33.4 C
București
joi, 21 august, 2025
Acasă Blog Pagină 509

Amenzi între 3.000 și 10.000 de lei pentru turiștii care încalcă regulile din Delta Dunării

Sursa foto: Facebook/ARBDD - Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

Potrivit HG 1.194/2022, privind actualizarea limitelor amenzilor prevăzute la art. 13 din Legea nr. 82/1993 referitoare la constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, amenzile practicate pentru cei care încalcă regulile speciale instituite pentru a proteja habitatele naturale, fauna și flora din regiune se înăspresc începând cu această lună.

Astfel, persoanele fizice care încalcă regulile din Rezervația Biosferei „Delta Dunării” riscă amenzi de până la 15.000 de lei în timp ce limitele contravenţiilor pentru persoane juridice ajung până la 50.000 de lei.

„Prin înăsprirea sancţiunilor în Delta Dunării urmărim descurajarea încălcării prevederilor legale în vigoare. Amenzile erau mici, neactualizate din anul 2011.

Respectarea legislaţiei este obligaţia fiecăruia dintre noi, trebuie să dăm dovadă de un comportament responsabil faţă de natură şi mediul înconjurător.

Acţiunile noastre pot avea un impact negativ asupra biodiversităţii ducând chiar la compromiterea sau pierderea unor habitate naturale”, a declarat ministrul Tanczos Barna, potrivit G4Media.

Amenzi derizorii pentru cei care încălcau regulile în Delta Dunării

Dacă până acum turiștii aflați în zona Delta Dunării sau localnicii care încălcau legislația privind protecția mediului riscau amenzi derizorii, cuprinse între 35 și 100 de lei, începând cu luna noiembrie a acestui an, aceștia vor fi nevoiți să suporte contravenții de o sută de ori mai mari.

Spre exemplu, intrarea persoanelor şi pătrunderea mijloacelor de transport navale ori rutiere neautorizate în zonele strict protejate se sancţionează cu amenzi cuprinse, în cazul persoanelor fizice, între 5.000 și 10.000 de lei, respectiv cu amenzi de până la 50.000 de lei în cazul persoanelor juridice.

Totodată, persoanele care se fac vinovate de aruncarea în ape, împrăștierea pe teren sau depozitarea în locuri neautorizate a deșeurilor vor trebui să scoată din buzunar sume la fel de mari.

Amenzi cuprinse între 3.000 și 6.000 de lei riscă și turiștii care vor campa în afara zonelor aprobate sau în altfel de condiţii decât cele autorizate, dar și cei care vor practica pescuitul sportiv/recreativ fără acte de reglementare emise de Administratia Rezervatiei sau în zone interzise, respectiv în perioadele de prohibiție.

Nu în ultimul rând, persoanele responsabile de producerea, prin orice mijloace, de zgomote intense în perimetrele zonelor de cuibărit sau de adăpost ale păsărilor ori ale altor animale sălbatice vor putea fi sancționate cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei.

Delta Dunării, zonă de importanță ecologică națională și internațională

Rezervația Biosferei „Delta Dunării” reprezintă, potrivit Legii 82/1993, o zonă de importanță ecologică națională și internațională, care cuprinde următoarele unități fizico-geografice: Delta Dunării, sărăturile Murighiol – Plopu, complexul lagunar Razim-Sinoe, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabilă, litoralul Mării Negre de la Brațul Chilia până la Capul Midia, apele maritime interioare și marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv.

Importul de deșeuri, „profitabil” pentru România. Tone de deșeuri din aluminiu, încărcate din Bulgaria pentru România, oprite de Poliția Frontieră

foto cu caracter ilustrativ. sursa: pixabay

Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Călărași, împreună cu comisari din cadrul Gărzii de Mediu Călărași, au descoperit, în urma unui control efectuat asupra unui mijloc de transport, cantitatea de 12.903 kilograme deşeuri din aluminiu, pentru care şoferul nu a putut prezenta documente de transfer, conform prevederilor legale în vigoare.

Controlul s-a desfășurat joi,3 noiembrie. Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Călărași au efectuat pe sensul de intrare în ţară, control specific asupra unui ansamblu rutier, condus de un cetăţean bulgar, în vârstă de 50 de  ani.  El transporta, conform documentelor de însoţire a mărfii, deşeuri din aluminiu(n.r. se încadrează în sfera deșeurilor metalice)

Deşeurile au fost încărcate din Bulgaria, destinaţia fiind o firmă de pe teritoriul României. Astfel, autorităţile de control nu au permis accesul pe teritoriul României pentru acest mijloc de transport și au extins verificările.

Importul de deșeuri, „profitabil” pentru România. Tone de deșeuri din aluminiu, încărcate din Bulgaria pentru România, oprite de Poliția Frontieră

Potrivit informațiilor noastre, organele de control se confruntă des cu situații similare celei descrise mai sus. În fapt, transportul oricăror deșeuri înseamnă responsabilități pentru Mediu. Spre exemplu, în cazul celor metalice, așa cum sunt și cele din aluminiu, este necesar să fie respectate criteriile de determinare a condițiilor în care anumite tipuri de deșeuri metalice nu mai constituie deșeuri, conform Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene.

