Greenpeace Argentina: ”Oceanele se confruntă constant cu amenințări cauzate de activitatea umană”

Autor

-

6 aprilie 2023

Greenpeace Argentina insistă asupra reducerii utilizării plasticului de unică folosință, prin promovarea alternativelor care protejează oceanele și mediul înconjurător.

Prin intermediul unui articol-manifest, organizația subliniază faptul că plasticul de unică folosință reprezintă o problemă majoră de mediu și se acumulează în oceane, râuri și sol, afectând flora și fauna.

În condițiile în care tot mai multe mări, râuri și oceane sunt sufocate de plastic, organizația promovează utilizarea de alternative biodegradabile, cum ar fi:

produsele din carton, hârtie sau bumbac;
refuzarea utilizării de pungi de plastic;
încurajarea folosirii de recipiente reutilizabile pentru alimente sau cafea.

De asemenea, se face apel la consumatori să cumpere produse fără ambalaje excesive sau să aleagă ambalaje refolosibile.

Problema plasticului de unică folosință nu poate fi rezolvată doar prin acțiuni individuale, ci necesită schimbări legislative și politice

În acest sens, organizația din Argentina face apel la guverne și la companii să promoveze alternative sustenabile și să impună taxe și reguli care să reducă utilizarea plasticului de unică folosință.

Am ajuns în 2023, iar în ape se găsesc, cu precădere, deşeuri de plastic.

Potrivit biologului marin Thilo Maack de la organizaţia Greenpeace din Germania, anual se produc circa 280 de milioane de tone de plastic.

Conform estimărilor, 20% din acest material se aruncă, ulterior, în mare.

Greenpeace Argentina: ”Fără oceane, nu ar exista viață pe Pământ”

”Oceanele și ecosistemele lor trebuie menținute sănătoase, deoarece reglează clima noastră și produc majoritatea oxigenului pe care îl respirăm. În ciuda importanței lor, oceanele se confruntă constant cu amenințări cauzate de activitatea umană. Schimbările climatice, pescuitul industrial, poluarea, extracția de petrol și mineritul pun în pericol oceanele noastre”.

60 de milioane de euro pentru prevenirea și reducerea poluării din mediul rural

Autor

Anda MILITARU

-

6 aprilie 2023

340105984_929464541837177_4378563183357794175_n — Foto: Ministerul Finanțelor, Facebook

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a semnat astăzi un acord de împrumut cu Banca Mondială. Valoarea împrumutului este de 60 de milioane de euro. Banii vor fi folosiți pentru finanțarea proiectului de prevenire și reducere a poluării din spațiul rural din România.

Consolidarea capacității României de a monitoriza poluarea din sectorul agricol este unul dintre obiectivele noului proiect. Guvernul urmărește și creșterea gradului de conștientizare referitor la impactul asupra mediului. Acesta va sprijini și adoptarea de către fermierii români a practicilor agricole durabile. Toate aceste obiective vin să sprijine obiectivul principal: acela de a reduce și preveni poluarea.

“Agricultura rămâne o sursă principală de poluare a mediului în zonele rurale din România, afectând calitatea solului, a apei și a aerului și, în cele din urmă, sănătatea cetățenilor și a mediului înconjurător. Sectorul agricol este, de asemenea, a doua cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră din țară, împiedicând eforturile României de a-și îndeplini cu succes obiectivele de reducere a schimbărilor climatice”, a declarat Anna Akhalkatsi, manager de Țară al Băncii Mondiale în România.

Proiectul va fi implementat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Acesta se va desfășura pe o perioadă de cinci ani

Noul proiect va fi implementat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), pe o perioadă de 5 ani. Data limită de tragere a împrumutului este 30 iunie 2028. Costul total al proiectului va fi de 60 mil. EUR. Acesta va fi finanțat în proporție de 100% din împrumut.

Ministrul Barna a declarat că fermierii vor avea, astfel, la dispoziție o altă oportunitate de finanțare pentru prevenirea și reducerea poluării din spațiul rural. El a menționat importanța reducerii poluării cu nitrați, amoniac, pesticide și antibiotice. „Prin acest program de finanțare în valoare de 60 milioane de euro vom moderniza, printre altele, 70 de ferme care vor sta la baza unor rețele naționale de transfer de cunoștințe ce se vor implementa prin intermediul organizațiilor de fermieri,” a declarat acesta.

