Ministerul Mediului anunță cea mai mare campanie de împădurire din România. Proprietarii de teren pot primi bani pentru perdele forestiere

Autor

11 noiembrie 2022

paduri Ministerul Mediului — sursă foto: Ministerul Mediului

Programul este finanțat din PNRR cu 500 milioane de euro și are scopul de a oferi acea „gură de oxigen” pentru Mediu. Mai exact, este vorba despre sesiunea de proiecte pentru plantarea a peste 56.000 de ha de păduri, lansată, vineri, 11 noiembrie, la Brașov.

Pentru a beneficia de finanțare, cei care dețin un teren trebuie să creeze trupuri de pădure de cel puțin 0,5 ha, sau perdele forestiere de protecție a terenurilor agricole cu o suprafață de cel puțin 0,1 ha. Împădurirea trebuie realizată în conformitate cu un plan de proiect aprobat de Garda Forestieră, în care sunt detaliate speciile de arbori și arbuști care urmează să fie plantați, precum și densitatea plantațiilor, a precizat ministrul Mediului, Tánczos Barna.

Garda Forestieră va furniza toate detaliile și va verifica toate cererile celor care vor să se implice în campania de împădurire a României.

Ministerul Mediului anunță cea mai mare campanie de împădurire din România. Mai mulți pădurari și-au pierdut viața după ce au detaliat cum se „fură ca-n codru”

Cifrele arată că în România pădurile sunt decimate. Prin urmare, expresia „se fură ca-n codru” este validă.

Reprezentanții Mediului au recunoscut că la „Ocolul Sighet” a dispărut un milion de metri cubi de arbori. Concret, o pădure a fost rasă de pe suprafața județului fără ca vreo persoană să fie trasă la răspundere până acum. Este cea mai mare tăiere ilegală de arbori din România înregistrată până în prezent.

În aria protejată „Sit Natura 2000 Munții Maramureșului ” s-au exploatat ilegal peste 400 000 mc de lemn, ceea ce înseamnă un prejudiciu de peste 100 milioane de lei. Din informațiile stireaverde.o, la acest moment, nu există un autor identificat. Prin urmare, nici prejudiciul nu este recuperat.

Realitatea din ocoalele silvice este cruntă, mai ales că vorbim despre pierderea vieții omenești. În ultimii 13 ani, peste 600 de pădurari, tehnicieni şi ingineri silvici au fost atacaţi, agresați, răniți grav sau le-au fost distruse mașina, locuința sau alte bunuri, în timp ce încercau să le „facă față” hoților de lemne. Au fost uciși pădurarii: Oul Ieronim – Bistrița-Năsăud, pădurar Boboc Dănel – Gorj, Chiriță Victor – Dolj, Dogaru Gheorghe – Brașov.

„Se solicită Parlamentului şi Guvernului României să elaboreze legi pentru întărirea autorităţii personalului silvic, având în vedere creşterea presiunii asupra pădurii şi intensificarea cazurilor de agresiune de o violenţă fără precedent asupra personalului silvic”, solicitau reprezentanții Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură „Silva”. În urmă, au rămas protestele și dezastrul ecologic. O pădure are nevoie de zeci de ani pentru a se regenera.

Ultimul loc în privința colectării reciclării și recuperării deșeurilor este al nostru!

Autor

Corina ROB

10 noiembrie 2022

România continuă să își adjudece ultimul loc în privința colectării, reciclării și recuperării deșeurilor, în Uniunea Europeană, iar o parte din deficiențe sunt cauzate de lacunele legislative din domeniu. Concluzia reiese dintr-un raport realizat de Consiliul Investitorilor Străini (Foreign Investitors Council – FIC) după o serie de consultări publice cu factori și organizații din domeniul gestionării deșeurilor, care a fost făcut public, în această săptămână. Documentul reunește atât problemele semnalate de cei care activează în domeniu, cât și posibile soluții pentru remedierea deficiențelor.

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a reunit într-un raport, concluziile mai multor consultări publice realizate de membri organizației, în perioada mai-iunie 2022, cu factori relevanți din domeniul gestionării deșeurilor și economiei circulare, atât din mediul de afaceri, cât și din cadrul unor organizații neguvernamentale, în încercarea de a documenta principalele probleme care afectează eficiența în acest domeniu. Mai mult decât atât, în urma sesiunilor de lucru a fost creionată, pentru fiecare problemă semnalată, și o posibilă soluție de rezolvare, astfel încât ultimul loc în privința colectării, reciclării și recuperării deșeurilor la nivel European, să nu mai fie al nostru.