De ce sunt profitabile deșeurile metalice

Mai multe rapoarte ale Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene au arătat că există o piață și o cerere pentru utilizarea deșeurilor de fier, oțel și aluminiu ca materie primă în oțelării, topitorii, rafinării de aluminiu și unități de retopire pentru producția de metale. Astfel, deșeurile de fier, oțel și aluminiu ar trebui să fie suficient de pure și să respecte standardele relevante aplicabile deșeurilor sau specificațiile formulate de industria metalurgică.

Deșeurile de aluminiu, inclusiv deșeurile de aliaje de aluminiu, nu mai constituie deșeuri dacă, la transferul de la producător la alt deținător, au fost tratate și au devenit pure. Într-un reportaj BBC, unii anchetatori din România au explicat de ce importul de deșeuri devine la fel de periculos ca traficul de droguri.

Transferurile ilegale de deşeuri au devenit mai profitabile decât traficul de droguri, iar exportul de gunoaie şi deşeuri către România se va intensifica în următoarea perioadă, avertizează Teodor Niţă, procuror specializat în combaterea infracţiunilor de mediu de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa.

Plecând de la această premisă, putem concluziona, însă, că drogurile sunt consumate doar de unii oameni, pe când deșeurile sunt produse de toți, iar vigiliența organelor de control ar trebui să fie maximă.

De ce România este „ținta” exporturilor de deșeuri

Cele mai multe deşeuri importate vin din UE, din ţări precum Germania, Belgia, Olanda, Italia sau Marea Britanie, în ultima vreme au fost descoperite cazuri de importuri inclusiv din Japonia, China, Arabia Saudită.

România devine „ținta” exporturilor, deoarece depozitarea tonei de gunoi costă între 17 şi 35 de euro, în timp ce în Marea Britanie este 500 de lire sterline, iar în Italia este 500 de euro.

Model de business cu deșeuri: în acte second-hand, în realitate(…) gunoaie

Potrivit Poliției de Frontieră, cele mai multe deşeuri intră în ţară din cauza vidului legislativ din comerţul cu produse second-hand. Mai exact, reprezentanții firmelor din domeniu trec în acte că transportă haine şi încălţăminte, însă, în urma controalelor reiese că sunt resturile metalice. Conform datelor de la Registrul Comerțului, peste 3.000 de firme din România fac afaceri cu gunoaie.

Ministerul Finanțelor susține că cifrele de afaceri ale celor care transportă deșeuri metalice ajunge la peste 400 milioane de euro.

Citește și: Deșeuri periculoase, ilegale, provenite din Japonia

CCR a decis: legea care permite construirea de hidrocentrale mici în ariile protejate e neconstituțională

Sursa foto: Pixabay/Kurt Bouda

PSD, PNL, UDMR şi AUR au votat, la începutul acestui an, pentru construirea de hidrocentrale mici în ariile protejate, senatorii motivându-și decizia prin invocarea crizei energetice. Proiectul de lege a trecut de Senat, cu 86 de voturi pentru și 24 împotrivă.

Ba mai mult, la vremea aceea, Daniel Zamfir, unul dintre inițatorii legii, răspundea criticilor aduse de către organizațiile de mediu prin afirmația conform căreia „curentul electric este mai important decât cuibul unei păsărele”.

Uniunea Salvaţi România (USR) a sesizat însă Curtea Constituţională (CCR), iar aceasta din urmă a decis ieri, 2 noiembrie 2022, că legea care permitea construcția de microhidrocentrale în ariile protejate, așa-numita Lege Zamfir, este neconstituțională, relatează Green Report.

„În ședința din 2 noiembrie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea art.56 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice este neconstituțională”, se arată în comunicatul CCR.

Proiectul de lege încalcă dreptul la un mediu sănătos

În sesizarea depusă la CCR, USR a invocat 11 argumente de neconstituţionalitate, printre acestea numărându-se atât încălcarea principiului bicameralismului, cât și încălcarea dreptului la un mediu sănătos.

Decizia CCR abordează însă doar nerespectarea principiului bicameralismului, întrucât „forma adoptată de Senat viza în totalitate procedura și condițiile în care pot fi modificate limitele ariilor naturale protejate, pe când forma adoptată de Camera Deputaților se referă tangențial la această problemă, substanța reglementării normative referindu-se la condițiile în care proiectele hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, urmează a se executa în continuare, prin derogare de la o serie de reglementări care se referă la protecția mediului înconjurător”, se mai arată în comunicatul CCR.

Propunerea legislativă prevedea mutarea limitelor pentru ariile naturale protejate pentru ca lucrările de amenajare pentru microhidrocentrale să fie în afara acestora, guvernanții susținând că realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60% reprezintă un obiectiv de interes strategic național.

Grupul USR este însă de cu totul altă părere, afirmând că diminuarea ariilor naturale protejate ar însemna distrugerea definitivă a florei și a faunei sălbatice, încălcând astfel dreptul populației la un mediu sănătos.

Admiterea sesizării USR, o victorie pentru protecția mediului 

„PSD și aliații săi s-au folosit cinic de războiul Ucraina – Rusia ca să deblocheze niște proiecte ilegale făcute de firme probabil prietene. S-a invocat criza energetică și necesitatea ca România să devină independentă energetic.