Bani pentru actualizarea tehnologiilor de monitorizare a poluării

MMAP urmărește și actualizarea tehnologiilor folosite de către instituțiile publice pentru a monitoriza calitatea aerului. „Ne propunem și modernizarea instituțiilor care măsoară poluarea mediului, așa că le modernizăm mai ales prin investiții în digitalizare, echipamente de monitorizare și laboratoare,” a adăugat Ministrul.

“E o plăcere pentru mine să pot să parafez o astfel de finanțare cu domnul ministru Barna Tánczos, amândoi fiind bine familiarizați cu domeniul rural și cu nevoia de astfel de proiecte din agricultură. Tranziția către o economie verde se face pe toate domeniile și subdomeniile aferente, iar funcția de monitorizare, așa cum o va avea Mediul aici este deosebit de importantă”, a spus Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.

Iași: 70 de elevi și 9 cadre didactice au adunat aproximativ 5 tone de deșeuri

Autor

Cristina Antal

-

6 aprilie 2023

Foto: Liceul Tehnologic "Petru Rareș" Tg. Frumos

În cadrul campaniei ”Iași mai verde”, organizată de Consiliul Județean Iași în colaborare cu S.G.A. Prut- Bârlad și Primăria Orașului Târgu Frumos, 70 de elevi și 9 cadre didactice de la LTPR Târgul Frumos au participat la ecologizarea cursului de apă Bahluieț.

Potrivit comunicatului publicat astăzi, 6 aprilie, de reprezentanții Liceul Tehnologic ”Petru Rareș” din Târgu Frumos, acțiunea s-a desfășurat la finalul lunii martie.

Cei 70 de elevi și profesorii lor au reușit să adune aproximativ 5 tone de deșeuri, constând în P.E.T.-uri, dar și materiale din demolări de construcții

”În urma activității desfășurate, elevii au conștientizat importanța păstrării unui mediu curat și au hotărât că vor repeta acest tip de activitate și în alte zone ale orașului. Împreună să dăm o șansă Planetei!”, au transmis cadrele didactice de la Liceul Tehnologic ”Petru Rareș” din Târgu Frumos, Iași.

Campania ”Iași Mai Verde” este o inițiativă care își propune să crească gradul de conștientizare al locuitorilor orașului Iași cu privire la importanța protejării mediului înconjurător și la nevoia de a avea un oraș mai curat și mai verde

Inițiativa este promovată de autoritățile locale din Iași, împreună cu parteneri din sectorul privat și societatea civilă, cu sprijinul Uniunii Europene.

Printre obiectivele campaniei se numără implicarea cetățenilor în activități de plantare a arborilor și de curățare a spațiilor verzi din oraș, promovarea transportului eco-friendly și a practicilor de reciclare și reducere a deșeurilor.

”Iași mai verde” se axează și pe promovarea campaniilor de informare și educare a cetățenilor cu privire la impactul poluării asupra mediului și a sănătății.

În ciuda obiectivelor de neutralitate a emisiilor de carbon, peste 1.000 de centrale pe bază de cărbune se află în construcție

Autor

Cristina Antal

-

6 aprilie 2023

Un nou articol redactat de jurnaliștii de la Sky News arată că, în ciuda angajamentelor de reducere a poluării și a planurilor de a renunța la folosirea cărbunelui, în întreaga lume se construiesc tot mai multe centrale pe bază de cărbune.

Deși multe țări au anunțat obiective de neutralitate a emisiilor de carbon până în anii 2050, construcția acestor centrale arată că există un decalaj între retorica politică și realitatea economică

Conform datelor prezentate în articol, peste 1.000 de centrale pe bază de cărbune se află încă în funcțiune în lume, generând aproximativ 30% din energia electrică globală.

În plus, există în prezent peste 200 de centrale electrice pe bază de cărbune în construcție, majoritatea în țări precum China, India și Turcia.

Deși unele țări din Uniunea Europeană au anunțat închiderea tuturor centralelor electrice pe bază de cărbune până în anul 2030, în alte părți ale lumii, inclusiv în America de Sud și Africa, construcția de noi centrale este în creștere.

Deși energia regenerabilă devine din ce în ce mai ieftină, construcția centralelor electrice pe bază de cărbune este încă mai accesibilă pentru mulți investitori

Sky News subliniază că există o diferență semnificativă între obiectivele de mediu ale guvernelor și deciziile economice ale companiilor energetice, care sunt motivate de costuri și de nevoia de a asigura o alimentare stabilă cu energie electrică pentru o populație în creștere.

Doar o singură termocentrală pe cărbune din România respectă limitele impuse de poluare

În ceea ce privește România, Bankwatch România a anunțat în cursul acestei luni că, potrivit raportului lor intitulat ”Emisiile poluante ale termocentralelor pe cărbune – monitorizate prea puţin, prea rar” și realizat în perioada iulie 2021-iunie 2022, doar una dintre cele șapte mari instalații de ardere pe cărbune din România respectă limitele de emisii impuse.