Datele au fost incluse în documentul „Dificultăți în aplicarea legislaţiei din domeniul deşeurilor şi propuneri de soluții” și au fost dezbătute, în această săptămână, în prezența ministrului Mediului, Tanczos Barna.

„Documentul prezintă concluziile acestor consultări, reflectând unele din principalele probleme ridicate de participanții la sesiunile de lucru și propunerile FIC de soluții concrete pentru redresarea acestora (…). Credem că autoritățile legislative și administrative competente trebuie să ia în calcul o reanalizare/ reașezare a normelor în domeniul gestionării deșeurilor, tinând cont și de următoarele necesități concrete semnalate de mai mulți actori implicați în fluxul de gestionare a deșeurilor, de la generator până la operatorul care valorifică sau elimină deșeurile”, se arată în raport.

Iată principalele probleme rezultate în urma consultărilor:

• În lipsa unor reglementări clare, există o imposibilitate în ceea ce privește punerea pe piață a compostului, fapt ce descurajează dezvoltarea soluțiilor de compostare;

• Verificarea comportamentului operatorilor economici autorizați în domeniul gestionării deșeurilor și a autorizațiilor deținute de aceștia se realizează cu dificultate;

• Este necesară creșterea cantității de deșeuri reciclabile colectate separat din deșeurile municipale, în vederea atingerii țintelor de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale.

• Sunt dificultăți în implementarea sistemului „Plătește pentru cât arunci (PAYT)”

• E necesară implementarea măsurilor pentru răspunderea extinsă a producătorului, în cazul deșeurilore textile;

• Sunt dificultăți practice în atingerea ratelor de reciclare a deșeurilor de baterii și acumulatori portabili din cauza cantității reduse de deșeuri disponibile pentru colectare;

• Nu există unități de tratare a altor baterii uzate în afara celor alcaline și de zinc carbon;

• Sunt probleme în privința gestionării deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE);

• Sunt necesare măsuri de stimulare a dezvoltării infrastructurii de prelucrare/producere a agregatelor reciclate, pentru a asigura o mai bună gestionare a deșeurilor provenite din activitățile de construcție și demolări;

• Interpretări greșite privind necesitatea autorizației de mediu pentru activități de primire a unor deșeuri în virtutea unor obligații legale;

• Este necesară completarea cadrului legal privind încetarea statutului de deșeu și adresarea aspectelor tehnice legate de reciclarea deșeurilor;

• Lipsește reglementarea legală a posibilității și procedurii corespunzătoare de preluare, spre valorificare, a unor deșeuri deja supuse eliminării prin depozitare (de ex., deșeuri de cenușă și zgură);

• Există lacune legislative precum și interpretări practice neuniforme ale obligațiilor prevăzute de legislația privind plasticului de unică folosință (SUP);

• Contribuțiile la Fondul pentru mediu raportate la realizarea unor ținte/obligații din legislația de mediu primară trebuie să vizeze activitatea proprie fiecărui tip de contribuabil și să fie stabilite cu respectarea principiul egalității în materie fiscal;

• Există o necorelare legislativă, precum și o lipsă a reglementării modului de calcul a contribuției de 2% din veniturile realizate din vânzarea de deșeuri;

• Există dificultăți rezultând din existența mai multor sisteme informatice de raportare a informațiilor relevante în domeniul gestionării deșeurilor. O unificare a sistemelor existente ar asigura o trasabilitate mai bună în domeniu și ar preveni dublarea eforturilor de raportare a operatorilor în domeniu;

• Lipsește reglementarea posibilității și procedurii corespunzătoare de revizuire a formularului pentru aprobarea transportului deșeurilor periculoase.

Cu siguranță, raportul nu va rămâne fără ecou, mai ales că au apărut deja primele reacții oficiale.

Ministrul Mediului, Tánczos Barna a declarat în cadrul întâlnirii că aplicația SIATD, utilizată în prezent pentru raportarea tranzacțiilor de deşeuri de ambalaje va fi extinsă la toate fluxurile de deşeuri. În plus, portivit reprezentantului autorității centrale, în perioada următoare vor fi înfiinţate Clearing House pentru fluxurile de DEEE-uri, textile și anvelope.