Dar, atenție, cele două hidrocentrale ar contribui, după ce ar distruge sute de hectare de pădure și sănătatea noastră la pachet, cu 0,5% din capacitatea de producție din România. Adică, nu vor rezolva nimic.

Nu vor scădea cu nimic prețul resimțit de noi toți la energie. În schimb, în ultimii ani, Hidroelectrica s-a bucurat de un profit de 15 miliarde de lei din care nu a investit nimic pentru a crește capacitatea de producție.

Vorbim de doi ani de reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și nu facem nimic – ele chiar ar crește real capacitatea de producție. Avem hidrocentrale pe râul Jiu, în valea Sadului și Curțișoara, blocate deși nu sunt în arii protejate naturale.

Să spună PSD și aliații săi de ce nu sunt terminate hidrocentralele care nu sunt în arii protejate? De ce nu vrea actuala guvernare să crească capacitatea României de producție de energie?”, declară deputata USR Diana Buzoianu, vicepreședintă a Comisiei de Mediu.

Guvernul susţine în continuare legea privind construcţia de hidrocentrale mici pe arii protejate

Cu toate că organizațiile de mediu și mai mulți specialiști care au documentat subiectul au indicat că modificările încalcă nu doar dreptul european, ci sunt inclusiv incompatibile cu forma actuală a legii, Nicolae Ionel Ciucă își arată în continuare susținerea față de legea 117/2022 (de modificare a OUG 57/2007).

„Curtea s-a pronunţat ieri pe principiul bicameralismului, motiv pentru care în momentul în care vom avea publicată motivarea Curţii se va întoarce în Parlament.

Guvernul va susţine ca elementele neclare din cuprinsul legii să fie asumate de Senat şi de Cameră şi să o reaprobăm, pentru că avem nevoie de aceste hidrocentrale, sunt bani ai României care au fost investiţi în aceste hidrocentrale.

Avem cel puţin în momentul de faţă 11 care sunt asumate prin a fi repuse în funcţiune, pentru că ele unele dintre ele au ajuns la un nivel de finalizare de până la 90%.

Avem nevoie de energie. Energia este o cerinţă strategică pentru noi şi pentru Uniunea Europeană, deci vom finaliza acest proiect până la finalul anului acesta”, a afirmat Ciucă, potrivit Agerpres.

„Congresul Dunărenilor”, la prima ediție. A fost lansat Ghidul de Gestionare a Deșeurilor pentru administrațiile publice locale

Congresul Dunărenilor, la prima ediție. foto: Asociația MaiMultVerde

„Congresul Dunărenilor” a unit 40 de reprezentanți ai primăriilor din localitățile riverane Dunării. Întâlnirea a avut loc, joi, 3 noiembrie, la Palatul Parlamentului. Evenimentul a fost organizat de Asociația „MaiMultVerde” în cadrul programului „Cu Apele Curate”, în parteneriat cu Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic din Camera Deputaților. Au fost prezenți reprezentanți ai autorităților publice centrale, ai Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Administrația Națională Apele Române, Garda Națională de Mediu, Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară și ONG-uri. Au fost dezbătute cele mai des întâlnite probleme în gestionarea deșeurilor.

Este dovedit faptul că gestionarea deșeurilor în cadrul Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) reprezintă soluția ideală, deoarece această procedură asigură fluxul normal al deșeurilor de la generator, respectiv de la gospodărie, către instalații de prelucrare, așa cum este cazul stațiilor de sortare ale deșeurilor reciclabile și pregătirea lor pentru reciclare” , a declarant Liliana Nichita, Director al Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară.

„Congresul Dunărenilor”, la prima ediție. A fost lansat Ghidul de Gestionare a Deșeurilor pentru administrațiile publice locale

Cu această ocazie, a fost lansat Ghidul de Gestionare a Deșeurilor pentru administrațiile publice locale. Documentul sintetizează responsabilitățile autorităților locale, pornind de la angajamentele asumate de România la nivel european și continuând cu obligațiile trasate de prevederile naționale sau județene, pentru a construi o imagine de ansamblu pe baza căreia pot
fi identificați pașii de urmat pentru o gestiune conformă cu normele europene privind gestionarea deșeurilor. Ghidul a fost redactat de Ghidul redactat de „MaiMultVerde”. România va primi prin PNRR(Planul Național de Redresare și Reziliență) suma de 1,239 de miliarde de euro, pentru managementul deșeurilor.

Ministerul Mediului preconizează că până în 2023, se vor adopta o strategie și un plan de acțiune privind economia circulară, pentru a asigura tranziția României către o
economie circulară până în 2030. Aceste acțiuni vor fi însoțite de investiții în instalații de colectare separată și reciclare a deșeurilor, în special a celor agricole și în asigurarea
respectării dispozițiilor privind managementul acestora.






















Ciripitul păsărilor ar putea fi bun pentru sănătatea ta mintală

Sursa foto: Pixabay/Inna Vainberg

Vederea păsărilor și ascultarea cântecelor acestora contribuie la îmbunătățirea bunăstării mintale și a simptomelor depresive, conform unui nou studiu realizat de King’s College din Londra, scrie Science Daily.