Celelalte șase unități au înregistrat depășiri de până la patru ori ale limitelor la poluanți.

Producătorii de ambalaje nu cred că vor atinge obiectivele planificate pentru 2030

Autor

Ana Maria BUJOR

-

6 aprilie 2023

Producătorii de ambalaje și industria de reciclare au avertizat cu privire la provocările mari care
urmează înainte ca UE să își poată atinge obiectivele planificate de a reduce deșeurile de
ambalaje. Până în 2030, toate ambalajele introduse pe piața UE trebuie să fie proiectate pentru
reciclare, conform regulamentului Comisiei Europene privind ambalajele și deșeurile de
ambalaje (PPWR), prezentat în noiembrie. „Și noi, în calitate de producători de ambalaje, ne
asumăm pe deplin această obligație și suntem cu adevărat în spatele acesteia”, a declarat Marzia Scopelliti, manager de afaceri publice la EUROPEN, Organizația Europeană pentru
Ambalare și Mediu. În același timp, conform regulamentului propus, toate ambalajele trebuie
reciclate la scară până în 2035. Iar atingerea acestui obiectiv va fi „destul de dificilă”, a spus
Scopelliti. Într-adevăr, multe țări UE nu au încă infrastructura pentru a crește ratele de reciclare
– fie că este în etapa de colectare sau mai târziu în procesul de sortare și tratare a deșeurilor. În
consecință, majoritatea deșeurilor colectate în UE sunt trimise în prezent în străinătate, unde
ajung la groapa de gunoi sau incinerare.

Țările din afara UE piață de export pentru deșeuri

În 2020, exporturile UE de deșeuri către țările din afara UE au atins 32,7 milioane de tone, o
creștere de 75% față de 2004, potrivit Eurostat, agenția de statistică a UE. „Comisia
intenționează să emită scrisori de avertizare timpurie către 19 state membre, deoarece acestea nu vor îndeplini obiectivele de reciclare. Evident, este nevoie de introducerea unor măsuri suplimentare în acest domeniu”, a spus Scopelliti. O preocupare cheie pentru EUROPEN este obiectivele de reutilizare propuse pentru ambalaje, despre care Scopelliti a spus că riscă să fie contraproductive prin subminarea schemelor de reciclare existente. „Ne-am dori cu adevărat să evităm o schimbare a investițiilor de la reciclare la reutilizare. Sperăm că acest lucru a fost luat în considerare în evaluarea de impact a Comisiei UE”, a spus ea.

Doar 10% din deșeurile de plastic sunt reciclate

Potrivit unui studiu recent al Băncii Europene de Investiții, un decalaj de investiții de la 6,7 la 8,6
miliarde EUR trebuie acoperit pentru a atinge obiectivul Europei de a încorpora 10 milioane de
tone de plastic reciclat în produsele finale în fiecare an până în 2025. „Provocarea este uriașă”,
a declarat Sophie Sicard, președintele filialei de reciclare a Confederației Europene a
Industrielor de Reciclare (EuRIC), care a organizat evenimentul de la Bruxelles. „Putem să o
abordăm singuri ca industrie de reciclare? Absolut nu. Aceasta este o provocare colectivă”, a spus Sicard. Potrivit EuRIC, doar 10% din deșeurile de plastic generate la nivel mondial sunt reciclate, urcând la 38% când vine vorba de ambalaje din plastic în UE. Restul este trimis la groapa de gunoi sau incinerat.

Tunisia, decizie extremă: întrerupe alimentarea cu apă a cetățenilor timp de 7 ore pe noapte

Autor

Ana Maria BUJOR

-

6 aprilie 2023

Criza apei potabile despre care Stirea Verde a relatat, își face simțită prezența în Tunisia.
Această țară a decis întreruperea alimentării cu apă a cetățenilor timp de șapte ore pe noapte.
Măsura extremă este un răspuns la cea mai gravă secetă înregistrată în țară. Apa va fi
întreruptă zilnic de la ora 21.00 până la ora 4.00, cu efect imediat, a anunţat, într-un comunicat,
compania de stat de distribuţie a apei SONEDE. Ministerul agriculturii din țară a introdus
anterior un sistem de cote pentru apa potabilă și a interzis utilizarea acestuia în agricultură
până la 30 septembrie. Tunisia se confruntă de 4 ani cu secetă acerbă. Drept urmare
rezervoarele tunisiene sunt secate, rezoltele sunt diminuate iar guvernul a majorat prețurile
apei de la robinet pentru case și afaceri. Atribuind seceta fără precedent schimbări climatice,
șeful SONEDE, Mosbah Hlali, le-a cerut tunisienilor să înțeleagă decizia de a întrerupe
aprovizionarea cu apă.

