Autoritățile ucrainiene fac declarații alarmante legat de ceea ce urmează să se întâmple după ce barajul de pe Nipru a fost distrus. Este vorba despre barajul Nova Kakhova, care era de 800 de ori mai mare decît Vidraru și se întindea pe 200 de kilometri. Din pricina distrugerii lui, autoritățile ucrainiene se așteaptă la tot ce e mai rău. Mai exact, Marea Neagră din sudul regiunii Odesa se va transforma într-o „groapă de gunoi și un cimitir de animale”. Asta spun ucrainienii pentru că fragmente de case, mobilier, precum și mine și muniție plutesc în apă. După ce Rusia ar fi aruncat în aer barajul principal. Acestea sunt declarațiile Gărzii de Stat de Frontieră la 10 iunie.
A fost declarată ciuma peștilor
Aceasta a adăugat că a început, de asemenea, ciuma peștilor din cauza dezastrului. „Consecințele ecocidului sunt teribile”, a scris instituția mai sus menționată într-o postare pe o rețea de socializare. De asemenea autoritățile ucrainiene îndeamnă locuitorii să fie mult mai precauți decât în mod normal. Iar în cazul în care găsesc obiecte periculoase să contacteze negreșit autoritățile. Distrugerea barajului de pe Nipru s-a întâmplat acum 4 zile. Niciuna dintre cele două țări aflate în război nu spun cine a comis dezastrul În timp ce Ucraina arată cu degetul către Rusia și aceasta din urmă face același lucru în direcția opusă.
Evacuarea din zonă nu s a terminat
La momentul dezastrului barajul era ocupa de forțele rusești. Nici până în acest moment evacuarea din zonă nu s-a terminat. Asta pentru că bombardamentele sunt în plină desfășurare, rușii continuând ofensiva pe malul vestic al râului Dnipro. În acest moment autoritățile ucrainiene spun că cel puțin patru persoane din regiunea Kherson au murit. De asemenea și o altă persoană din regiunea Mykolaiv și-ar fi pierdut viața din cauza inundațiilor. Alte 13 persoane sunt considerate dispărute, a anunțat Ministerul de Interne la 9 iunie.
Vara debutează cu multă instabilitate atmosferică, dar și cu precipitații pe măsură. Astfel, potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) astăzi a fost emisă o avertizare Cod portocaliu de averse torenţiale. Aceasta este valabilă pe durata acestei zile în 13 judeţe. De asemenea ANM a mai emis și un Cod galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată, ce vizează 16 judeţe. Astfel, prognoza de specialitate spune căîntre orele 12:00 – 21:00, în judeţele Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Hunedoara, Caraş-Severin va fi în vigoare acest cod portocaliu. El este valabil și în zonele de munte ale judeţelor Bihor, Arad, Timiş, Sibiu şi Alba. Meteorlogii și hidrologii spun că local, cantităţile de apă vor fi de 30 – 40 l/mp şi izolat de peste 50 l/mp, în intervale scurte de timp, de până la trei ore.
Averse torențiale în 16 județe
O altă avertizare a fost emiză în intervalul 10 iunie, ora 10:00 – 10 iunie, ora 23:00. Pentru zonele: Banat, Crişana, Maramureş, Transilvania, vestul şi nordul Olteniei, nord-vestul Moldovei şi al Munteniei. Practic pe fondul atenţionării Cod galben, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată. Meteorologii spun că aceasta se va manifesta prin averse torenţiale, descărcări electrice şi izolat grindină. De asemenea se vor mai înregistra intensificări de scurtă durată ale vântului şi vijelii. Pentru că ploile vor cădea în interval scurte de timp, este posibil să se acumuleze cantităţi de apă de 20 – 25 l/mp, pe arii restrânse peste 30 l/mp.