Studiul, intitulat „Evaluarea momentană ecologică bazată pe smartphone dezvăluie beneficiile pentru sănătatea mintală ale păsărilor”, a fost publicat în Scientific Reports și s-a bazat pe aplicația pentru smartphone Urban Mind pentru a putea colecta informații, în timp real, cu privire la bunăstarea mintală a oamenilor atunci când văd sau aud păsări.

La studiu au participat 1.292 de voluntari din întreaga lume

Studiul s-a desfășurat între aprilie 2018 și octombrie 2021, aplicația pentru smartphone Urban Mind, dezvoltată de King’s College London, arhitecții peisagiști J&L Gibbons și fundația artistică Nomad Projects, fiind descărcată de numeroase persoane stabilite în Regatul Unit, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.

Cei 1.292 de participanți au primit trei notificări din partea aplicației care îi întrebau dacă pot vedea sau auzi păsări în apropiere, urmate de un scurt chestionar menit să le evalueze starea de bine psihică.

În acest mod, cercetătorilor li s-a permis să stabilească dacă există o asociere între buna dispoziție și întâlnirea cu păsările, dar și să estimeze cât timp a durat această asociere.

Echipa de academicieni a constatat că voluntarii au raportat o creștere a bunăstării mintale ori de câte ori puteau vedea păsări sau auzi cântecul acestora, indiferent de diagnosticele existente privind afecțiunile de sănătate mintală ale unora dintre participanți. Durata a fost stabilită undeva la 8 ore.

„Există tot mai multe dovezi privind beneficiile pentru sănătatea mintală pe care le aduce prezența în natură și credem intuitiv că prezența cântecului păsărilor și a păsărilor ne-ar ajuta să ne îmbunătățim starea de spirit.

Cu toate acestea, există puține cercetări care au investigat efectiv impactul păsărilor asupra sănătății mintale în timp real și într-un mediu real. Prin utilizarea aplicației Urban Mind, am demonstrat pentru prima dată legătura directă dintre a vedea sau a auzi păsări și starea de spirit pozitivă.

Sperăm ca aceste dovezi să poată demonstra importanța protejării și asigurării unor medii care să încurajeze păsările, nu doar pentru biodiversitate, ci și pentru sănătatea noastră mintală”, a declarat Ryan Hammoud, asistent de cercetare la Institutul de Psihiatrie, Psihologie și Neuroștiințe (IoPPN), King’s College London și autorul principal al lucrării.

Protejarea mediului și îmbunătățirea biodiversității, absolut necesare pentru a păstra habitatele păsărilor

Cercetătorii au arătat că legătura dintre păsări și bunăstarea mintală nu a fost explicată de factori de mediu co-ocupanți, cum ar fi prezența copacilor, a plantelor sau a cursurilor de apă.

În același timp, oamenii de știință sunt de părere că rezultatele obținute au evidențiat, de asemenea, necesitatea de a proteja mai bine mediul și de a îmbunătăți biodiversitatea în zonele urbane, suburbane și rurale, pentru a conserva habitatele păsărilor.

„Termenul de servicii ecosistemice este adesea folosit pentru a descrie beneficiile anumitor aspecte ale mediului natural asupra sănătății noastre fizice și mintale. Cu toate acestea, poate fi dificil să se demonstreze aceste beneficii din punct de vedere științific.

Studiul nostru oferă o bază de dovezi pentru crearea și susținerea spațiilor biodiverse care adăpostesc păsări, deoarece acestea sunt strâns legate de sănătatea noastră mintală.

În plus, constatările susțin punerea în aplicare a unor măsuri de creștere a oportunităților pentru ca oamenii să se întâlnească cu păsările, în special pentru cei care trăiesc cu afecțiuni de sănătate mintală, cum ar fi depresia”, a declarat Andrea Mechelli, profesor de intervenție timpurie în domeniul sănătății mintale la IoPPN, King’s College din Londra.

Problema deșeurilor electronice este în creștere în lume: europenii, cei mai mari producători

Sursa foto: Pixabay

Cantitatea de deșeuri de echipamente electrice și electronice (cunoscute în general sub denumirea de DEEE sau deșeuri electronice) este în creștere în întreaga lume, iar europenii sunt principalii producători, scrie euronews.

Deșeurile de echipamente electrice și electronice includ o gamă largă de dispozitive, cum ar fi calculatoare, frigidere și celulare aflate la sfârșitul ciclului de viață, forumul WEEE (West Electrical and Electronic Equipment Forum) estimând că peste 5 miliarde de telefoane mobile ar urma să fie aruncate la gunoi numai în acest an.

Europa: cea mai mare rată de producție de deșeuri electronice pe cap de locuitor din lume

Numărul de produse electronice aruncate în UE devine tot mai mare, în casele europenilor existând în medie, potrivit WEEE, 74 de produse electronice, dintre care 17 zac nefolosite.

Negăsindu-li-se o întrebuințare, probabilitatea ca electronicele de mici consum să fie reciclate corespunzător este una mică, oamenii preferând adesea fie să le depoziteze și să uite de ele, fie să le arunce la gunoi sau chiar să le incinereze.