Printre organizațiile și companiile care au participat la consultările organizate de FIC s-au aflat: Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ARAM), Berarii României, Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI), Asociația OIREP Ambalaje, Ecotic, Environ, Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor (SNRB), ARCwaste, Reverse Logistics Group (RLG) România, RER Group, Coaliția pentru Economie Circulară, ECOTECA, Green PC Ambalaje, Romcarbon, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), Patronatul din industria cimentului și altor produse minerale pentru construcții din România (CIROM), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Mondială și Banca Europeană pentru Investiții.

Medic specialist ORL: „Poluarea duce la apariția cancerului pulmonar”. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis derulează proiectul „Efectele poluării asupra sănătății”

Autor

Georgiana DRAGOMIR

9 noiembrie 2022

poluare pixabay — foto cu caracter ilustrativ: sursa: pixabay.com

Medicul Denisse Crețu(specialist ORL) a explicat cât de mult ne afectează poluarea. Sistemul respirator este primul care reacționează. Efectele poluării pot fi fatale, având în vedere că se poate ajunge la cancer pulmonar.

„Poluarea duce la apariția diverselor boli ale căilor aeriene superioare și inferioare: de exemplu patologia nazală, alergiile, sinuzita, rinosinuzita, inflamațiile mucoasei nazale (rinitele), dar și altor organe. Aceste afecțiuni pot duce la apariția cancerului pulmonar, a bolilor coronariene ischemice acute (infarctul miocardic) sau altor boli coronariene”, a explicat medicul Denisse Crețu, în cadrul proiectului „Efectele poluării asupra sănătății”, derulat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis și AerLive.ro. Acesta este finanțat de la bugetul local al Capitalei, cap de listă în topul celor mai poluate orașe din România.

Putem muri din cauza poluării. Medicii explică efectele acesteia

Mai multe studii au arătat că poluarea poate provoca și infarctul, nu doar cancerul pulmonar. La această concluzie a ajuns și medicul Dr.Cristian Cobilinschi, specialist Anestezie și Terapie Intensivă(ATI)

„Particulele în suspensie favorizează eliberarea markerilor proinflamatori și promovează stresul oxidativ. Acestea determină și exacerbează reactivitatea vasculară, accelerează aterogeneza și precipită evenimente trombotice.

Poluarea aerului se asociază cu morbiditate și mortalitate crescută prin infarct miocardic, aritmii și insuficiență cardiacă”, susține medicul Cristian Cobilinschi.

Potrivit studiului realizat de Centrul Ecopolis, poluarea aerului chiar a cauzat decese în Capitală. Cifrele sunt înspăimântătoare:

-869 de morți au fost cauzate de expunerea pe termen lung la PM2.5

-548 de decese sunt cauzate de poluarea cu PM 2.5 pentru persoanele ce au boala ischemică a inimii

5,6% dintre cazurile de decese la bebeluși sunt cauzate de poluarea cu microparticule PM10, potrivit Ecopolis.

Evident, autoritățile sunt cele care au posibilitatea să protejeze Mediul, să prevină poluarea în marile orașe, însă, noi, toți putem să ne schimbăm stilul de viață „comod” și să ne prețuim mai mult resursele naturale. Reducerea poluării poate însemna(și) renunțarea la autoturismele personale în unele cazuri, plantarea arborilor și a altor plante, îngrijirea spațiilor verzi, colectarea selectivă a deșeurilor, folosirea energiei solare.

O nouă sesiune a Programului Rabla pentru Electrocasnice, începând din 21 noiembrie. Primești până la 500 de lei să-ți cumperi un laptop nou

Autor

Georgiana DRAGOMIR

9 noiembrie 2022

laptop pixabay — foto cu caracter ilustrativ: pixabay

După înscrierea solicitanţilor prin crearea conturilor de utilizator pe site-ul www.afm.ro, demarează etapele de selecţie, în aplicaţia informatică, a voucherelor aferente echipamentelor incluse în program.

Calendarul de desfăşurare a programului pentru această sesiune este următorul:

Înscrierea persoanelor fizice în aplicaţie, prin crearea conturilor de utilizator (21.11.2022, ora 1000 – 25.11.2022, ora 23:59).

Etapa I: Selecţia voucherelor aferente categoriei din care fac parte maşinile de spălat rufe/vase şi frigiderele/congelatoarele (05.12.2022, ora 1000 – 09.12.2022, ora 2359, sau până la epuizarea bugetului), având un buget de 25.000 mii lei;

Etapa II: Selecţia voucherelor aferente categoriei din care fac parte laptopurile şi tabletele (12.12.2022, ora 1000 – 16.12.2022, ora 2359 sau până la epuizarea bugetului), având un buget de 10.000 mii lei;

Etapa III: Selecţia voucherelor aferente categoriei din care fac parte aparatele de aer condiţionat, uscătoarele de rufe şi aspiratoarele (19.12.2022, ora 1000 – 23.12.2022, ora 2359 sau până la epuizarea bugetului), având un buget de 15.000 mii lei.

