Acasă Blog Pagină 508

Uniunea Europeană riscă să rămână în urmă în sectorul bateriilor electrice

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Un raport publicat de Curtea de Conturi Europeană și citat de Reuters, dezvăluie că Uniunea Europeană se confruntă cu riscul de a rămâne în urmă în eforturile sale de a deveni un lider global în industria bateriilor electrice.

Accesul la materii prime, costurile în creștere și competiția acerbă la nivel mondial sunt principalele obstacole menționate în raport.

În 2021, aproape 1 din 5 autoturisme noi înregistrate în UE au fost electrice, iar vânzarea mașinilor noi cu motoare pe benzină și motorină urmează să fie interzisă începând din 2035.

Bateriile reprezintă acum o prioritate strategică pentru Uniunea Europeană

Cu toate acestea, industria bateriilor din Europa s-a aflat în urma competitorilor săi globali, în special China, care deține 76% din capacitatea mondială de producție.

Într-o încercare de a revigora eforturile UE de a deveni un lider mondial în industria bateriilor, Comisia Europeană a publicat un plan de acțiune strategică în 2018.

Raportul avertizează că UE nu trebuie să ajungă într-o poziție de dependență în ceea ce privește bateriile, similar cu situația gazelor naturale, deoarece suveranitatea economică a UE este în joc.

Deși UE pariază enorm pe baterii prin planul său de a interzice vânzarea mașinilor cu motoare convenționale până în 2035, există îngrijorări cu privire la accesul la materii prime, atractivitatea pentru investitori și costuri

În perioada 2014-2020, industria bateriilor a primit granturi și garanții pentru împrumuturi în valoare de cel puțin 1.7 miliarde de euro din partea UE, în plus față de ajutoarele de stat în valoare de până la 6 miliarde de euro acordate între 2019 și 2021, în special în Germania, Franța și Italia.

Annemie Turtelboom, membră a Curții de Conturi Europene care a condus auditul, a atras atenția asupra posibilității ca UE să se confrunte cu provocări legate de accesul la materii prime, atractivitatea pentru investitori și costuri, subliniind importanța gestionării adecvate a acestor aspecte.

Egretele și-au făcut apariția pe râul Bahlui, în Iași

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Adevărul.ro scrie că, în mediul online au apărut o mulțime de fotografii cu egretele, dar și cu rațele sălbatice care și-au găsit adăpost pe râul care străbate capitala Moldovei.

Specialiștii consideră că prezența acestor păsări pe râul Bahlui este o dovadă că apele lui sunt încă pline de viață

Egreta este o pasăre cu un cioc mare și lung, având picioarele de culoare închisă. Lungimea corpului poate atinge 100 cm, iar greutatea variază între 700 și 1700 grame.

Anvergura aripilor se încadrează între 145 și 170 cm. Această specie de egretă poate fi găsită pe toate continentele, inclusiv în Europa, unde poate ajunge până în nordul Germaniei și Belarus.

Egretele cuibăresc în zonele joase din afara Carpaților, iar în arcul Carpatic numărul coloniilor este mai mic

În România, egreta cuibărește în special în zonele joase din afara Carpaților, iar în interiorul arcului Carpatic numărul coloniilor este mai redus. De asemenea, egretele pot fi întâlnite și în Delta Dunării.

Această pasăre este parțial migratoare, iar mulți indivizi rămân în zonă și în timpul iernii, cu condiția ca vremea să nu fie prea nefavorabilă.

În Transilvania, majoritatea exemplarelor pleacă odată cu venirea perioadelor de îngheț.

Egreta preferă habitatele acvatice naturale, cum ar fi zonele întinse cu stuf, în care își construiește coloniile. Aceste zone sunt de obicei retrase și izolate.

Poluarea aerului a „îmbătrânit” pacienții spitalizați din cauza SARS-CoV-2 cu 10 ani

Sursă - Freepik

Poluarea aerului i-a influențat pe oamenii care au avut Covid-19 ca și cum ar fi cu 10 ani mai în vârstă, potrivit cercetărilor. Pacienții expuși la aer mai murdar înainte de a contracta boala au petrecut cu patru zile mai mult în spital. Efectul a fost similar pentru persoane cu 10 ani mai în vârstă, conform The Guardian.