Ne așteaptă o săptămână instabilă meteorologic
Specialiștii mai spun că restul României va avea parte de intensificări ale vântului și averse în zone izolate. Însă în zilele următoare instabilitatea va caracteriza majoritatea teritoriului țării. Însă în capitală ziua de astăzi este una frumoasă şi caldă, din punct de vedere meteo. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat, uneori cu rafale de 30 – 40 km/h după-amiaza şi seara. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 31 de grade
China este mult mai bine pregătită din punct de vedere strategic. Când vine vorba de tranziția verde și are un avantaj de cel puțin 15 ani. Atunci când vine vorba de extracția și prelucrarea materiilor prime critice care vor alimenta industria cu zero net, potrivit unui expert. Odată cu prezentarea Legii materiilor prime critice în martie, UE și-a intensificat considerabil eforturile. Cele legate de a asigura accesul viitor la materii prime esențiale precum litiul sau cobaltul. Care sunt esențiale pentru trecerea la o industrie cu zero net. Cu toate acestea, China este de departe cel mai dominant jucător din oraș.
Europa nu este pregătită de tranziție
„Cred că este foarte clar că China este pregătită strategic pentru economia minerală care urmează. China este pregătită strategic pentru tranziția verde și pentru era net-zero. Europa nu este”, a declarat Georg Riekeles, director asociat la Centrul pentru Politici Europene (EPC), la un eveniment EURACTIV.„Deci cred că trebuie să fim foarte sinceri că, în Europa, suntem aproape acolo unde era China acum 15, 20 de ani. Planurile Chinei pentru tehnologie curată, fie că este vorba de baterii cu hidrogen, eolian, solar. Sau strategii pentru materii prime, au dezvoltat asta în al 11-lea sau al 12-lea plan cincinal. Asta a fost acum 15, 20 de ani”, a adăugat el.
Materiile prime critice greu de extras
În Legea materiilor prime critice, Comisia Europeană a stabilit criterii de referință clare pentru autonomia sa atunci când vine vorba de materiile prime considerate strategice. Până în 2030, 10% din cererea Europei pentru aceste materii prime ar trebui să provină din minerit de pe teritoriul său. În plus, 15% ar trebui să provină din reciclare, iar 40% din procesare ar trebui să se facă în Europa. Cu toate acestea, aceste valori de referință vor fi dificil de atins. Deoarece Europa este în prezent capabilă să extragă doar o mică parte din cererile sale de materii prime critice. Iar cererea este de așteptat să crească exponențial. Conform previziunilor Băncii Mondiale, cererea de minerale cu impact ridicat, cum ar fi grafitul, litiul sau cobaltul va crește cu 500% până în 2050.
Pasagerii din avioane s-au confruntat cu tot mai multe turbulențe, pe fondul schimbărilor climatice tot mai accentuate, scrie Euronews.
Comparativ cu acum patru decenii, turbulențele din timpul zborurilor au crescut în intensitate, frecvență și durată în diferite regiuni ale lumii, cinlusiv în Europa.
Cercetările oamenilor de știință de la Universitatea Reading din Marea Britanie arată o creștere care este invizibilă, imprevizibilă și potențial periculoasă pentru aeronave.
„După un deceniu de cercetări care arată că schimbările climatice vor crește turbulența aerului limpede în viitor, acum avem dovezi care sugerează că această creștere a început deja”, a declarat profesorul Paul Williams, un om de știință de la Universitatea Reading.
„Ar trebui să investim în sisteme îmbunătățite de prognoză și detecție a turbulențelor. Acest lucru ar preveni ca aerul mai dur să afecteze zborurile în următoarele decenii”, a adăugat el.
Turbulențele au crescut cu 55%
Studiul dă exemplul unui zbor pe una dintre cele mai importante rute din lume, peste Oceanul Atlantic de Nord. Aceasta a înregistrat o creștere cu 55% a duratei anuale a turbulențelor severe.
În 1979, durata înregistrată a fost de 17,7 ore, în timp ce în 2020 a fost de 27,4 ore. Între timp, turbulențele moderate au crescut cu 37%, de la 70 de ore la 96,1 ore. Turbulența ușoară a crescut cu 17%.
Motivul creșterii se datorează aerului mai cald din emisiile de CO2. Acestea cresc forfecarea vântului – o schimbare bruscă a vitezei sau direcției vântului – în fluxurile cu jet.