O nouă sesiune a Programului Rabla pentru Electrocasnice, începând din 21 noiembrie. Primești până la 500 de lei să-ți cumperi un laptop nou

Echipamentele incluse în program şi sumele aferente fiecărui echipament sunt:

400 de lei pentru maşini de spălat rufe, inclusiv cu uscător având cel puţin noua clasa energetică C;

400 de lei pentru maşini de spălat vase având cel puţin noua clasa energetică D;

400 de lei pentru aparate de aer condiţionat, inclusiv aparate de aer condiţionat portabile, cu eficienţă energetică la răcire cel puţin A++;

400 lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare având cel puţin noua clasă energetică E;

400 lei pentru uscătoare de rufe cu eficienţă energetică cel puţin A++;

200 de lei pentru aspiratoare cu un consum de energie mai mic de 43 kWh/an;

500 de lei pentru laptopuri;

300 de lei pentru tablete.

Locul deșeurilor electronice și electrice nu e la tine acasă. De ce e necesar să renunți la acestea

AFM precizează că voucherul este nominal şi netransmisibil. Astfel, nu poate fi utilizat decât de persoana căreia i-a fost emis, în urma înscrierii în aplicaţia informatică. Programul „ Rabla pentru Electrocasnice” este și o metodă de a încuraja populația să renunțe la deșeurile electronice și electrice(DEE). Acestea conțin substanțe periculoase pentru sănătate și pentru Mediu, dar și cantități mari de materii prime secundare, care se pot „transforma”, dacă sunt reciclate corespunzător. Mai exact, pe lângă faptul că devin nefuncționale, conțin gaze cu efecte de seră sau materiale non-biodegradabile. În România, amenzile pentru persoanele fizice care nu separă la domiciliu DEEE-urile pentru a fi predate în cadrul sistemului de colectare specializat, sunt între 500 și 1 000 de lei, iar pentru persoanele juridice amenzile se ridică la valori cuprinse între 5 000 de lei și 10 000 de lei.

România nu mai poate exploata resursele de huilă și lignit. Legea a fost aprobată

Autor

Georgiana DRAGOMIR

8 noiembrie 2022

carbune — foto cu caracter ilustrativ: pixabay

Statul român trebuie sa închidă capacitățile de huilă și lignit până în 2032, potrivit Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, aprobată, marți, 8 noiembrie.

Potrivit actului normativ, afișat pe site-ul Camerei Deputaților, România poate alege minele pe care le închide. Acestea pot fi redeschise în cazuri excepționale, numai prin Ordinul ministrului Mediului.

Legea stabileşte cadrul legal general pentru eliminarea etapizată din mixul energetic a producţiei de energie electrică pe baza de lignit şi huilă, termenele pentru închiderea şi conservarea grupurilor energetice cu funcţionare pe lignit şi huilă, măsuri pentru: asigurarea rezervei tehnice necesare funcţionării sigure şi stabile a Sistemului Electroenergetic Naţional scoaterea treptată din exploatare a capacităţilor de producţie de energie electrică pe bază de lignit şi huilă; închiderea şi punerea în siguranţă a extracţiei de lignit şi huilă, pentru carierele şi minele ce urmează să fie incluse în programul de închidere; reabilitarea şi ecologizarea terenurilor aferente centralelor electrice închise şi a carierelor şi minelor care le deservesc; reconversia profesională şi recalificarea, precum şi alte măsuri socio-economice pentru susţinerea tranziţiei forţei de muncă şi a oportunităţilor economice la nivel local, inclusiv cele cu caracter de ajutor de stat pentru reducerea impactului socio-economic.

România renunță la huilă și lignit, treptat. S-a invocat pericolul pentru Mediu

Potrivit actului normativ, huila va fi scoasă din exploatare treptat, până cel târziu la 31 decembrie 2032. Executarea lucrărilor de siguranţă, a lucrărilor de închidere şi de ecologizare a carierelor şi minelor se finalizează până la aceeaşi dată.

Capacitatea totală instalată de energie electrică pe bază de lignit şi huilă care va fi scoasă din exploatare treptat până cel târziu în anul 2032 este de 4920 MW, din care 3780 MW până la sfârşitul anului 2025, se mai arată în proiect. Minele de cărbuni ar urma să fie „înlocuite” cu parcuri fotovoltaice până în 2024.