Studiul belgian a mai arătat că nivelurile de poluare a aerului măsurate în sângele pacienților au fost legate de o creștere cu 36% a riscului de a avea nevoie de tratament de terapie intensivă. Un studiu separat din Danemarca a arătat că expunerea la poluarea aerului a fost legată de o creștere cu 23% a riscului de deces din cauza Covid-19. În ambele studii, nivelul de poluare a aerului a fost sub standardele legale ale UE.

Cercetările anterioare au sugerat că poluarea aerului a înrăutățit rezultatele Covid-19. În plus, noile studii au urmărit pacienți individuali. Prin urmare, rezultatele au un nivel mult mai ridicat de încredere.

Poluarea aerului este cunoscută a fi un factor de risc major în agravarea bolilor respiratorii. Crește inflamația în plămâni și slăbește apărarea imunitară. De asemenea, ea provoacă probleme pulmonare preexistente, iar acestea agravează rezultatele noilor infecții.

Noua cercetare arată că reducerea poluării aerului este o măsură crucială pentru reducerea bolilor și a deceselor în timpul viitoarelor focare de boli respiratorii, inclusiv sezonul anual de gripă. Aerul mai curat a adus beneficii pentru sănătate aproape la fel de mari ca unele dintre tratamentele medicale administrate pacienților.

Poluarea aerului a „îmbătrânit” pacienții

Studiul belgian, publicat în European Respiratory Journal (ERJ), a urmărit peste 300 de pacienți care au fost spitalizați cu Covid-19. Au fost măsurați trei poluanți: particule fine, dioxid de azot și funingine. De asemenea, a fost măsurată şi cantitatea de funingine din sângele pacienţilor. Au fost luați în considerare și alți factori despre care influențează Covid-19, cum ar fi vârsta, sexul și greutatea.

Cercetătorii au descoperit că oamenii expuși la un nivel superior de poluare cu o săptămână înainte de internarea la spital au stat cu 4 zile mai mult în spital. De cealaltă parte, nivelul scăzut de poluare a aerului a dus la îmbunătățiri ale sănătății. Acestea au echivalat cu 40-80% din beneficiile medicamentelor utilizate pentru tratarea Covid, cum ar fi remdesivir.

Un studiu danez, publicat și în ERJ, a folosit sistemul național de supraveghere a Covid-19 al Danemarcei. Acesta a urmărit cei 3,7 milioane de danezi cu vârsta de peste 30 de ani în primele 14 luni ale pandemiei. S-a descoperit că pacienții expuși la un nivel mai ridicat de poluare a aerului cu particule mici în 2019 aveau aproximativ 23% mai multe șanse de a muri din cauza Covid-19.

Extremismul verde | Europarlamentarul Carmen Avram a răbufnit: Nu poți să fii responsabil de 8% și să-ți asumi să lupți pentru toată planeta

Sursă - Carmen Avram

Carmen Avram, eurodeputat în Parlamentul European, a răbufnit față de politicile promovate de Comisia Europeană, la dcnews.ro.

„Europenii, în special cei cu venituri mici și cei din clasa medie, se simt nedreptățiți. O politică ce nu e suficient analizată într-un for precum Parlamentul European poate schimba dramatic modul în care va arăta acesta din iulie 2024.

Există un studiu făcut cu niște ani în urmă care arată că doar 8% din toată poluarea de la nivel mondial este atribuită Europei. Prin urmare, multora măsurile pe care Comisia Europeană ar vrea să le implementeze li se par un pic dezechilibrate.

Calculul ne arată că restul de 92% e produs în celelalte țări de pe Pământ. Punem pe butuci foarte multe sectoare, cu o legislație care pe alocuri e dezechilibrată. Nu ținem cont de realitate și nu ne bazăm pe niște studii de impact. Este un viitor pe care noi nu-l putem anticipa, este fără precedent!“, a precizat europarlamentarul.

Carmen Avram și extremismul verde

Carmen Avram a vorbit și despre îndârjirea pe care o are Comisia Europeană în implementarea Pactului verde european. Acesta vizează transformarea Europei într-o economie neutră până în 2050. Strategia a fost lansată în 2019 și abordează provocările schimbărilor climatice și degradarea mediului înconjurător.