Turbulențele reprezintă curenți de aer neregulați, iar de obicei sunt severe în zonele muntoase și în zonele cu instabilitate atmosferică. Nu există dovezi că ar putea provoca prăbușiri de avioane. Totuși, au existat cazuri de pagube însemnate la aeronave și răniri ale pasagerilor.
„Turbulența face ca zborurile să poată fi uneori periculoase. Companiile aeriene vor trebui să înceapă să se gândească la modul în care vor gestiona creșterea intensității turbulențelor”, a spus cercetătorul Mark Prosser.
„Fiecare minut suplimentar petrecut călătorind prin turbulențe crește uzura aeronavei, precum și riscul de rănire a pasagerilor și însoțitorilor de bord”, a adăugat el.
Deși s-a descoperit că SUA și Atlanticul de Nord au înregistrat cele mai mari creșteri ale turbulențelor, studiul a constatat că rutele de zbor aglomerate peste Europa, Orientul Mijlociu și Atlanticul de Sud au înregistrat, de asemenea, creșteri semnificative.
Modul în care El Nino acționează și faptul că fenomenul a început este un semnal de alarmă pentru cercetătorii americani. Aceștia spun că cel mai probabil 2024 va fi cel mai cald an din istorie. De asemenea ei se tem că El Nino va ajuta lumea să treacă de o etapă cheie de încălzire de 1.5 grade Celsius. „Acum crește, au existat semne în predicțiile noastre de câteva luni. Dar se pare că va atinge vârful la sfârșitul acestui an în ceea ce privește intensitatea”. A declarat Adam Scaife, șeful predicțiilor pe termen lung la Biroul Meteorologic al Marii Britanii. Un nou record pentru temperatura globală anul viitor este cu siguranță plauzibil. Depinde cât de mare se dovedește a fi El Niño. Un El Niño mare la sfârșitul acestui an, oferă șanse mari să avem un nou record, temperatura globală în 2024.
El Nino este cel mai puternic indicator
”Acest fenomen natural este cea mai puternică fluctuație a sistemului climatic de pe Pământ. Anii record de căldură, inclusiv 2016, cei mai tari din lume înregistrate, au loc de obicei anul după un puternic eveniment El Niño. Agențiile meteorologice din întreaga lume folosesc criterii diferite pentru a decide când această fază fierbinte este asupra noastră. Pentru oamenii de știință din SUA, definiția lor cere ca oceanul să fie cu 0,5°C mai cald decât în mod normal timp de o lună. Atmosfera trebuie văzută că răspunde la această căldură și trebuie să existe dovezi că evenimentul persistă. Aceste condiții au fost îndeplinite în luna mai. Într-o declarație, Administrația Națională pentru Oceane și Atmosfere din SUA (NOAA) a declarat că „sunt prezente condițiile El Niño”. „Acesta este un semnal foarte slab. Dar credem că începem să vedem aceste condiții și că ele vor continua să se intensifice”, a spus Michelle L’Heureux, om de știință la NOAA. „Valoarea noastră săptămânală este de fapt 0,8 C în săptămâna trecută, ceea ce este și mai puternic”.
Condițiile pentru accelerarea creșterii temperaturii globale par îndeplinite
Un eveniment El Niño ar putea sparge balustrada simbolică de 1,5 C, un element cheie al acordului climatic. Cercetătorii au spus recent că depășirea temporară a acestei limite este mai probabilă decât nu în următorii câțiva ani. „Este probabil să vedem temperaturi medii globale care ar putea deveni mai mult un lucru obișnuit în cinci până la zece ani, așa că ne oferă acest tip de portal pentru viitor” spuse Michelle L’Heureux. „Și cred că de aceea este alarmant pentru unii oameni, pentru că acestea sunt noile noastre praguri. Și El Niño oferă un accelerator în acest sens”.