Exploatarea huilei și a lignitului s-a considerat un adevărat pericol pentru Mediu, implicit pentru sănătatea umană. Comisia Europeană(CE) este cea care a stabilit termenul până la care minele de cărbune pot fi închise.

Ministerul Mediului anunță noi strategii pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Insulele ecologice digitalizate vor face diferența

Autor

Georgiana DRAGOMIR

8 noiembrie 2022

Intallnire Mediu — Tánczos Barna, ministrul Mediului, la o dezbatere privind gestionarea deșeurilor. foto: Ministerul Mediului

Colectarea separată a deșeurilor ar putea avea un alt „viitor” în România, dacă oficialii Guvernului se vor ține de promisiuni. Marți, 8 noiembrie, ministrul Mediului, Tánczos Barna, a participat la a o dezbatere privind sistemul de gestionare a deşeurilor, organizată de Consiliul Investitorilor Străini. S-a discutat despre aplicarea legislației, stadiul reglementărilor din domeniu, măsurile care trebuie luate pentru tranziția către economia circulară şi creşterea nivelului de colectare separată şi reciclare.

Oficialul de la Mediu consideră că România trebuie să lanseze noi strategii pentru colectarea selectivă, un plus pentru noi, având în vedere că deșeurile se pot transforma în alte resurse, materii prime.

„Ministerul Mediului vine cu două măsuri din PNRR. Construim centre de colectare cu aport voluntar şi insule ecologice digitalizate unde populația va putea aduce deşeurile reciclabile. Însă, fără o schimbare de mentalitate, sistemele de colectare nu vor fi eficiente. Avem nevoie de educarea şi conştientizarea populației privind impactul deşeurilor asupra mediului înconjurător şi importanța colectării selective”, a explicat Tánczos Barna.

Ministerul Mediului anunță noi strategii pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Care vor fi provocările

Chiar dacă la acest moment, România nu are depozite de gunoi conforme cu legislația europeană, ministrul Mediului consideră că autoritățile ar trebui să coopereze, să dialogheze mai mult cu mediul privat, astfel încât soluțiile pentru colectarea, depozitarea, reciclarea deșeurilor să fie identificate rapid.

„Provocările din acest domeniu sunt uriaşe: reglementarea şi controlul acestui domeniu implică o colaborare între autoritățile din diferite sectoare, dar necesită atenție sporită și la fiecare nivel de decizie. Totodată este nevoie şi de implicarea mediului privat. Dialogurile constructive sunt foarte utile în acest sens”, s-a exprimat Tánczos Barna.

Una dintre primele măsuri pe care le-ar putea lua autoritățile cu responsabilitate față de Mediu ar putea fi urmărirea legalității tarifelor pe care le practică unii operatori economici în acord/dezacord cu autoritățile locale. Faptul că unele dintre acestea nu inserează în tariful pentru colectarea gunoiului principiul „plătești cât arunci” duce la dezavantaje economice, mai ales pentru unitățiile administrativ-teritoriale, cele care au obligația să stabilească tariful pentru salubritate.

Ce reprezintă, de fapt, „insulele ecologice digitalizate”

Guvernul României intenționează să operaționalizeze 13.752 de insule digitalizate de colectare separată a gunoiului până la 30 iunie 2026, potrivit angajamentelor din PNRR.

Așa vor arăta „insulele ecologice digitalizate”. Foto: Ministerul Mediului

În fapt, acestea vor deservi blocurile de locuințe, iar fiecare cetățean ar trebui să aibă acces separat pentru aruncarea deșeurilor. Astfel, fiecare cetățean va ști ce reciclează, dar și cât gunoi produce, iar costurile pentru salubritate ar urma să fie stabilite în funcție de aceste elemente.

„Insulele ecologice digitalizate” sunt, din punct de vedere tehnic, containere cu cinci orificii pentru cele cinci tipuri de deșeuri pe care trebuie să le recunoaștem și să le aruncăm separat(hârtie, plastic, metal, sticlă, vegetal) . La acest moment, în România, deșeurile se tarifează paușal, iar reciclarea acestora devine aproape imposibilă. Statul nostru se află România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de reciclare a deșeurilor, de doar 14%, arată un infografic al Monitorului Social. Doar Malta reciclează un procent mai mic din totalul deșeurilor municipale generate (6%).Cu toate acestea, este în topul celor care importă deșeuri.

