Oamenii de ştiinţă au descoperit pe marea insulă de gunoi din Pacific, situată între Hawaii şi statul american California, nevertebrate marine care populează în mod obişnuit regiunile costiere din vestul Oceanului Pacific, transmite agenţia DPA, preluată de Agerpres.
Potrivit unui studiu, zeci de specii comune care trăiesc în habitatele costiere se hrănesc și se înmulțesc pe deșeurile de plastic plutitoare.
În timp ce există dovezi din secolul al XIX-lea referitoare la speciile marine care plutesc, rolul plutelor naturale a fost limitat, deoarece materialul lor se descompunea în larg în câteva luni sau în câțiva ani.
Cu toate acestea, în 2023, deşeurile de plastic reprezintă o suprafaţă mai persistentă.
Cercetătorii au colectat 105 deşeuri de plastic plutitor din aşa-numitul ”Marele petic de gunoi al Pacificului”
Oamenii de știință au identificat pe acestea resturi aparţinând unui număr de 484 de organisme nevertebrate marine, iar 80% dintre ele erau specii care se regăsesc în mod obişnuit în habitatele costiere.
Studiul a arătat că numărul de artropode și moluște observate pe deșeurile de plastic era de trei ori mai mare decât cel al speciilor pelagice obișnuite din largul oceanului.
Noi specii, înrudite cu meduzele, trăiesc și se înmulțesc pe deșeurile de plastic
Specii precum hidrozoare, care sunt înrudite cu meduzele și coralii, împreună cu crustaceele de tip amfipode și izopode, trăiau și se înmulțeau pe deșeurile de plastic.
Conform declarațiilor oferite de specialiști, acest rezultat poate indica faptul că speciile au capacitatea de a supraviețui și se dezvolta în largul oceanului și că acest tip de mediu poate reprezenta o nouă formă de comunitate ecologică.
Astăzi, 21 aprilie, în urma măsurilor adoptate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Comisia Europeană a decis retragerea, de pe rolul Curții de Justiție a UE, a cauzei C-69/22 având ca obiect lipsa elaborării Programului național de control al poluării atmosferice (PNCPA).
Programul național de control al poluării atmosferice a fost aprobat prin HG nr. 119/2023 la data de 14 februarie 2023 și raportat Comisiei Europene
Programul stabilește prioritățile de politică privind calitatea aerului și poluarea atmosferică, în corelare cu prioritățile de politică relevante, inclusiv cele în materie de climă și energie, prin identificarea/adoptarea și implementarea măsurilor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici aplicabile sectoarelor de activitate care constituie surse cheie de emisii de poluanți atmosferici (agricultura, energia, industria, transportul rutier, încălzirea rezidențială etc.) și altele.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a ținut să precizeze că, în elaborarea Programului național de control al poluării atmosferice, s-a ținut cont de impactul planurilor și programelor adoptate sau planificate a fi puse în aplicare în temeiul obligațiilor privind clima și energia sau a altor politici conexe (de exemplu dezvoltarea infrastructurii de transport, procese industriale și agricultură).
Toate acestea ar putea avea impact pozitiv sau negativ asupra respectării angajamentelor naționale de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici.
La finalul anului trecut, Greenpeace România a pornit o campanie pentru protejarea Munților Carpați, cerând protecția a 10% din întregul arc Carpatic.
Membrii organizației pentru protecția mediului au precizat că, în acest an, timp de o lună, vor tranzita întreg arcul Carpatic pentru a descoperi de ce trebuie protejat acest punct vital de biodiversitate din Europa.
Greenpeace România: ”Expediția noastră nu este doar o călătorie prin lumea naturală brută, ci o explorare a relației complexe dintre oameni și această regiune”
”Echipa noastră, căreia sperăm să te alături și tu, va fi formată din 6-10 persoane care vor călători între 10 și 25 mai prin Carpații României. Dar dacă nu poți participa toată perioada, nu este o problemă, te poți alătura câteva zile”, au transmis membrii organizației.
