depune niciun efort să le curețe, chiar dacă sunt proprietate publică. La fel ca în cazul locuințelor din Pitești, la cererea primăriei, respectiv a Gărzii de Mediu, se poate emite mandat judecătoresc pentru salubrizarea acestora.

În Sectorul 1, administrat de Clotilde Armand, sunt foarte multe clădiri vechi, interesante din punct de vedere arhitectural, însă, transformate în depozite de gunoi. Deșeurile „putrezite” nu sunt doar o formă evidentă de poluare, ci și un pericol public pentru sănătate oamenilor. Nu de puține ori, au fost surprinși sobolani pe străzile din acest sector, semn al mizeriei și al bolilor transmisibile.

În zadar, se emit ordonanțe după ordonanțe cu obligații complexe pentru colectarea deșeurilor, câtă vreme administrațiile locale nu pot face față unor situații simple, aceea care, nu ține doar de „bun-gust”, ci și(mai ales) de bun-simț.

Citește și: Gestionarea deșeurilor din Capitală, între probleme tehnice, legislative și lamentări: Primarul Sectorului 6 București cere Comisiei Europene să „înțeleagă” neputința administrativă din România