„Deși toate sectoarele au anunțat, au cerut și unele state au implorat chiar în PE să se echilibreze un pic aceste măsuri pe care Comisia și unii din Parlamentul European ar vrea să le impună, există un soi de extremism verde care sfârșește prin a avea câștig de cauză și prin a schimba istoria și economia statelor membre. Nu poți să fii responsabil de 8% și să-ți asumi să lupți pentru toată planeta, a spus europarlamentarul Carmen Avram.

Obiectivele Pactului verde european:

Carnea cultivată în laborator a primit aprobare finală în SUA: UE riscă să rateze o soluție crucială la schimbările climatice

Sursă - Unsplash

Carnea cultivată din celule în laborator a primit aprobarea finală din partea Departamentului American pentru Agricultură (USDA), potrivit Agerpres.

Cele două companii care au primit aviza favorabil pentru comercializare sunt Upside Foods şi Good Meat. Ele vor putea astfel să-și vândă pe piața carnea cultivată în laborator.

Procesul de avizare este unul anevoios, deoarece durează mai mulți ani până când aceasta se poate obține. În plus, e nevoie atât de acordul USDA, cât și de cel al Administraţiei americane pentru Alimente şi Medicamente (FDA).

Ca urmare a acestei decizii, SUA devin a doua țară din lume care comercializează acest produs. Carnea este derivată din celule prelevate de la animale şi apoi „crescute“ în cuve din oţel.

„Este un vis devenit realitate. Marchează începutul unei noi ere“, a spus Uma Valeti, CEO al companiei Upside Foods.

Carnea de laborator poate fi cumpărată de americani

Good Meat, care a primit undă verde de la FDA în martie a acestui an și aprobarea USDA de a folosi termenul „pui cultivat cu celule” pe etichetele produselor săptămâna trecută, va comercializa carnea la un restaurant deținut de celebrul bucătar José Andrés din Washington, D.C., conform Agfundernews.

2023 va fi un an crucial pentru industria cărnii cultivate, deoarece startup-urile se confruntă cu întrebări cu privire la scalabilitatea tehnologiei lor. De asemenea, industria așteaptă să vadă dacă consumatorii americani sunt suficient de entuziasmați de noul produs pentru a determina investitorii să continue să finanțeze categorie.

De asemenea, Alice Ravenscroft, șefa de politici la Good Food Institute Europe, a declarat că vestea ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă în Europa. Ea susține că europenii „rămân în urmă pe măsură ce restul lumii accelerează livrarea de carne cultivată ca parte a unui sistem alimentar durabil“.

„Carnea cultivată are potențialul de a reduce emisiile, de a ne spori securitatea alimentară și de a extinde opțiunea consumatorilor. UE trebuie să-și intensifice investițiile în sector și să se asigure că procesele de reglementare sunt solide și transparente. În caz contrar, riscă să rateze această soluție crucială pentru schimbările climatice și această oportunitate economică”, a spus ea.

Țările UE au votat pentru a merge mai departe cu Legea pentru Restaurarea Naturii

Foto: Lukasz Szmigiel, Unsplash

Legea UE pentru Restaurarea Naturii, care a atras controverse uriașe, a fost sprijinită, marți, 21 iunie, de statele membre UE, raportează Euronews. Miniștrii mediului din țările membre ale UE au susținut importanța adoptării proiectului de lege. Acesta urmărește să inverseze pierderea de biodiversitate a Uniunii Europene, prin reabilitarea zonelor de uscat și de mare degradate.

Unele dintre obiectivele pe care le vizează legea au suferit modificări, termenii pentru atingerea acestora devenind mai flexibili

Un exemplu este cel legate de spațiile urbane verzi. Ei au subliniat, de asemenea, că proiectele din surse regenerabile s-ar bucura de un „interes public superior” și, prin urmare, ar fi scutite de obligația de nedeteriorare.

Precizările au asigurat aprobarea acordului provizoriu. Acesta menține obiectivul inițial, de a restabili cel puțin 20% din suprafețele terestre și maritime ale blocului până în 2030.

Textul a fost elaborat de președinția suedeză a Consiliului UE. El este menit să ghideze negocierile cu Parlamentul European.