Reprezentanții Greenpeace au prezicat că se vor implica într-o varietate de activități, inclusiv explorarea unor păduri virgine, vizitarea unor locuri emblematice și a unor păduri în curs de distrugere.
Este o călătorie în care activiștii și specialiștii Greenpeace pornesc pentru a prezenta adevărata valoare a Carpaților pentru Europa
În egală măsură, vor avea loc întâlniri cu biologi, iar voluntarii vor petrece timp în comunitățile locale pentru a explora relația lor specială cu pădurea și pentru a investiga diverse crime asupra naturii care se întâmplă în munți.
”Vrem să dezvăluim adevărata valoare a Carpaților pentru întreaga Europă și nevoia urgentă de conservare a pădurilor din regiune. În plus, acest proiect oferă o oportunitate unică de implicare directă alături de echipa noastră”, au declarat membrii Greenpeace din România.
Asociația Mai Mult Verde a anunțat că Proiectul ”Chilia Verde” a ajuns la final, iar mâine, cu ocazia Zilei Pământului, va avea loc inaugurarea Parcului Libertății.
Parcul a fost reabilitat cu sprijinul comunității locale
Spațiul a fost amenajat cu fonduri din proiectul ”Chilia Verde”, dar și private, donate de către persoane fizice, în urma primei campanii de strângere de fonduri organizate de asociația locală ”Împreună pentru Chilia”.
”Folosind tehnici de activare comunitară, peste 250 de localnici au fost implicați în cele cinci ateliere comunitare pentru amenajarea parcului din localitate, cu sprijinul organizatorului comunitar. Vă așteptăm alături de noi!”, au transmis membrii Asociației Mai Mult Verde.
Proiectul „Chilia Verde” este derulat de Asociația Mai Mult Verde, în parteneriat cu Asociația Împreună pentru Chilia, cu sprijinul financiar – România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Proiectul este derulat la nivel local cu sprijinul Primăriei Chilia Veche.
Scopul proiectului ”Chilia Verde” și publicul țintă
Beneficiari direcți: 265 tineri și adulți din comunitate din Chilia Veche (participanți la proiecțiile de film, la atelierul de formare pe tema protecției mediului și dezvoltare comunitară și la activările comunitare);
5 autorități și instituții publice invitate în mod direct la evenimentele din proiect (Primăria Chilia Veche, Consiliul Județean Tulcea, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, Ministerul Mediului).
Beneficiari indirecți: 2.000 de locuitori ai satului Chilia Veche și 50.000 de persoane informate local și național despre proiect și problemele de mediu de la nivel local.
Guvernul Românieii a propus ca numărul de urși care ar trebui sacrificați să se tripleze tocmai pentru a încerca să controleze suprapoluția speciilor protejate. Doar că acest lucru nu a făcut altceva decât să stârnească furia grupurilor ecologiste. Propunerea se bazează pe o estimare recentă a Ministerului Mediului, care estimează numărul de urși din țară la aproximativ 7.500 până la 8.000. Un număr tot mai mare de confruntări cu oamenii a stimulat și propunerea. Din 2016 până în 2021, România a înregistrat 154 de atacuri de urși, care s-au soldat cu 14 morți și 158 răniți, a precizat ministerul. Propunerea ar putea vedea până la 426 de urși împușcați și uciși, față de 140 de persoane anul trecut. Ursul brun se numără printre cele 1.200 de specii protejate de directiva privind habitatele a Uniunii Europene.
România a interzis vânătoarea de trofee, dar a permis uciderea urșilor deranjanți
România a interzis vânătoarea de trofee în 2016, dar a permis uciderea a sute de așa-numiți „urși deranjanți” printr-un sistem de derogări. Pe lângă „personalul tehnic de specialitate”, vânătorii vor avea voie să împuște animalele conform noilor reguli. La începutul acestei luni, ministrul Mediului, Barna Tanczos, a apărat propunerea „pentru că au murit prea mulți oameni, pentru că am plătit prea mulți bani în compensații, pentru că atacurile sunt în creștere și este de datoria noastră să protejăm viața umană”. Un susținător de multă vreme al gestionării populației de urși, inclusiv prin împușcare, Tanczos a spus că „extracția” se va face conform unor linii directoare și monitorizare stricte.