Primăria Parisului pare depășită de situația cu șobolanii, așa că a venit cu o nouă soluție. Pe lângă achiziționarea de „mii de coșuri de gunoi noi” și capcane letale, primăria a inventat ceva nou. Acum se mizează pe „prevenire” și „verbalizare” a locuitorilor. Primarul Parisului, Anne Hidalgo, va înființa un grup de lucru pe „coabitare” cu aceste animale. „Se pune problema conviețuirii”, a declarat în cadrul consiliului de la Paris Anne Souyris. Ca răspuns la o întrebare a primarului LR din arondismentul 17 Geoffroy Boulard. Acesta i-a cerut „un plan mai ambițios de luptă împotriva proliferării șobolanilor”.
Comisie pentru conviețuire
„Am hotărât, împreună cu primarul, recent, să formăm și o comisie pe problema (…) această conviețuire”. Cu scopul „să fie atât cea mai eficientă, cât și să facem în așa fel încât să nu fie de nesuportat pentru parizienii”, a declarat consilierul. Asociația de apărare a animalelor Paris Animals Zoopolis, care solicită „metode neletale”, a salutat acest anunț pentru AFP. Șobolanii„nu sunt o problemă de sănătate publică”. Cazurile de transmitere a leptospirozei prin mușcătură pot viza doar colectorii de gunoi. Care pot beneficia de un vaccin, a spus Anne Souyris. Cu toate acestea, „asta nu înseamnă că ar trebui să lăsăm șobolanii să cutreiere orașul”, a adăugat ea.
O „teamă anormală, nejustificată”
Geoffroy Boulard a fost șocat de aceste declarații. Și de faptul că există un obiectiv de a „lupta împotriva prejudecăților. Pentru a ajuta mai bine coexistă parizienii cu șobolanii. Prezența acestor rozătoare la suprafață dăunează calității vieții parizienilor” a mai spus el. Și șederea celor „44 de milioane de vizitatori” anual, a argumentat el. Aleasa ecologistă Douchka Markovic, care a provocat o dezbatere în 2022 cerând să se favorizeze termenul de „șobolani rânduri”. Mai puțin peiorativ după ea, a subliniat că aceștia sunt „utili” în ecosistemul lor și a denunțat o „teamă anormală, nejustificată” a unora de şobolani.
Comisia Europeană a publicat, publicat joi, 8 iunie, un raport de alertă timpurie privind deșeurile. Optsprezece țări membre UE riscă să nu atingă, până în 2025, respectiv, 2035, obiectivele principale ale UE privind reciclarea. România se află, și ea, printre ele.
Primul dintre obiectivele menționate vizează pregătirea pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale. Al doilea are în vedere reciclarea deșeurilor de ambalaje. România ar trebui să atingă cele două obiective până în 2025. Un alt obiectiv, pe care ar trebi să îl îndeplinească până în 2035,este legat de depozitarea deșeurilor municipale. Din păcate, pînă în prezent, România a făcut progrese insuficiente în cele trei domenii, arată Comisia Europeană.
Foto: CE
Atingerea acestor obiective este esențială pentru crearea unor piețe funcționale ale materialelor reciclate în UE, se arată în raport
Transformarea deșeurilor în resurse este esențială pentru tranziția către o economie în care să conteze și mediul. Aceasta se vrea a fi mai curată, neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei și circulară. Reutilizarea și reciclarea creează locuri de muncă la nivel local. Pe lângă asta, ele impulsionează inovarea, atenuează presiunile asupra resurselor naturale și reduc dependența de materiile prime din import.
2020 a văzut o rata de reciclare a deșeurilor municipale de 13,7%, în România. Obiectivul UE este de peste 55%, până în 2025. Îngrijorătoare este și rata de eliminare prin depozitare a deșeurilor municipale. Aceasta era de 74,3%, raportat la obiectivul UE de sub 10% până în 2035. Rata de reciclare a deșeurilor de ambalaje era de 39,9%. Acesta pare a fi cel mai realizabil obiectiv UE, de peste 65% până în 2025.