Temperaturi de peste 50 de grade

Regiunea mediteraneană a cunoscută o căldură puternică în ultimele veri și o lipsă de
precipitații iarna. În august 2021, Tunisia a cunoscut temperaturi record de peste 50°C.
Capacitatea barajului țării a scăzut acum la aproximativ 1 miliard de metri cubi, sau 30% din
maxim, potrivit oficialului înalt al ministerului Agriculturii Hamadi Habib. Barajul Sidi Salem din
nordul țării, un furnizor cheie de apă potabilă în mai multe regiuni, a scăzut la doar 16% din
capacitatea sa maximă, arată cifrele oficiale. Drept urmare, recolta de cereale din Tunisia va fi
„dezastruoasă”, recolta afectată de secetă scăzând la 200.000-250.000 de tone în acest an de la
750.000 de tone în 2022, a declarat oficialul principal al sindicatului fermierilor, Mohamed
Rjaibia.

Și irigarea câmpurilor a fost interzisă

Pe lângă întreruperea alimentării cu apă peste noapte, Ministerul Agriculturii din Tunisia a
interzis folosirea apei potabile pentru spălarea mașinilor, udarea zonelor verzi și curățarea
străzilor și locurilor publice. Infractorii riscă amendă și închisoare pe o perioadă de la șase zile la
șase luni de închisoare. Locuitorii spun că autoritățile tunisiene au întrerupt apa potabilă
noaptea în unele zone ale capitalei și alte orașe în ultimele două săptămâni, în încercarea de a
reduce consumul. Decizia amenință, însă, să alimenteze tensiunile sociale într-o țară ai cărei
oameni suferă de servicii publice slabe, inflație ridicată și economie slabă. De asemenea,
fermierii au fost îndemnați să înceteze irigarea câmpurilor de legume cu apă din baraje și în
unele cazuri se confruntă cu limite.

Agent Green: ”Nu vor fi împușcați urșii problematici, ci urșii mari. Decizia ministrului este strict pentru sponsorii lui”

Autor

Cristina Antal

-

6 aprilie 2023

Miercuri, Tanczos Barna a prezentat datele primului studiu de acest tip din ultimii opt ani, care indică faptul că populația de urși brun din România este estimată între 7.536 și 8.093 exemplare, iar densitatea medie este de 11 exemplare la 100 de kilometri pătrați.

Potrivit ministrului, în anumite regiuni, densitatea ar fi mult mai mare decât media, iar habitatul preferat al populației de urși ar fi Curbura Carpaților.

Într-un studiu realizat în anul 2016, s-a estimat că există între 5.900 și 6.500 de exemplare de urs la nivel național.

Gabriel Păun, președintele Agent Green: ”Sângele urșilor, oamenilor și al altor animale vărsat în ultimii 4 ani este exclusiv pe mâinile lui Tanczos Barna”

Președintele organizației a explicat că nu există niciun studiu serios care sa justifice anunțul ministrului.

Un astfel de studiu durează cel puțin 3 ani, pentru realizarea unei analize corecte a numărului și distribuției populației de urs.

Conform declarației lui Gabriel Păun, statul trebuie să își asume relocarea urșilor care au fost agresivi nejustificat cu oamenii.

Liber la vânătoarea de urși: ”Pedeapsa cu moartea pe care dorește să o instituie ministrul nu se mai reflectă în moralitatea societății de astăzi”

”Să le facă sanctuare în zone cu habitat natural și să îi ducă acolo unde pot trăi în liniște, pace și cu demnitate. Măsura letală nu se justifică în nicio situație. După ce Tanczos Barna, în calitatea lui de ministru al Mediului, a anunțat că există un studiu care a evaluat populația de urs brun din România pe bază de „mostre genetice” și că studiul respectiv justifică uciderea a peste 400 de urși”, a transmis, Gabriel Păun, președintele Asociației de Mediu Agent Green.

Acesta susține că Tanczos Barna apasă pedala de accelerație în ultimul său an de mandat pentru a satisface industria vânătorii de trofee care îl susține.