Acest lucru este deosebit de periculos, întrucât acest tip de deșeuri conține un amestec complex de materiale, potențial toxice, care poate cauza probleme majore de mediu și care poate afecta sănătatea publică dacă dispozitivele aruncate nu sunt gestionate corespunzător.

„Oamenii nu își dau seama că toate aceste obiecte neimportante au o mare valoare și că, împreună, reprezintă sume uriașe la scară globală”, a declarat directorul general al DEEE, Pascal Leroy, cu ocazia Zilei internaționale a deșeurilor electronice.

Potrivit unui raport al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), privind deșeurile electronice la nivel mondial, Europa a ieșit pe primul loc la producerea de astfel de deșeuri.

Documentul estimează că în 2019, în Europa, o persoană a generat peste 16 kg de deșeuri electronice, având astfel cea mai mare rată de generare de deșeuri electronice pe cap de locuitor din lume.

Aceasta este imediat urmată de Oceania cu 16,1 kg pe cap de locuitor și de Americi cu 13,3 kg pe cap de locuitor, în timp ce Asia și Africa au produs 5,6 și, respectiv, 2,5 kg pe cap de locuitor.

În ciuda celor menționate deja, tot Europa este și lider mondial atunci când se pune problema gestionării deșeurilor electronice, înregistrând o rată de colectate și reciclare de 42,5%.

La polul opus, se află Malta care, din cauza lipsei unei infrastructuri moderne de colectare a deșeurilor, are o rată de doar 20,8% de deșeuri reciclate.

Cum poate fi redus numărul deșeurilor electronice

Aparatele electronice sunt încă pline de resurse valoroase, cum ar fi materialele din pământuri rare, cuprul și cobaltul, motiv pentru care activiștii sunt de părere că utilizatorii ar trebui să facă posibilă reutilizarea acestora.

Un prim pas în acest sens îl reprezintă repararea aparatelor electronice stricate în detrimentul achiziționării altora noi. Din acest motiv, începând cu luna martie a anului trecut, UE impune producătorilor de mașini de spălat rufe, mașini de spălat vase, frigidere și televizoare să pună piesele la dispoziția reparatorilor profesioniști timp de 10 ani.

Laptopurile, smartphone-urile, dar și alte dispozitive mici ar urma să se bucure, de asemenea, de extinderea așa-numitului „drept la reparații”. O rezoluție a Parlamentului European, adoptată în luna aprilie a acestui an, solicită ca produsele să fie proiectate „astfel încât să dureze mai mult, să poată fi reparate în condiții de siguranță, iar piesele lor să fie ușor de accesat și de îndepărtat”.

Ghețarii din întreaga lume vor dispărea până în 2050

Sursa foto: Pixabay

Ghețarii unora dintre cele mai faimoase situri din Patrimoniul Mondial, inclusiv ultimii din Africa, vor dispărea în următorii 30 de ani din cauza schimbărilor climatice, relatează BBC, citând un raport UNESCO.

Este vorba despre ghețarii de pe muntele Kilimanjaro, cei din Alpi, cei din Africa, dar și despre ghețarii din Parcul Național Yosemite din SUA, care a fost afectat anul acesta de inundații catastrofale.

Deși oamenii de știință cred că aceștia se vor topi indiferent de măsurile luate, la nivel mondial, pentru a combate schimbările climatice, ONU cere țărilor să ia măsuri imediate pentru a-i proteja pe cei rămași.

UNESCO monitorizează aproximativ 18.600 de ghețari din 50 de situri din patrimoniul său mondial

Cercetătorii au studiat aproximativ 18.600 de ghețari din 50 de situri incluse în Patrimoniul Mondial, aceștia reprezentând aproximativ 10% din suprafața glaciară a Pământului.

Potrivit raportului, acești ghețari, care reprezintă totodată puncte de atracție pentru turismul din întreaga lume, au început să se topească într-un ritm accelerat începând cu anul 2000, consecință a emisiilor ridicate de CO2 și, implicit, a creșterii temperaturilor.

Retragerea majoră a ghețarilor la nivel mondial reprezintă, conform Tales Carvalho Resende, unul dintre autorii raportului și responsabil de proiect la UNESCO, „una dintre cele mai dramatice dovezi că clima Pământului se încălzește”.

„Ghețarii sunt unul dintre indicatorii valoroși ai schimbărilor climatice, pentru că sunt vizibili. Este ceva ce putem vedea cu adevărat cum se întâmplă”, a mai spus el.

Carvalho a declarat că ghețarii rămași în celelalte două treimi din siturile incluse în Patrimoniul Mondial al ONU ar putea fi salvați prin reducerea drastică a emisiilor de carbon.

Cu alte cuvinte, dacă țările ar face ceea ce au convenit, și anume să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade Celsius în comparație cu perioada preindustrială, autorii studiului nefiind însă deloc optimiști în această privință.