Grupurile ecologiste avertizează că riscăm o nouă procedură de infrigiment.
Grupurile ecologiste au denunţat propunerea, numind-o o autorizare a unui sezon deschis pentru vânătoarea de trofee. Propunerea „riscă să introducă o nouă procedură de infringement împotriva României pentru nerespectarea directivelor europene care protejează strict această specie”. A spus Greenpeace România, numind-o „o propunere cinică de rezolvare a managementului urșilor prin vânătoare comercială”. România este cunoscută de mult timp ca având cea mai mare populație de urși din Uniunea Europeană, cu aproximativ 6.000 de animale. Dar experții au avertizat că numărul real de urși care cutreieră Carpați rămâne necunoscut, spunând că țara folosește o metodă învechită de numărare a speciilor.
În această primăvară, echipa Adoptă un Copac, prin programul de împădurire al asociației Viitor Plus, a reușit să planteze 241.000 de puieți de arbori forestieri.
La aceste campanii au participat peste 2.000 de voluntari și 1.000 de zilieri din comunitățile locale.
Toate pădurile plantate sunt adiționale și nu ar fi existat fără eforturile oamenilor implicați
În perioada ianuarie – aprilie 2023, echipa a desfășurat activități de plantare în 16 comunități rurale din județele Constanța, Dolj, Ialomița, Călărași și Prahova, și a avut o plantare urbană în Parcul Municipal din Fetești.
Voluntarii au reușit să planteze pe o suprafață de 20 de hectare de teren degradat sau deșertificat datorită sprijinului acordat de companiile private, colaborării cu autoritățile locale și implicării oamenilor obișnuiți, motivați de binele comun.
Au fost efectuate lucrări de completare în pădurile deja existente, pe care asociația Viitor Plus le îngrijește timp de 5-10 ani, până când acestea ajung la maturitate
O noutate importantă a acestui sezon a fost utilizarea metodei Miyawaki, una dintre cele mai eficiente metode de împădurire rapidă a terenurilor degradate, prin care se plantează 3-4 puieți pe metru pătrat din cât mai multe specii autohtone.
Copacii plantați prin această metodă cresc mult mai repede și captează mult mai mult carbon.
Vegetația devine mai densă și are structura unei păduri naturale mature.
În plus, o pădure Miyawaki crește cu 1 metru în înălțime pe an și nu are nevoie de substanțe chimice sau îngrășăminte.
Programul Adoptă un Copac se concentrează pe zonele din sudul României cu cea mai mare nevoie de arbori, în județe în care suprafața împădurită este de 5-10%
Adoptă un Copac este un program axat pe zonele din sudul României care au cea mai mare nevoie de împădurire, în județe cu o suprafață împădurită cuprinsă între 5% și 10%.
Acest lucru este cu mult sub media europeană de 39%, iar echipa Viitor Plus și-a propus să transforme solurile afectate de schimbările climatice sau cele aflate în pericol de eroziune în păduri.
Prin plantarea de arbori, se îmbunătățește calitatea pământului, se reduc temperaturile din jurul copacilor, se atrag precipitații și se sprijină biodiversitatea.
Ministerul Mediului a anunțaț că a început și cea de-a doua rundă de finanțare pentru construcţia de insule ecologice digitalizate. Procesul va dura până pe 20 iunie. „Apelul lansat în toamna anului trecut a demonstrat interesul crescut pentru finanţarea acestor insule ecologice digitalizate. Oferim şi posibilitatea instalării unor insule ecologice digitalizate subterane, care funcţionează foarte bine în zone de turism, în zonele urbane, unde nu pot fi amplasate celelalte tipuri de containere. Aceste insule vor fi extrem de utile în managementul deşeurilor din România, având capacităţi pentru cele 5 fracţii: pentru biodegradabil, rezidual, sticlă, plastic şi metal, hârtie şi carton”, a explicat ministrul Mediului, Barna Tanczos.