Proiectul de lege a primit 20 de voturi pentru, cinci împotrivă și două abțineri, conform Euronews

„Am ascultat cu atenție toate statele membre care au avut diferite preocupări și observații cu privire la propunere”, a declarat Romina Pourmokhtari, ministrul Suediei pentru Mediu, la finalul întâlnirii de la Luxemburg.

„Acordul de astăzi arată că președinția a reușit să găsească un echilibru bun și, de asemenea, că statele membre au dat dovadă de bunăvoință de a face compromisuri”.

Pourmokhtari a spus că obiecțiile prezentate de unele țări sunt „legitime”. Ea a apărat, însă, compromisul, declarând că acesta este în conformitate cu ambițiile generale ale legislației. Se crede că propria ei țară, Suedia, se opune Legii de restaurare a naturii, din cauza obiectivelor legate de gestionarea pădurilor.

Statele membre vor avea flexibilitatea să decidă asupra ariilor care vor fi restaurate, și măsurilor luate în acest sens

Ministrul Fechet a salutat adoptarea acestei abordări flexibile în ceea ce privește legea restaurării , declarând că:

„România susține obținerea acordului, iar măsurile de restaurare pe care le vom pune în aplicare vor aduce multe beneficii pentru mediu și cetățeni și vor contribui la obiectivul UE de neutralitate climatică. Considerăm că textul adoptat astăzi are meritul de a oferi flexibilitatea necesară pentru Statele Membre de a decide unde se aplică și care sunt măsurile de restaurare cele mai eficiente pentru acestea, inclusiv din perspectiva circumstanțelor și specificităților naționale, dar fără a pune în pericol îndeplinirea obiectivelor.”

Foto: MMAP, Facebook

Sprijinul financiar acordat țărilor membre pentru a implementa politicile de restaurare este substanțial, conform Ministrului, acesta declarând că „De asemenea, eforturile în ceea ce privește asigurarea finanțării implementării acestui regulament nu sunt neglijabile

„Un alt aspect important pentru România, pe care l-am menționat încă de la începutul discuțiilor, este nedeteriorarea, element esențial al acestui Regulament, dar foarte sensibil, mai ales din perspectiva zonelor din afara rețelei Natura 2000. Apreciem că soluția de compromis propusă răspunde îngrijorărilor exprimate de România din perspectiva implicațiilor economice și sociale,” a adăugat acesta.

De asemenea, demnitarul român a punctat că Planul de restaurare a naturii va avea un rol esențial pentru identificarea măsurilor care contribuie la îmbunătățirea serviciilor ecosistemice sănătoase și vor sprijini producția agricolă și securitatea alimentară: „aceste măsuri vor contribui inclusiv la productivitatea solului, furnizarea și calitatea apei, crearea interacțiunilor între obiectivele de restaurare și cele de energie și climă. În acest context, salutăm abordarea treptată propusă pentru pregătirea de către fiecare Stat membru a acestui plan și propunerea privind ciclurile de monitorizare”.

Asociația Bankwatch România critică decizia OMV Petrom de a extrage combustibili fosili din Marea Neagră

Foto: Facebook/Bankwatch România
Foto: Facebook/Bankwatch România

Asociația Bankwatch România a reacționat în urma deciziei OMV Petrom de a extrage combustibili fosili din perimetrul Neptun Deep, din Marea Neagră.

Prin vocea coordonatoarei campaniei de gaze fosile, Raluca Petcu, Bankwatch România atrage atenția autorităților române, dar și publicului larg, asupra urmărilor grave pentru mediu și pentru sănătatea oamenilor ale unei investiții de o asemenea amploare.

Asociația Bankwatch România: ”Compania-mamă OMV Group (Austria) și-a declarat anterior sprijinul pentru Acordul de la Paris, dar în realitate acțiunile companiei de combustibili fosili nu sunt mai mult decât greenwashing”

În România, strategia lor este, de fapt, de a crește semnificativ exploatarea gazelor fosile. Începând din 2027, OMV-Petrom se așteaptă să extragă aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an în cadrul proiectului Neptun Deep, timp de cel puțin 20 de ani, așa cum reiese din documentele de evaluare de mediu, cu mult peste perioada în care sistemul energetic european ar trebui să renunțe la combustibilii fosili”, a declarat Raluca Petcu, coordonatoare campanie la Bankwatch România.