Comunitățile locale și populațiile indigene vor fi cele mai afectate de pierderea ghețarilor

Ghețarii din siturile incluse în Patrimoniul Mondial pierdeau aproximativ 58 de miliarde de tone de gheață în fiecare an și reprezentau până la 4,5% din creșterea observată a nivelului global al mării, echivalentul volumului anual total de apă utilizat în Franța și Spania la un loc.

Cel mai mult vor suferi de pe urma acestor schimbări climatice drastice comunitățile locale și populațiile indigene, inundațiile fiind o consecință directă a pierderii ghețarilor, motiv pentru care autorii raportului subliniază importanța instituirii unor sisteme de avertizare timpurie și de reducere a riscurilor de dezastre.

Totodată, dispariția ghețarilor amenință aprovizionarea cu apă în anotimpurile secetoase, fiind bine știut faptul că mulți oameni depind de ghețari ca sursă de apă pentru uz casnic și agricultură.

Profesorul Duncan Quincey, expert în glaciologie la Universitatea din Leeds, care nu a fost implicat în cercetare, este de părere că topirea ghețarilor înseamnă și „probleme de securitate alimentară, deoarece ei foloseau această apă pentru a-și iriga culturile”.

Situri din Patrimoniul Mondial listate ca având ghețari pe cale de dispariție până în 2050

Siturile din Patrimoniul Mondial enumerate ca având ghețari care vor dispărea până în 2050 sunt următoarele:

  • Pădurile Hyrcanian (Iran)
  • Parcul Național Durmitor (Muntenegru)
  • Parcul Național Virunga (Republica Democrată Congo)
  • Zona de interes peisagistic și istoric Huanlong (China)
  • Parcul Național Yellowstone (Statele Unite ale Americii)
  • Parcul național/pădurea naturală Muntele Kenya (Kenya)
  • Pirineii Mont Perdu (Franța, Spania)
  • Parcul Național Munții Rwenzori (Uganda)
  • Platoul Putorana (Rusia)
  • Arena tectonică elvețiană Sardona (Elveția)
  • Parcul Național Nahanni (Canada)
  • Parcul Național Lorentz (Indonezia)
  • Sistemul natural al rezervației Insula Wrangel (Rusia)
  • Parcul Național Kilimanjaro (Tanzania)
  • Parcul Național Yosemite (Statele Unite ale Americii)
  • Dolomiții (Italia)
  • Pădurile virgine din Komi (Rusia)

Mâncare tradițională ca în bucătăria bunicii. Apare harta Punctelor Gastronomice Locale

mâncare tradițională ca în bucătaria bunicii

Orice călător, de plăcere sau de nevoie, își dorește să se bucure de mâncare tradițională ca în bucătăria bunicii și de produse locale ecologice, pe oriunde îl duc drumurile. De la această idee au pornit specialiștii în proiecte verzi ai Fundației Conservation Carpathia, când au lansat un program de consultanță gratuită, pentru autorizarea Punctelor Gastronomice Locale și includerea lor pe o hartă, care va putea fi accesată de oricine are un telefon mobil și o conexiune la internet. Primii vizați sunt gospodarii din jurul Munților Făgăraș, dar intenția este ca din lista bucătăriilor tradiționale să facă parte localnici din toată țara.

„Punctele Gastronomice Locale sunt gospodăriile țărănești în care familia gătește și poate oferi masă vizitatorilor. Spre deosebire de pensiuni, aceste bucătării locale pot primi maximum 12 persoane, cu programare prealabilă și nu pot avea bucătari angajați, pentru că cine gătește trebuie să fie din familia respectivă. Am inițial acest proiect, pentru că este nevoie de o rețea de turism gastronomic, în care să fie folosită materie primă din propriile gospodării sau din alte surse locale certificate. Toate localitățile din țară – iar aici nu mă refer la orașe! -, ar trebui să aibă măcar două astfel de puncte gastronomice, iar pentru aceasta este nevoie de implicarea primăriilor și centrelor de informare turistică”, a declarat, pentru stireaverde.ro, Cosmin Vorovenci, specialist în afaceri verzi al fundației.

Prima fază a proiectului care ne va arăta unde ne putem bucura de mâncare tradițională, ca în bucătăria bunicii a fost lansată de Conservation Carpathia, în parteneriat cu Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentară Argeș și vizează micii antreprenori din comunele din jurul Munților Făgăraș, care pot beneficia de asistență tehnică gratuită  în procesul de autorizare a unui Punct Gastronomic Local: Dâmbovicioara, Rucăr, Dragoslavele, Stoenesti, Valea Mare Pravăț, Bughea de Sus, Lerești, Nucșoara, Albestii de Muscel, Arefu, Sălătrucu, Cetățeni.

„Programul se desfășoară până în martie 2023 și sprijină doritorii cu asistență tehnică gratuită. Până în prezent avem un singur punct gastronomic local autorizat în Dâmbovicioara și avem 20 de nou-înscriși în program. Oamenii se gândesc foarte mult dacă să se înscrie, pentru că se tem să nu fie necesare investiții pe care nu și le permit, când, în realitate, le trebuie o bucătărie utilată ca în orice gospodărie, cu o chiuvetă, un aragaz, o masă de gătit și un frigider, precum și un cuptor exterior, pentru pâine și alte preparate tradiționale”, a explicat Cosmin Vorovenci.