Foto: CE
România, în urmă, în ciuda finanțărilor primite pentru dezvoltarea infrastructurii pentru reciclare
Calitatea datelor referitoare la reciclarea deșeurilor de ambalaje este, și ea, deficitară, conform CE. Infrastructurii deșeurilor i s-au alocat finanțări însemnate, sa arată în raport. Cu toate astea, mai sunt necesare îmbunătățiri semnificative pentru a aduce gestionare deșeurilor din România în conformitate cu ierarhia europeană.
Provocări și oportunități pe piața reciclării
CE vorbește despre probleme privind implementarea limitată a politicii administrației centrale la nivel local. Infrastructura insuficientă de colectare separată și de tratare a biodeșeurilor și a deșeurilor de ambalaje este o altă provocare.
Foto: CE
Există oportunitatea, totuși, de a îmbunătăți colaborarea instituțională. De asemenea, părțile interesate pot să își asume, oricând, un grad mai mare de răspundere.
Recomandările CE pentru autoritățile române
Raportul CE conține un set de recomandări care ar putea ajuta ca obiectivele să poată fi îndeplinite. Sprijinirea sistemelor de pregătire pentru reutilizarea deșeurilor municipale și de reutilizare a ambalajelor este unul dintre ele. Implementarea unor instrumente economice cum ar fi schemele de plată în funcție de cantitatea de deșeuri generată („pay-asyou-throw” – PAYT) este o altă sugestie inovativă.
Foto: CE
Avem și exemple de bună practică!
Un sistem unitar de trasabilitate și colectare a datelor privind deșeurile va fi lansat în 2023. Acesta va încorpora și deșeurile de echipamente electrice și electronice, dar și date privind bateriile. Scopul este de a permite o verificare fiabilă a datelor referitoare la gestionarea deșeurilor.
România a instituit asociații de dezvoltare intercomunitară (ADI-uri), alcătuite practic din toate municipalitățile românești. O astfel de cooperare duce la economii de scară și la o colectare și o tratare mai eficiente ale deșeurilor. Ea încurajează, totodată, investiții semnificative din fondurile structurale în infrastructura de gestionare a deșeurilor la scară largă.
Foto: CE
„Comisia sprijină statele membre să își îmbunătățească performanța în materie de gestionare a deșeurilor prin fonduri europene, asistență tehnică, îndrumări și alte instrumente,” se arată în raport
Raportul de alertă timpurie pentru România este rezultatul unei evaluări a tuturor statelor membre. Aceasta a fost efectuată de Comisie în concordanță cu normele UE privind deșeurile, se arată în raport. Ea este rezultatul unui proces colaborativ și transparent, în care au fost implicate Agenția Europeană de Mediu și autoritățile naționale.
Cu săptămâni înainte de cea de-a 130-a aniversare a sa, compania Hurtigruten Norvegia și-a dezvăluit planurile pentru primul său vas de croazieră cu emisii zero. Nava urmează să fie lansată la apă în 2030, anunță compania, într-un comunicat de presă.
Proiectul eco a fost anunțat, inițial, în martie 2022, sub numele de „Sea Zero”
Prima inițiativă de acest fel, aceasta se dorește a fi cel mai eficient vas de croazieră din lume. Planurile sunt produsul cercetărilor întreprinse de Hurtigruten Norvegia, împreună cu consorțiul său de 12 parteneri maritimi, și institutul de cercetare SINTEF. Aceștia și-au unit forțele în a încerca să își atingă țelul: călătoriile maritime fără emisii. Sarcina lor a fost, astfel, de a dezvolta soluții tehnologice eficiente din punct de vedere energetic, dar și neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Compania plănuiește să fabrice și nave mai mici, construite la comandă
Acestea ar lăsa o amprentă pozitivă cu zero emisii atât pe mare, cât și pe uscat. Planurile nu se opresc la prima navă ce va fi gata, în 2030. Intenția companiei este de a înlocui întreaga flotă Hurtigruten în nave cu emisii zero, a comunicat aceasta. Momentan, doar 0,1% dintre navele din întreaga lume utilizează în prezent tehnologie cu emisii zero. Proiectul Hurtigruten Norvegia își propune, așadar, să îmbunătățească drastic recordul de durabilitate al industriei de croaziere și viitorul călătoriilor.