”Viața din Marea Neagră este în pericol! OMV Petrom și Romgaz tocmai au anunțat că încep exploatarea la adâncime a gazelor fosile din apele teritoriale ale României. Decizia e una catastrofală pentru biodiversitate, mediu și litoralul românesc, după cum o arată zeci de exploatări similare”, semnalează și Greenpeace România

Greenpeace România a avertizat astăzi, pe 21 iunie, că decizia OMV Petrom și Romgaz de a începe exploatarea gazelor fosile din apele teritoriale ale României reprezintă o veste devastatoare pentru biodiversitate, mediu și litoralul românesc.

Un articol publicat de Greenpeace România, intitulat „O nouă amenințare pentru Marea Neagră și litoral: exploatarea gazelor offshore”, evidențiază o problemă emergentă care afectează mediul marin și litoralul Mării Negre.

În articol se subliniază că explorarea și extracția gazelor offshore implică riscuri semnificative pentru mediu, inclusiv poluarea accidentală a apei și a aerului, impactul asupra biodiversității marine și distrugerea habitatelor fragile.

Aceste activități pot avea consecințe grave asupra vieții marine și pot afecta negativ economia și turismul litoralului românesc.

Se redeschide circulația pe Transfăgărășan, CNAIR avertizează în legătură cu urșii

Foto: Europa Fm
Foto: Europa Fm

În această dimineață s-a deschis circulația pe Transfăgărășan, mai exact pe DN-7C. Toate categoriile de autovehicule pot să circule începând de astăzi. Doar că, în continuare, traficul va fi permis doar pe parcursul zilei. Iar Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere avertizează cu privire la prezența urșilor. ”Miercuri, 21.06.2023, începând cu ora 08:00, se va deschide circulaţia rutieră pe Transfăgărăşan (DN 7C). Între Piscu Negru (km 104+000) şi Cabana Bâlea Cascadă (km 130+800), pentru toate categoriile de autovehicule.

Circulația permisă doar pe timpul zilei

Precizăm că circulaţia va fi permisă doar pe timpul zilei, între orele 07:00 – 21:00. Iar în cazul unor fenomene meteorologice nefavorabile drumul va fi închis temporar. Până cănd vremea va permite redeschiderea drumului în condiţii de siguranţă”. Au anunțat cei de la CNAIR. De asemenea în același comunicat instituția citată atrage atenția. „Anul acesta a crescut numărul urşilor care se deplasează şi chiar staţionează pe partea carosabilă”. Mai spun cei de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii. ”Pentru a evita evenimente nedorite este foarte important să nu încercaţi să hrăniţi urşii. Chiar dacă vă aflaţi în autovehicul şi să nu faceţi gesturi care ar putea să declanşeze reacţii agresive ale acestora”. Au explicat cei de la CNAIR.

Transfăgărășanul deschis pentru o perioadă mai lungă

De altfel, zilele trecute, directorul instituțiie, Cristian Pistol făcea un anunț extrem de important. Mai exact, că se face un studiu de fezabilitate pentru ca DN7C să fie deschis cât mai mult timp. Mai exact între Piscul Negru şi Cabana Bâlea Cascadă, să rămână circulat o perioadă cât mai lungă, în fiecare an. Operaţiunile de deszăpezire a Transfăgărăşanului au început, în acest an, în luna mai. La acel moment stratul de zăpadă avea peste cinci metri grosime în unele zone. Cu toate acestea reprezentanţii Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Braşov se arătau încrezători. Legat de faptul că traficul va fi reluat mai devreme de termenul obişnuit, de 1 iulie.