Ansamblul de containere s-a dovedit foarte util pentru multe categorii de deșeuri
Practic în acest fel se urmărește spijinirea activității pentru înfiinţarea şi dotarea de insule ecologice digitalizate, pentru următoarele fluxuri de deşeuri colectate separate. Este vorba despre următoarele tipuri de deșeuri: deşeuri de hârtie şi carton, deşeuri de plastic şi metal, deşeuri de sticlă, deşeuri biodegradabile, deşeuri reziduale. Principalii beneficiari ai acestor ansamble de containere, respectiv insulele digitalizate ar trebui să fie: Unităţile Administrativ-Teritoriale (UAT), Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) şi alte asocieri de UAT. Cât privește prețul pentru containere, acsta variază și poate ajunge la 50.000 de mii de euro.
Cât costă insulele digitalizate
Astfel, insule supraterane încasetate cu containere de 1,1 metri cubi au o valoare acordată de 14.000 euro/insulă, fără TVA; insule supraterane cu containere individuale se ridică la suma de 19.000 euro insulă, fără TVA; insule subterane cu containere individuale au o finanţare de 50.000 euro/insulă, fără TVA. Nu mai puțin de 167 de beneficiari au fost selectați anul trecut, iar ei au solicitat sume pentru 8.395 de insule ecologice digitalizate, în valoare de 140,104 milioane de euro. Legat de cea de-a doua rundă de finanțare, sumele sunt: pentru insule supraterane încasetate cu containere de 1,1 metri cubi, o valoare de 77.979.971,54 euro, pentru insule supraterane cu containere individuale, un total de 31.662.349,22 euro şi pentru insule subterane cu containere individuale, suma de 10.383.679,24 euro.
Jurnaliștii de la Financial Times citează surse din cadrul Comisiei Europene care spun că Uniunea s-ar pregăti de restricții urgente legat de cerealele ucrainiene. Mai exact, ei spun că presiunea pe care au făcut-o polonezii, românii, ungurii și Slovenii legat de afluxul de produse alimentare ieftine a dat roade. Printre măsurile discutate sunt inclusiv interzicerea importurilor acestor produse până în luna iunie în cele patru state nemulțumite la care se adaugă Bulgaria. Cu toate acestea UE ia în considerare reexportul către alte state membre UE sau din alte părți ale lumii.
Măsurile menite să contracareze deteriorarea situației
Într-o scrisoare pe care a adresat-o liderilor din cele 5 țări, Ursula Von der Leyen a explicat că aceste măsuri sunt menite să contracareze imediar deterioarrea situației cu producătorii de cereale din țările cu pricina. Prin această măsură se încearcă o reechilibrare, avand în vedere cp multe state din Europa de Est au contestat competențele principale ale Uniunii în materie de politică comercială. În acest context, Comisia a precizat că va acționa numai dacă guvernele renunță la măsurile pe care le-au luat, lucru pe care acestea nu au dorit să îl facă. Drept urmare se ia în considerare posibilitatea ca executivul UE să limiteze măsurile la câteva state membre care sunt total nemulțumite.
Cinci state UE au interzis importul de produse ucrainiene.
Discuțiile vin în contextual în care Polonia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia și România au anunțat interdicții privind produsele alimentare din Ucraina. Chiar dacă Bruxelles-ul a avertizat că aceste acțiuni sunt considerate drept ilegale. Comisarul pentru comerț, Valdis Dombrovskis, alături de cel pe agricultură au declarat după o întrevedere cu cele cinci țări că încearcă să găsească o soluție. „Am subliniat importanța urmării rapide a unei abordări comune a UE, mai degrabă decât a unor soluții unilaterale, pentru a evita interdicțiile multiple și soluțiile care pun în pericol piața internă”, au spus cei doi.