Foto: Hurtigruten Norway
Navele viitorului vor fi electrice și echipate cu baterii care se încarcă în port
Nava combină soluții de baterie de 60 de megawați/oră cu tehnologia eoliană. Compania promite că aceasta va prezenta îmbunătățiri unice și soluții la consumul de energie actual al vaselor de croazieră. Printre acestea se află pânze retractabile cu panouri solare, manevre de inteligență artificială, elice contra-rotante și multiple propulsoare retractabile. Tehnologiile suplimentare includ lubrifierea cu aer, dar și acoperirea avansată și curățarea proactivă a corpului navei.
Nivelurile bateriei vor fi afișate pe părțile exterioare ale navei. Podul, de unde căpitanul și echipajul său conduc nava, este de așteptat să se reducă semnificativ în dimensiune, datorită îmbunătățirilor aduse de AI. Dimensiunea și aspectul ei vor mima mima cabina unui avion, arată compania.
Oaspeții vor juca un rol cheie în reducerea la minimum a consumului de energie. Printr-o aplicație mobilă interactivă, aceștia vor putea opera ventilația ultramodernă a cabinei. Ei își vor putea și măsura, cu ajutorul ei, propriul consum de apă și energie.
Cum va arăta noua navă eco?
Ambarcațiunea va avea 135 de metri lungime. Ea va fi dotată cu 270 de cabine care vor găzdui 500 de oaspeți și 99 de membri ai echipajului. Vaporul va avea, de asemenea, o cală de transport a mărfurilor și mașinilor.
Cele trei platforme cu aripi retractabile, autonome, vor cuprinde 1500 m² (16.146 ft²) de panouri solare. Suprafața totală a velaturilor va fi de 750 m² (8.073 ft²). atingând o înălțime maximă de 50 m (164 ft) atunci când sunt complet extinse.
Foto: Hurtigruten Norway
Nava de croazieră modernă va avea un consum de energie redus cu 50%
Sea Zero a intrat acum într-o fază de doi ani în care tehnologiile propuse vor fi încercate, testate și dezvoltate în continuare. Faza actuală de cercetare și dezvoltare se concentrează, de exemplu, pe producția de baterii și tehnologia de propulsie. De asemenea, se lucrează și la designul carenei și deezvoltarea de practici durabile care reduc consumul de energie la un minim absolut. Se pune accent și pe dezvoltarea de noi tehnologii pentru operațiunile hoteliere la bord. Pasul este crucial pentru succesul proiectului. În momentul de față, acestea pot fi responsabile pentru până la 50% din consumul total de energie al unei nave de croazieră. Scopul este o reducere a consumului de energie cu 50%, în comparație cu navele actuale ale companiei
Consorțiul a împărtășit concluziile-cheie, după primul său an de cercetare
„Când am anunțat inițial proiectul „Sea Zero” în urmă cu peste un an, ne-am confruntat cu provocarea de a nu ști ce tehnologii ne vor fi disponibile în 2030. Sarcina noastră a fost să deschidem calea pentru noi inovații și să le îmbunătățim pe cele existente, aliniați cu obiectivele noastre de sustenabilitate. Deși unele dintre aceste tehnologii au atins un stadiu relativ avansat, ele necesită încă cercetare și dezvoltare dedicate pentru a asigura implementarea cu succes în contextul maritim. Pe de altă parte, anumite tehnologii sunt încă în dezvoltare timpurie și necesită cercetare fundamentală și testare amănunțită. În urma unui studiu riguros de fezabilitate, am identificat cele mai promițătoare tehnologii pentru viitoarele noastre nave de croazieră inovatoare. Ne angajăm să livrăm o navă care să le depășească pe toate celelalte în ceea ce privește eficiența energetică și durabilitatea în doar câțiva ani”, a declarat Hedda Felin, CEO Hurtigruten Norvegia.