Citește și: Importul de deșeuri, „profitabil” pentru România. Tone de deșeuri din aluminiu, încărcate din Bulgaria pentru România, oprite de Poliția Frontieră

Procesul pentru aurul Roșia Montană a ajuns în ultima fază de judecată

Autor

Emilia NEDELCOFF

7 noiembrie 2022

Rosia Montana_Ivan Rous_unesco — Sursa Foto: Whc.Unesco/Ivan Rous

Procesul dintre România și Gabriel Resources pe tema proiectului minier de la Roșia Montană, Alba, sit înscris în patrimoniul UNESCO, se apropie de sfârșit, compania canadiană cerând Statului Român despăgubiri de peste patru miliarde de dolari pentru proiectul ratat.

Potrivit adevarul, în perioada septembrie-octombrie 2022, o serie de documente, inclusiv memorii ale unor entități care au solicitat să intervină în cauză, au fost depuse la dosar.

Instanța de judecată a acceptat documentele părților implicate, acestea din urmă prezentând, pe data de 18 octombrie 2022, propriile observații referitoare la memoriile existente la dosar.

Cauza a trecut prin mai multe etape, cu depuneri de documente şi audieri, astfel că, la sfârșitul lunii decembrie 2021, Tribunalul anunța că a început deliberarea și că va pronunța o hotărâre anul acesta.

În Regulamentul ICSID, nu există nici un termen specificat privind decizia finală

În aprilie 2022, instanța a informat părțile că trebuie să răspundă la o serie de întrebări puse de membrii completului de judecată, concluzionând că există anumite aspecte ale cauzei pentru care informații suplimentare sunt absolut necesare.

Astfel, compania canadiană minieră, care acuză încălcarea, de către România, a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie, a depus un răspuns la întrebări la data de 14 iunie 2022, în timp ce Statului Român i-a revenit obligația de a formula un răspuns până la data de 19 septembrie 2022.

„În ciuda declarației Tribunalului că ar pronunța o hotărâre în 2022, nu există nici un termen specificat în Regulamentul ICSID aplicabil în acest caz. În plus, este posibil ca Tribunalul să solicite o etapă procedurală suplimentară înainte de emiterea unei hotărâri.

Orice hotărâre poate face obiectul unei cereri de anulare (deși o astfel de cerere de anulare poate fi formulată doar pentru motive foarte limitate în temeiul Regulamentului ICSID)”, se precizează în ultimul raport financiar al companiei canadiene, făcut public în august 2022.

Pe toată perioada celor șapte ani de judecată, Statul Român a evitat să ofere informații cu privire la evoluția procesului de arbitraj din dosarul Roșia Montană, drept urmare Mining Watch România a cerut Guvernului să comunice de urgență decizia Curții de Apel Ploiești, decizie care a anulat ultimul certificat de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic din Roșia Montană.

Actul administrativ, atacat în justiție de avocații societății civile și anulat, în 2007, de Curtea de Apel Brașov, decizie menținută, în 2008, de Înalta Curte de Casație și Justiție, este esențial atât pentru declasarea unui obiectiv de pe Lista Monumentelor Istorice, cât și pentru proiectul minier, căci se crede că documentul ar putea ajuta România să scape de plata a 4,7 miliarde de dolari către Gabriel Resources.

În ciuda acestui fapt, reprezentanții Guvernului Român nu au confirmat prezența certificatului de descărcare arheologică la dosar, deși probabilitatea ca acesta să fie cuprins în memoriul depus de una dintre părțile care au fost acceptate ca intervenienți în cauză există.

Canadienii cer despăgubiri de 4,7 miliarde de dolari americani pentru proiectul ratat Roșia Montana

Compania Gabriel Resources, companie care a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roşia Montană și care deține 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), restul capitalului fiind controlat de România, prin Minvest Roşia Montană, cere daune de de 4,7 miliarde de dolari americani Statului Român.

Canadienii cer României să plătească miliardele de dolari cerute, întrucât Guvernul de la Bucureşti, aflat sub presiunea societății civile, a decis să nu emită un acord privind exploatarea minelor.

Statul Român este reprezentat în litigiul cu Gabriel Resources de către consorțiul format din casa elvețiană de avocatură Lalive din Geneva și firma românească Leaua și Asociații, în timp ce cauza celor de la Gabriel Resources este apărată de americanii de la White&Case, respectiv de avocații români de la Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii.