TikTok urmează să înceapă să elimine videoclipurile care neagă existența schimbărilor climatice, arată Sky News.
Populara aplicație video în formă scurtă a spus că își actualizează politica de dezinformare
Aceasta va viza orice conținut care „subminează consensul științific bine stabilit” despre încălzirea globală. Orice clipuri care conțin informații greșite despre criza climatică vor fi eliminate, și ele.
Compania introduce, de asemenea, noi funcții de căutare. Acestea vor direcționa pe oricine caută conținut climatic către „informații autorizate”, obținute în parteneriat cu ONU.
Abordarea este similară cu cea adoptată de YouTube. Acesta promovează link-uri către paginile web ale ONU despre schimbările climatice, atunci când oamenii caută videoclipuri relevante.
Schimbările vor ajuta la „împuternicirea unor discuții precise despre climă” și la „reducerea dezinformării dăunătoare”, au spus reprezentanții companiei.
Varianta updatată a Tik-tok va fi lansată înainte de Ziua Pământului, de sâmbătă
Evenimentul global anual marchează importanța dedicării timpului, resurselor și energiei pentru rezolvarea crizei climatice.
Foto: Solen Feyissa, Unsplash
Guvernele lumii au pus presiune asupra TikTok, în ultimii ani, din cauza preocupărilor legate de confidențialitate și siguranță
Acestea au izvorât din faptul ca aceasta are proprietari chinezi. TikTok a adoptat o atitudine mai fermă față de de conținutul dăunător, în ultimul an.
Sky News a întreprins o investigație asupra prevalenței influenței controversatului Andrew Tate pe platformele de socializare. Reporterii săi au constatat că TikTok pare să fii luat un număr de măsuri pentru a proteja copiii de astfel de videoclipuri.
TikTok a mai spus că va elimina conținutul care are ca subiect tulburările alimentare. Asta, după ce cercetările au descoperit că vizionările unor astfel de videoclipuri sunt în creștere.
În ciuda încercărilor repetate de a-și îmbunătăți reputația printre sceptici, compania se confruntă în continuare cu perspectiva unei interdicții absolute în SUA. Politicienii americani susțin că platforma este folosită pentru a promova dezinformarea și propaganda pro-China.
Și în Marea Britanie, compania a fost recent amendată cu aproape 13 milioane de lire sterline pentru utilizarea abuzivă a datelor copiilor.
Aplicația a fost, de asemenea, interzisă de pe telefoanele de serviciu ale personalului guvernamental din Marea Britanie, SUA, UE, Canada și alte țări.
Planta de hamei, folosită de sute de ani pentru a aroma și a stabiliza berea, cade victimă a schimbărilor climatice. Verile mai calde și vremea imprevizibilă îi scad acesteia atât randamentul, cât și calitatea. Ekonoke este un start-up spaniol care a explorat cultivarea culturilor de interior în ultimii patru ani. Reprezentanții acestuia cred că au găsit o soluție viabilă și durabilă pentru a contracara efectele încălzirii globale, conform The Guardian.
Soluția spaniolă: creșterea hidroponică a hameiului
Start-up-ul spaniol crește hamei, hidroponic, în Alcobendas și în San Sebastián de los Reyes. Acesta dă la fel de mult randament ca semenele lui crescut în aer liber – aproximativ 1 kg (2,2 lb) pentru fiecare plantă. Mai mult, el este, de asemenea, mai bogat în uleiuri esențiale și acizi, elemente care îi conferă berii gustul amar și aroma specifică.
În plus, metodele Ekonoke – care rămân un secret bine păzit – folosesc de 15 ori mai puțină apă decât cultivarea tradițională în aer liber. În plus, ele au o amprentă totală de carbon care este de 15 ori mai mică decât hameiul crescut pe câmp. Și, pentru că hameiul este cultivat în interior în condiții strict controlate, nu e nevoie de pesticide.
