Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tánczos Barna si-a arătat, astăzi, joi, 16.02.2023, deschiderea pentru pregătirea și derularea, în colaborare cu specialiști în domeniu,  a unui nou program colaborativ de îmbunătățire a capacității de recuperare și reciclare a deșeurilor. Afirmațiile sale au fost făcute în cadrul Conferinței Reutilizare – Reparare – Refolosire – Noi modele de afaceri, organizată de Coaliția pentru Economie Circulară – CERC.  

Ministrul a vorbit despre necesitatea trasării politicilor publice concrete pentru crearea piețelor din economia circulară, și a finanțării adecvate, pentru susținerea lor. 

„Fără politici publice nu se creeaza aceste piețe, și fără finanțare nu se creeaza aceste noi modele de economie circulară. Aprobarea strategiei în sine nu este suficientă. Avem aprobat un cadru în care trebuie sa ne desfășurăm activitatea pe termen mediu și lung. Aceste strategii, dacă nu sunt urmate de politici publice concrete, și nu vin programe publice concrete finanțate, rămân bibliorafturi undeva în instituții, și efectul lor scontat nu este atins niciodată,” a precizat Barna. 

Conștientizarea publică, esențială

Acesta a vorbit despre dificultățile întâmpinate de economia circulară la nivel național datorită  lipsei de conștientizare  la nivel național a importanței resurselor care se regăsesc în deșeurile de toate tipurile. Datorită acestui fapt, nu toate deșeurile din care ar putea fi recuperată materie primă ajung în sistemele de colectare a acestora, a afirmat el, referindu-se atât la sistemele de salubrizare standard, cât și la deșeurile generate în gospodării sau în companii.

Ministrul a menționat o campanie națională  de conștientizare și de informare publică care este în desfășurare, numită „Colectează separat. Reciclăm în România”. În desfășurare pe toate canalele de comunicare, inclusiv pe unele canale de desene animate, ea este adresată în preponderență tinerilor și copiilor. „Suntem pe Tik Tok, suntem pe Facebook, suntem pe toate canalele social media, radio TV, online, astfel încât responsabilizarea cetățeanului sa vina și din această parte de comunicare. Este prima campanie de comunicare de anvergură desfășurată de Ministerul Mediului.” 

A avea pretenția doar de la cetățean de a acționa responsabil și a nu mai arunca deșeurile șanțuri, în pârâuri, lacuri, pe câmpuri, pe terenurile agricole sau în păduri nu este suficient, a adăugat ministrul, subliniind necesitatea alternativelor în termeni de logistică, de infrastructură dezvoltată la nivel local și regional  pentru a stopa metoda „strângerii deșeurilor într-un sac, și aruncării sacului într-o râpă, într-o groapă, pe marginea pădurii sau în altă parte.” 

Ce merge bine, conform ministrului

Acum doi ani, afirmă Barna, ministerul a început câteva programe noi, la nivel național, în scopul de a crea, în timp, logistică și infrastructură care să ofere alternative la comportamentul iresponsabil menționat. ”In paralel, din PNRR, finanțăm pentru un an și acele insule digitalizate, și acolo, și acolo ne concentrăm pe partea de deșeuri din salubrizare, deșeuri menajere, și acolo avem o investiție semnificativă pentru a crea infrastructură de colectare selectivă,” declară el, adăugând că „serviciile de salubrizare trebuie sa fie mult mai eficiente și colectarea separată trebuie sa fie mult mai eficientă.”   

Recuperarea și reciclarea electrocasnicelor, cablurilor și ANPR-urilor, în fază incipientă

 România este abia la un nivel incipient în ceea ce privește atât recuperarea si reciclarea eficienta a produselor electroplastice și a cablurilor, dar și a produselor ADR, a afirmat Barna. Acesta a făcut referință atât la nivelul capacităților de reparare readucere în circuitul economic, cât și la nivelul mentalului colectiv, lumea fiind obișnuită să arunce la gunoiul menajer tot ce ține de aceste produse, atunci când ele se strică.  

„Am văzut câteva exemple bune în alte domenii, nu neapărat al ADR-urilor, ci al textilelor, de exemplu, unde tratarea, sortarea, și repunerea în vânzare a unor produse deja se face și în România într-un mod profesionist. Prin acest lucru se prelungește, practic, viața unui produs pe piața, și există și o componentă de tratare și reciclare a materiei prime, când nu mai poate fi repus că produs pe piață. Dar cred și eu că nu se poate fără metode de finanțare pt aceste componente,” a adăugat ministrul.   

Probleme cu programul „Rabla”

Ministrul Mediului a făcut referire la problemele care au dus la limitarea accesului la voucherele din programul „Rabla”: „Anul trecut a fost primul an când am impus niște condiții mai restrictive în privința participării cetățenilor în program, și am spus că dacă îți iei un voucher și nu ți-l valorifici prin cumpărare de echipament nou, nu mai ai dreptul să vii în sistem să mai ceri o dată.” Acest lucru a fost cauzat de faptul că un număr mare de cetățeni au cerut vouchere pe care, apoi, nu le-au valorificat. „Automat”, a adăgat acesta, „s-a redus la o treime numărul celor care stăteau la coadă și se împingeau sa pună mâna cumva pe o rezervare de voucher, și banii nu s-au mai terminat.” 

Barna afirmă că televizoarele au fost excluse din program din cauza faptului ca nu sunt mari consumatoare de energie: „Riscam să transformăm totul într-un program de rabla televizoarelor. Am scos televizoarele, poate o să mai scoatem una, doua componente de acolo care nu sunt mari consumatoare de energie.” 

Momentan, precizează acesta, România este într-o situație în care doar ajută, în mod indirect, companiile care pun pe piață produsele electronice să își atingă țintele de recuperare din piață. Scopul principal ar trebui sa fie, spune Barna, nu neapărat de a recupera echipamentele cu strictețe, dar de a reduce emisiile de carbon prin reducerea consumului de energie.

Propunerile profesioniștilor pentru îmbunătățirea recuperării și revalorificării deșeurilor, bine venite

Ministrul a încheiat spunând că este convins că, fără finanțare, aceste lucruri nu pot fi demarate și cerând sprijinul profesioniștilor din societatea civilă: „Sunt deschis să discutăm inclusiv cu dumneavoastră, cu cei care au mai făcut studii în acest domeniu, și să gândim, să construim împreună un program național pe aceasta tema, am putea porni chiar și anul acesta, după o rectificare bugetară, un program pilot in a doua parte a anului, să vedem cum funcționează, cum reacționează publicul, pentru că aceste programe tot timpul se ajustează în mers. Nu există un program național pornit perfect, pentru că nu ai cum sa știi cum reacționează cetățeanul, apropos de rabla pentru electrocasnice, unde nu s-au gândit nimeni că lumea vine și face rezervare, după care nu mai folosește acel sprijin financiar.”