În prezent, Fundația face analize în teren pentru a identifica cele mai propice locuri pentru repopoulare. Se identifică cele mai bune condiții care pot constitui un habitat pentru vulturi.
În ultimii ani, Fundația „Conservation Carpathia” a reintrodus zimbrul în Munții Făgăraș. Zeci de exemplare au fost eliberate în UAT-urile Nucșoara, Lerești și Rucăr. În plus, în sudul Munților Făgăraș a fost reintrodus și castorul, cunoscut în tradiția populara românească sub denumirea de breb.
Vulturii au dispărut în urmă cu un secol
Vulturii au dispărut complet din Munții României în rumă cu aproximativ 100 de ani. De curând, au existat semnale că pe teritoriul țării au revenit vulturul bărbos și zăganul. Au existat până și reveniri de vulturi pleșuvi în țara noastră.
PlayTech a scris în 2019 despre un exemplar de vultur pleșuv surprins în gospodărila unui locuitor din Focșani. Un alt exemplar a mai fost identificat în Dâmbovița, iar un altul în Gorj, după cum reiese și din filmările de mai jos.
În Munții Făgăraș, dar și în alte masive montane, mai trăiește acvila. Este tot o specie de pasăre răpitoare de talie mare și este amenințată cu dispariția. De asemenea, pe valea Dunării și în Deltă se remarcă și codalbul. Potrivit estimărilor, doar 20-25 de perechi de codalb mai viețuiesc în țara noastră.
Vulturul a dispărut din România în prima parte a secolului trecut, anterior fiind întâlnită în Carpați și Dobrogea. Este cea mai mare pasăre răpitoare din Europa. Lungimea corpului este de 100–115 cm., iar greutatea ajunge la 14 kilograme. Anvergura aripilor vulturului este de 220–290 cm.
În prezent, vulturul cuibărește în Spania continentală și insula Mallorca din Baleare. Totodată, poate fi întâlnit și în Turcia, țările din Caucaz, Grecia, Bulgaria și Portugalia. Specia a fost reintrodusă și în Franța.
Tanczos Barna a explicat într-o postare pe facebook faptul că România nu va fi afectată de dezastrul din Ucraina. Este vorba despre distrugerea barajului de pe Nipru, despre care ministrul spune că nu va ajunge în zona țării noastre. Una de petrol de pe Nipru, potrivit ministrului nu va polua Marea Neagră din dreptul României. „În acest moment, partea ucraineană întâmpină o serie întreagă de dificultăţi. Este dificilă monitorizarea zonei din cauza minelor marine purtate de apă. Însă Marea Neagră este departe de această poluare. Specialiştii români fiind de părere că este puţin probabil ca poluarea să ajungă în Marea Neagră. Cel puțin nu în scurt timp sau în cantităţi semnificative.
Ucrainienii spun că vor notifica România dacă vor constata pericol de poluare
Am primit asigurări de la ministrul ucrainean al Protecţiei Mediului că, dacă în urma monitorizării evoluţiei fenomenului se va constata că poluarea reprezintă un pericol real pentru Marea Neagră, partea română va fi notificată cu celeritate pe canalele diplomatice”, a spus ministrul Tanczos. Fenomenul și toate urmările sunt monitorizate îndeaproape de ucrainieni. Barajul centralei ucrainiene a fost distrus marți dimineață. Ucrainienii spun că rușii l-ar fi distrus, în timp ce Kremlinul arată cu degetul către Ucraina.
Catastraofă ecologică de dimensiunile Cernobîl
Indiferent care dintre cele două state a făcut acest lucru a fost provocată una dintre cele mai mari catastrofe spun specialiștii. Pe lângă inundațiile care au dus la evacuarea a mii de oameni, solul s-ar putea deșertifica pe alocuri. Specialiștii au catalogat ceea ce s-a întâmplat în Ucraina ca fiind cea mai mare catastrofă ecoloică după Cernobîl. Mai ales că în râul Nipru au ajuns foarte multe tone de petrol care pot fi transportate către Marea Neagră. De aici și îngrijorările românilor cu privire la situație.