Primul pas pentru a se înscrie în programul de consultanță gratuită este ca cei interesați să îți creeze un cont de Gmail, necesar pentru completarea formularului accesibil pe site-ul fundației. În cazul în care nu pot face acest lucru, doritorii pot apela un număr de telefon pus la dispoziție de organizația nonguvernamentală, diponibil pe același site.

Ce înseamnă Puncte Gastronomice Locale

– Sunt locurile de tip familial, cu bucătărie țărănească, care oferă turiștilor mâncare locală, simplă, proaspătă, produsă în propria gospodărie sau în vecinătatea acesteia, cu respectarea normelor şi condiţiilor de igienă, astfel încât sănătatea şi integritatea turistului să nu fie puse în pericol.

– Practic, localnicii invită la masa lor musafirii veniți în vacanță în sat, oportunitate care poate reprezenta o sursă de venit importantă pentru aceștia.

În ce constă ajutorul fundației:

– Specialiștii fundației organizează întâlniri individuale cu cei care vor să intre în procesul de autorizare, le oferă consultanță gratuită pentru completarea și pentru pregătirea documentației tehnice necesară obținerii autorizației la DSVSA. Dosarul care se depune la DSVSA judeţene va conține: schiţa locului de producere a alimentelor; copie după certificatul constatator eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului; copie după actul de identitate al titularului. Ulterior, inspectorii vor face o vizită la locul de preparare al alimentelor, vor evalua unitatea, dacă aceasta corespunde normelor generale pentru acest tip de activitate, conform anexei II, Cap. III din Reg. CE 852/2004. În caz contrar, vor notifica proprietarul în privința deficienţelor constatate şi termenelor de remediere.

– Gospodăria locală este sprijinită pe tot parcursul procesului de autorizare, dar și în implementarea ulterioară a Punctului Gastronomic Local, prin consultanță pentru promovarea acestuia.

Care este specificul unui punct Gastronomic Local

– Servirea mesei într-un Punct Gastronomic Local se face  în gospodăria proprie, pentru 12 persoane, iar meniul zilnic cuprinde un număr redus de preparate locale, tradiționale, gătite de proprietar și de membrii familiei acestuia.

– Meniul se bazează pe ingredientele și pe rețete locale. Se gătesc cel mult 2 feluri de ciorbe sau supe, 2 feluri principale și eventual 2 feluri de desert, după specificul local al zonei în care este înființat Punctul Gastronomic Local.

– Meniul este  preparat şi servit în decursul aceleiaşi zile. Metodele de preparare ale meniului sunt, pe cât posibil, tradiţionale, respectându-se condiţiile de igienă în momentul preparării.

– Având în vedere că aceste tipuri de activităţi depăşesc cadrul consumului privat, este necesară obţinerea documentului de înregistrare sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, în conformitate cu Ordinul ANSVSA  nr. 111/2008.

Ce beneficii poate aduce un Punct Gastronomic Local:

– Poate genera venituri constante pentru producătorii locali și susține o creștere economică pe termen lung pentru economia locală.

– Vizitatorii se pot opri la masa unui localnic autorizat și se pot bucura de mâncare cu gust local, ingrediente naturale, specifice zonei.

– Mai poate genera venituri și din vânzarea altor produse pe care le realizează familia, precum: brânzeturi și diferite lactate, fructe, legume, gemuri și dulcețuri, zacuști sau produse de meșteșugărit.

Europa înregistrează cea mai rapidă creștere a temperaturilor de pe glob

Sursa foto: Pixabay

Organizația Meteorologică Mondială avertizează că Europa înregistrează o creștere vertiginoasă a temperaturilor, de două ori mai mult decât media globală, ceea ce face din aceasta cel mai rapid ritm din lume.

Potrivit UN News, temperaturile au crescut în medie cu 0,5 grade Celsius în fiecare deceniu începând din 1991, drept consecință ghețarii alpini au pierdut 30 de metri din grosimea gheții între 1997 și 2021.

Realizat împreună cu Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Comisiei Europene, raportul mai arată și că stratul de gheață din Groenlanda se topește rapid, contribuind la accelerarea creșterii nivelului mării.

În vara anului 2021, Groenlanda a înregistrat prima ploaie în cel mai înalt punct al său, stația Summit, astfel că, dacă tendința de încălzire continuă, oamenii de știință avertizează că europenii se vor confrunta din ce în ce mai des cu valuri de caniculă, incendii de vegetație și inundații.

Temperaturile vor continua să crească în Europa

Cele mai mortale fenomene climatice extreme din Europa sunt reprezentate de valurile de căldură, în special în țările vestice și sudice, iar în raport se arată că, indiferent de nivelurile viitoare ale încălzirii globale, temperaturile vor continua probabil să crească într-un ritm alert.

Secretarul general al OMM, Petteri Taalas, a declarat că „Europa prezintă o imagine în direct a unei lumi care se încălzește și ne reamintește că nici măcar societățile bine pregătite nu sunt la adăpost de impactul evenimentelor meteorologice extreme”.