Tot ce trebuie să știi despre Programul „Casa Verde”

Autor

Georgiana DRAGOMIR

7 noiembrie 2022

photovoltaic-4522955__340 — foto cu caracter ilustrativ: pixabay

Programul „Casa Verde” a fost lansat de Guvernul României pentru instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire care urmărește îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră.

Acesta este gestionat de Administrația Fondului pentru Mediu(entitate în subordinea Ministerului Mediulu. Beneficiarii Programului „Casa Verde” se adresează și persoanelor juridice(companiilor), nu doar celor fizice.

Ce oferă Programul „Casa Verde”

Programyul „Casa Verde” este compus din mai multe secțiuni: „Casa Verde Fotovoltaice”, „Rabla Clasic”, „Rabla Plus, „Casa Eficientă Energetic şi Curăţăm România”. Toți cei care vor să obțină finanțare de la stat pentru montarea panourilor fotovoltaice sau pentru îmbunătățirea calității aerului, folosind mijloace de transport care nu poluează, pot depunere întreaga documentație on-line, pe site-ul AFM.

În luna octombrie ac, prin Programul „Rabla Clasic” au fost aprobate 295 de dosare pentru 414 autovehicule şi 9 motociclete, iar pentru Rabla Plus – 227 de dosare pentru 353 autovehicule electrice, dintre care 275 pur electrice şi 77 electrice hibride şi 1 motocicletă electrică. De asemenea, au fost admise şi 5 contestaţii pentru 12 autovehicule, dintre care, un autovehicul electric hibrid şi 11 autovehicule pur electrice.

Ce cheltuieli sunt suportate de fondurile primite prin Programul „Casa Verde”

Potrivit reprezentanților AFM, se finanțează:

achiziţia de sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv a celor destinate înlocuirii sau completării sistemelor clasice de încălzire;
cheltuielile cu montajul şi punerea în funcţiune a sistemului;
taxa pe valoarea adăugată (TVA)

Care este cuantumul finanţării prin programul „Casa Verde Clasic”

Până la 3.000 lei, pentru instalarea panourilor solare nepresurizate;

Până la 6.000 lei, pentru instalarea panourilor solare presurizate;

până la 8.000 lei, pentru instalarea pompelor de căldură, exclusiv pompele de căldură aer-aer.

În ceea ce privește finanțarea pentru categoria „Rabla Plus”, statul român a alocat pentru sesiunea de cereri septembrie-noiembrie ac o sumă considerabilă pentru mijloace de transport electrice: bugetul pentru persoane juridice este de 202 303 000 RON, pentru persoane fizice în valoare de 115 500 000 de lei, iar pentru unitățile-administrative și instituții publice de 15 000 000 RON.

Pădurile din Masivul Retezat, din nou în proprietatea statului român? Decizia instanței va influența protecția Mediului

Autor

Georgiana DRAGOMIR

7 noiembrie 2022

Păduri Retezat — Așa arată toamna în pădurile din Munții Retezat. foto: captură video Youtube

Decizia instanței va influența protecția Mediului, deoarece suprafața cuprinde păduri, pășuni, goluri alpine, considerate unice în Europa. Cazul retrocedărilor ilegale din Masivul Retezat a ajuns în instanță în urmă cu 13 ani. În primăvara anului 2021, Judecătoria Hațeg a constatat că 12.000 de hectare din această arie au ajuns pe mâna unei familii de austrieci cu ajutorul unor acte false. La acest moment, procesul este în faza de recurs, iar judecătorii de la Tribunalul Hunedoara ar trebui să se pronunțe definitiv cu privire la proprietarii de drept ai pădurilor, joi, 10 noiembrie.

Astfel, suprafața disputată va redeveni statului român din momentul în care sentința devine definitivă.

Cum au ajuns pădurile din Masivul Retezat în posesia familiei Kendeffy? Cine răspunde pentru fals în acte

Totul a început în 2006. Prefectura Hunedoara a atribuit suprafețele de teren din Retezat fără niciun temei legal, către Familia Kendeffy, din Transilvania, sustine Academia Română care obligația de administra Parcul Național Retezat. Mai exact, cea care pretindea dreptul de proprietate a celor 12 mii de hectare din Retezat este Maria Kendeffy, nora lui Kendefffy Gabor. În Codul Civil al României nu se prevede că o noră poate moșteni părinții sotului ei, este principalul argument juridic, invocat de Academia Română, parte în proces.