Ekonoke și-a început activitatea experimentând cu verdețuri și micro-ierburi. După un timp, aceștia și-au dat seama că nișa sa se află în hamei. Peste 80% din acesta este cultivat în doar două țări: SUA și Germania.
Schimbările climatice au un impact uriaș atât asupra calității, cât și a cantității hameiului
Ines Sagrario, co-fondatorul și directorul executiv al companiei, atrage atenția asupra unui raport al cercetătorilor din Republica Cehă. Acesta a analizat calitatea și cantitatea hameiului cultivat în diferite țări europene pe o perioadă de 40 de ani.
„Au văzut că atunci când au existat două sau mai multe evenimente meteorologice extreme, impactul a fost uriaș atât asupra calității, cât și asupra cantității”, a spus ea. „Anul trecut, de exemplu, a fost o secetă brutală și temperaturi de vară foarte, foarte ridicate. În Germania, unde temperaturile au urcat până la 35 sau 38 C, producția medie de hamei la hectar a scăzut cu 28%. Au fost unele părți ale Germaniei unde au pierdut 80% din recoltă.” Hameiul care a supraviețuit, a adăugat Sagrario, a fost de proastă calitate.
Foto: Ryan Cuerden, Unsplash
Interes ridicat din partea industriei berii
Proiectul de hamei hidroponic al lui Ekonoke a atras interesul companiilor de bere spaniole și globale. Acesta face, acum, parte dintr-un program de accelerare inițiat de AB InBev. Compania este cel mai mare producător de bere din lume.
Sagrario este recunoscătoare pentru interesul și sprijinul industriei berii. Ea se arată aproape surprinsă de acesta: „Ceea ce le interesează cel mai mult pe fabricile de bere este să aibă aprovizionarea garantată, astfel încât să poată evita toată bătaia de cap de a trebui să vadă cum merge anul, și decide dacă e nevoie să apeleze la stocurile de hamei.”
Pentru Ekonoke, totuși, tehnologia are implicații mult mai largi, mai ales când vine vorba de utilizarea terenului și durabilitate. Metodele sale produc de 40 de ori mai multă producție de hamei la hectar decât cultivarea în aer liber. Asta ar putea elibera cantități uriașe de teren pentru regenerarea solului sau reîmpădurire.
Explorate: utilizarea medicală a hameiului, dar și readucerea pe scena berii a unor varietăți de hamei dispărute din cauza încălzirii globale
Ekonoke explorează, de asemenea, alte utilizări pentru hamei. Acesta este studiat de cercetători care studiază o varietate largă de afecțiuni, de la tumori și boala Crohn, la Alzheimer și menopauză. Între timp, o altă companie din același program de accelerare a abordat un alt unghi, cu impact asupra mediului. Aceasta încearcă să vadă dacă materia vegetală din hamei poate fi transformată în carton pentru baxuri de bere.
Ea are în vedere și dezvoltarea unor varietăți de hamei acum dispărute. Pentru asta, se încearcă crearea solurilor propice creșterii anumitor varietăți de hamei. Scopul este de „a vedea dacă putem crea condițiile nutriționale și climatice potrivite, astfel încât hameiul să aibă gust și miros exact așa cum ar fi în regiunea din care provine, într-un anumit moment al sezonului”, a spus Sagrario.
„Dar vom putea, de asemenea, să recuperăm biodiversitatea pierdută prin creșterea soiurilor care nu mai sunt cultivate, tocmai pentru că nu pot suporta temperaturile în schimbare sau nu pot supraviețui bolilor care nu existau înainte.”
În ciuda efectelor din ce în ce mai inevitabile ale urgenței climatice, paharul lui Sagrario rămâne pe jumătate plin.
„Misiunea noastră este să salvăm berea planetei și cred că suntem pe drumul cel bun”, a spus ea. „Încă trebuie să ne extindem, dar avem însoțitori de călătorie foarte puternici.”