Șapte hectare cu grâu din Arad au ars din cauza unei țigări aruncate la întâmplare

Foto cu caracter ilustrativ: Unsplash

Pompierii au intervnit la stingerea unui incendiu de proporții provocat de o țigară. Mai exact un bărbat neglijent și-a aruncat țigara aprinsă în apropierea unui lan de grâu. Drept urmare din cauza căldurii și ajutat de vânt, focul s-a aprins și a mistuit 7 hectare de cereale. Lanul se afla în apropierea Frontierei cu Ungaria. Mai exact între localitățile Nădlac și Peregu Mare. „Au fost alocate forţe ale Detaşamentului de Pompieri Arad şi de la serviciile de voluntari din Nădlac şi Peregu Mare. Au fost folosite inclusiv utilaje agricole pentru a se limita propagarea flăcărilor. Au ars aproximativ şapte hectare cultivate cu grâu până s-a reuşit lichidarea incendiului”. A explicat Ruxandra Klein, purtător de cuvânt Isu Arad, potrivit Agerpres.

Dosar penal pentru bărbatul care a aruncat țigara

În acest moment persoana care a aruncat țigara este căutată pentru a răspunde penal. Polițiștii au întocmit deja un dosar în cauză pentru infracțiunea de distrugere. De altfel, potrivit unui raport al Comisiei Europene, România a fost în 2020 cea mai afectată țara de incendii. Peste 136.000 ha au fost distruse în 2020 din cauza focului. Practic a fost mai puțin ca în 2019, dar peste media ultimilor 9 ani. Iar schimbările climatice nu sunt de mare ajutor atunci când vine vorba de incendii. Drept urmare documentul remarcă o tendință de creștere ușoară.

România, campioană la incendii

Astfel apar și niveluri mai ridicate ale pericolului de incendii. De asemenea sezoane mai lungi ale incendiilor și incendii de mari proporții și violente. Cu propagare rapidă, în fața cărora mijloacele tradiționale de stingere a incendiilor sunt ineficiente. Acest lucru a fost constatat și în 2021, dar și în 2022, când țări precum Turcia, Grecia, Italia, Franța, Albania, Macedonia, Spania au fost afectate. Raportul mai spune că anual 65.000 de incendii au loc annual în Europa. Aproximativ o jumătate de milion (500 000) de hectare de terenuri sălbatice și păduri au ars.

Studiu: 6 din 10 români colectează separat deșeurile

Aproximativ 60% dintre români colectează deja separat deșeurile. Iar 63% dintre ei vor returna ambalajele băuturilor, când se va implementa Sistemul Garanție Returnare. Datele apar într-un studiu făcut special înainte de intrarea în vigoare a sistemului. Documentul arată că românii ar recicla mai mult, dacă n-ar întâmpina dificultăți. Cum ar fi distanța mare față de centrele de colectare, spun 36% dintre respondenți. Pe de altă parte nici firmele de salubritate nu preiau separat deșeurile, spun 34% dintre români. Iar 22% dintre aceștia spun că nu au încredere că deșeurile sunt reciclate corect.

Reciclarea selectivă se face mai degrabă la sat decât la oraș.

Pe de altă parte respondenții mai spun că nu sunt nici suficiente informații legat de procesul de reciclare. Și nici nu știu unde ar trebui să fie predate deșeurile reciclabile. Aproximativ 60% dintre respondenți spun că întotdeauna colectează separat. Alți 35% spun că doar ocazional fac acest lucru. Culmea, este că generația tânără 18 – 24 ani nu este preocupată de colectarea selectivă. Surpinzător, deșeurile reciclabile sunt preluate separat de o firmă de la salubritate la sat și nu la oraș. Mai exact proporția este de 70% la sat cu 45% în mediul urban. Asta în timp ce alți români prefer să meargă ei să transporte deșeurile reciclabile la centru. Nu mai puțin de 46% dintre respondeți fac acest lucru. Iar acest procent se împarte între 52% în mediul urban, 32% în cel rural.

80% predau deșeurile colectate separate

Predarea deșeurilor reciclabile colectate sunt predate de 80% dintre respondeți separat. Restul de 20% le predau amestecate. Bateriile, electrocanicele mici, becurile sunt duse de regulă la magazinele unde există centre de colectare. Cât privește electrocasnicele mari, 42% dintre români au folosit programul Rabla. Iar 30% le-au predate magazinului de unde au cumpărat alte electrocasnice. Asta în timp ce 31% au apelat la o firmă de reciclare pentru astfel de situații. În momentul în care va intra în vigoare SGR, cei care cumpără băutură într-un ambalaj reutilizabil vor primi 50 de bani la aducerea ambalajului.