„Constată că pârâta Pongracz Elisabeth nu îndeplineşte condiţiile art.48 din Legea 18/1991 şi art. 42 din Constitutie, cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor incluse în titlurile de proprietate nr. 90878/646 ,90878/64, 90538/901. Dispune excluderea acesteia de pe titlurile de proprietate mai sus menţionate. Admite acţiunea, cu precizarea ulterioară, formulată de reclamanta Academia Română, împotriva pârâtelor: Kendeffy Maria, Pongracz Elisabeth, SC Rotunda SRL şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Hunedoara – Instituţia Prefectului judeţului Hunedoara” , se arată în sentința Judecăroriei Hațeg.

Prefectura Hunedoara, vizată de o anchetă DNA în cazul retrocedărilor din Retezat

Cel care a sesizat pretinsa ilegalitate în cazul retrocedărilor din Retezat este Dan Aurel Pricăjan, fost prefect al județului Hunedoara.

El a sesizat la DNA aspecte care țineau de investigarea retrocedării din Retezat. Procurorii nu au considerat că este cazul să deschidă un dosar penal în acest caz, în anul 2009.

Cu toate acestea, dacă sentința Judecătoriei Hațeg rămâne definitivă, cei care au întocmit în fals actele de proprietate pentru familia Kendeffy ar putea fi trași la răspundere penală. Concret, foștii reprezentanți ai Comisiei de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Hunedoara pot fi anchetați de procurori pentru fals în acte. În ceea ce privește recuperarea prejudiciului, statul român ar trebui să facă demersuri pentru restituirea tuturor subvențiilor acordate de APIA(Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură) familiei mai sus numite, administrate de firma Rotunda SRL.

România spune „da” transportului verde: 890 de kilometri noi de piste pentru biciclete

Autor

Emilia NEDELCOFF

7 noiembrie 2022

bicycle-path-g2ce72f105_1920 — Sursa foto: Pixabay/Michael Gaida

Din ce în ce mai multe orașe caută modalități de a reduce congestionarea traficului și poluarea, astfel că un total de 108 dosare au fost depuse în cadrul Programului de realizare a pistelor pentru biciclete în primele două minute de la lansarea sesiunii.

Părând să-și dorească străzi mai sigure pentru toată lumea și să înțeleagă importanța mobilității urbane sustenabile, România ar urma să beneficieze de circa 900 de km de piste pentru biciclete, construite cu finanțare din Fondul pentru Mediu.

„Succesul programului și epuizarea rapidă a bugetului arată un interes crescut pentru o mobilitate sustenabilă. Noile piste pentru biciclete vor asigura o alternativă ecologică la transportul auto și vor contribui la un mediu mai curat și mai sănătos. Felicitări autorităților locale care au depus proiecte și succes în implementarea lor!”, a declarat ministrul Tánczos Barna.

Proiectele depuse totalizează o lungime de 890,51 km de piste pentru biciclete

Fondurile alocate acestor proiecte favorabile bicicliștilor însumează 500 milioane lei și au fost solicitate integral de un număr de 108 unități administrativ-teritoriale din 30 de județe. Proiectele depuse totalizează o lungime de 890,51 km de piste pentru biciclete.

Județele din România care-și doresc cel mai mult o fluiditate îmbunătățită a traficului, trotuare mai sigure, dar și un mediu mai sănătos sunt Bihor, Dâmbovița și Argeș, acestea fiind județele care numără cele mai multe proiecte depuse.

La nivelul municipiului București a fost depus un singur proiect, din partea Primăriei Sectorului 5, celelalte municipii care au solicitat finanțare pentru piste pentru biciclete fiind Adjud, Beiuș, Marghita, Târgoviște și Tecuci.

Solicitanții au la dispoziție 24 de luni pentru implementare

Administratia Fondului pentru Mediu va demara procedura de analiză a proiectelor depuse privind rezolvarea problemelor legate de lipsa unei infrastructuri dedicate bicicliștilor, urmând ca, de la momentul aprobării acestora, administrațiile locale să aibă la dispoziție 24 de luni pentru implementare.

În cadrul proiectelor, suma maximă care poate fi finanţată pentru realizarea unui km de traseu de piste de biciclişti şi care reprezintă 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile este:
– 1.000.000 lei/km pentru pistele de biciclişti care presupun lucrări pe amplasamente separate de drum, neamenajate ca trotuar sau parte carosabilă;
– 350.000 lei/km pentru pistele de biciclişti care presupun lucrări pe carosabil sau trotuar existent.

1...507508509...577 Pagina 508 din 577