Dincolo de inundații, furtuni și temperaturi ridicate, se preconizează că sănătatea populației europene va fi afectată și de creșterea zoonozelor, dat fiind că bolile sunt transmise oamenilor de la animale, respectiv prin alimente, apă și vectori.

Raportul constată totodată că, doar anul trecut, fenomenele meteorologice și climatice cu impact ridicat au provocat sute de decese, afectând direct peste o jumătate de milion de persoane și cauzând pagube economice de peste 50 de miliarde de dolari.

„În acest an, ca și în 2021, mari părți ale Europei au fost afectate de valuri de căldură și secetă extinse, alimentând incendiile de vegetație. În 2021, inundațiile excepționale au provocat moarte și devastare”, a mai spus Petteri Taalas.

Nu toate veștile sunt rele

În ciuda valurilor de căldură neobișnuite, raportul menționează că multe țări europene au redus cu succes emisiile de gaze cu efect de seră. Mai exact, în Uniunea Europeană, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 31% între 1990 și 2020, cu un obiectiv de reducere netă de 55% pentru 2030.

Documentul mai punctează și faptul că Europa este una dintre cele mai avansate regiuni în ceea ce privește cooperarea transfrontalieră pentru adaptarea la schimbările climatice și unul dintre liderii mondiali în ceea ce privește furnizarea de sisteme eficiente de avertizare timpurie, cu aproximativ 75 % din populație protejată.

„În ceea ce privește atenuarea, ritmul bun de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în regiune ar trebui să continue, iar ambiția ar trebui să fie sporită în continuare.
Europa poate juca un rol-cheie în vederea realizării unei societăți neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până la mijlocul secolului, pentru a respecta Acordul de la Paris”, a ținut să precizeze Taalas.

Raportul, publicat înainte de Conferința anuală a ONU privind schimbările climatice COP27, care se desfășoară la Sharm-El Sheikh, include contribuții din partea serviciilor meteorologice și hidrologice naționale, a experților în domeniul climei, a organismelor regionale și a agențiilor partenere ale ONU.

Ce este levigatul? Poate afecta sănătatea publică și Mediul

Colectarea incorectă a levigatului este extrem de nocivă pentru sănătatea publică. foto cu caracter ilustrativ: BTL Liners

În termeni științifici, lichidul care, trecând printr-un material solid, a extras substanțe dizolvate sau în suspensie din materialul respectiv, se numește levigat. Mai exact, deșeurile care se descompun pas cu pas formează acest lichid urât mirositor, nociv pentru sănătatea publică și Mediu.

Acestea pot fi diminuate prin depozite de deșeuri amenajate corespunzător, cum ar fi cele care sunt construite pe materiale impermeabile geologic sau sit-uri care utilizează căptușeli impermeabile din geomembrane. Utilizarea căptușelilor impermeabile este obligatorie în Uniunea Europeană, SUA, Australia  cu excepția cazului în care deșeurile sunt considerate inerte.

Mai mult decât atât, substanțele toxice sunt excluse în mod specific de la depozitul de deșeuri. Cu toate acestea, în ciuda controalelor legale mult mai stricte, se observă adesea că levigatul este prezent încă de la ridicarea gunoiului, lăsând urme nocive pe străzi, parcuri și alte spații verzi sau locuibile.

Cum se colectează levigatul. Devine cel mai toxic deșeu

Specialiștii în gestionarea deșeurilor spun că sunt mai multe componente ale unui sistem de colectare a levigatului, inclusiv pompe, guri de vizitare, conducte de descărcare și monitoare de nivel de lichid. Cu toate acestea, există patru componente principale care sunt cu adevărat eficiente: căptușeli, filtre, pompe și bazine.

În unele depozite de deșeuri neconforme din punct de vedere tehnic-administrativ, așa cum sunt și în România, levigatul a fost direcționat în canalizări, dar acest lucru a cauzat o serie de probleme pentru apele uzate. Metale toxice din levigat au ajuns în sol, afectând plantele. Legislația europeană, la care a aderat și România, nu permite ca deșeurile toxice să fie eliminate în depozitele de deșeuri municipale de deșeuri solide. Acesta este/ar trebui să fie principalul punct de control al instituțiilor care au rolul să protejeze Mediul și sănătatea publică.

Cum se sancționează colectarea incorectă a levigatului

Dacă levigatul nu este colectat prin metodele mai sus descrise, operatorii economici, respectiv unitățile administrativ-teritoriale(primăriile) pot primi sancțiuni contravenționale de la Garda de Mediu. Valoarea acestora este cuprinsă între 5000-70 000 de lei. Sunt detaliate aici.

De asemenea, în cazul se constată că gestionarea deșeurilor a fost defectuoasă și a creat pagube mari Mediului sau sănătății publice, cei implicați în producerea acestora pot fi trași la răspundere penală. Infectarea prin orice mijloace a surselor sau rețelelor de apă, dacă apa devine dăunătoare sănătății oamenilor, animalelor sau plantelor, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. Dacă fapta este comisă de o persoană juridică, detenția este înlocuită amendă. O zi de amendă poate varia între 500 lei și 25.000 lei, iar numărul maxim de zile-amendă ajunge la 180.

Citește și: Deversări de levigat: o amenințare pentru râul Mureș