Agent Green: ”Ministrul Mediului și-a pierdut complet mințile”

”Deja au dat la radio și TV că sinistrul mediului vrea să dea liber la ucis 426 de urși din pixul lui. Știe că 426 de urși vor ataca oameni în următorul an și a anunțat azi că va da ordin să fie uciși preventiv”, se arată în comunicatul organizației Agent Green.

Potrivit organizației pentru protecția mediului din România, Tanczos Barna nu a făcut nimic pentru a proteja habitatul ursului și așezările omenești și este doar un instigator la ucidere și demonizarea speciei.

STOP vânătorii de trofee – Petiția poate fi semnată aici

”Decizia ministrului este strict pentru sponsorii lui și a celor care ar urma să îl voteze la anul să ajungă președinte al Consiliului Județean Hargita. Semnează acum PETIȚIA să salvăm cei 426 de urși”, au transmis membrii Agent Green.

România nu este pregătită pentru planul UE cu mașini electrice

Autor

Ana Maria BUJOR

-

6 aprilie 2023

Nu mai puțin de 18 mașini electrice se bat la acest moment pe o stație de încărcare publică, în România. Asta în contextul în care media europeană este de 7 mașini la o stație de încărcare. Potrivit datelor, numărul de mașini electrice înmatriculate în România este de 27.596 de unități, iar numărul total al locațiilor de încarcare a ajuns la 1509. Și problema nu este doar aceasta, specialiștii atrag atenția că rețelele electrice de transport din țara noastră, ar trebui să suporte dezvoltarea infrastructurii publice de încărcare pentru autovehiculele electrice. Doar că aceste rețele în acest moment sunt instabile, vechi, lipsite de putere, mai spun specialiștii. Mai mult, trebuie instalate staţii de reîncărcare în zone de parcare sigure şi securizate pentru reîncărcare pe timpul nopţii, precum şi în nodurile urbane pentru vehiculele de livrare. Pe de altă parte există planul UE, cu privire la infrastructura de realimentare cu hidrogen, care poate deservi atât autoturismele, cât şi camioanele trebuie.

Până în 2030 ar trebui să avem 3000 de stații de încărcare

Aceasta ar trebui să fie instalată începând din 2030 în toate nodurile urbane şi din 200 în 200 de km de-a lungul reţelei centrale TEN-T. Iar spre exemplu în România în acest moment nu există nicio pompă publică de hidrogen. Până în 2025 rețeaua de pompe eletrice ar trebui să cuprindă cel puțin 3.000 de stații de încărcare pentru mașinile electrice, spune una dintre companiile care se ocupă de așa ceva, potrivit Newsweek.ro. „Una din cele mai mari provocări în exploatare pentru menținerea funcționarii corecte a stațiilor este dată de multe ori de instabilitatea rețelelor electrice, fluctuațiile constante de tensiune și rețeaua electrică învechită sau capacitățile insuficiente de putere, în special în zonele urbane central”, spun reprezentanții companiei.

Ce putere ar trebui să asigure pompele de încărcare

Conform planului CE, pentru fiecare mașină electrică cu baterie înmatriculat, infrastructura de reîncărcare accesibilă public trebuie să asigure o putere de ieşire de 1,3 kW. Iar la aceste moment există 27.596 de mașini electrice în România. La un calcul simplu, dacă fiecare dintre acestea ar folosi 1,3 kW din rețeaua publică de încărcare, ar rezulta aproape 36.000 de kW, adică 36 MW. Iar dacă în 2030, numărul automobilelor electrice va crește, să spunem, de 10 ori, atunci rețeaua publică de încărcare va trebui să asigure o putere totală de ieșire de 360 MW.

31 de școli vor fi consolidate seismic, reabilitate, modernizate şi eficientizate energetic

Autor

Cristina Antal

-

6 aprilie 2023

31 de școli intră în Programul Național de Investiții „Școli sigure și sănătoase”.

Potrivit anunțului făcut de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pe această listă sunt 7 unităţi şcolare din Bucureşti, câte 3 din Tulcea şi Vrancea şi câte două din Prahova şi Iaşi.

Cu ajutorul fondurilor din PNRR, școlile vor fi consolidate seismic, reabilitate, modernizate şi eficientizate energetic

Ministerul Educației furnizează periodic liste cu clădirile școlare încadrate în clasa de risc seismic clasa I, conform rapoartelor de expertiză tehnică și comunicate de UAT-uri, pentru a fi introduse într-un program de reabilitare.

Aceste clădiri sunt aprobate prin ordinul ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, iar UAT-urile din zona respectivă trebuie să își exprime acordul pentru includerea lor în program în termen de 5 zile de la aprobare.

Mai multe școli din București vor fi reabilitate

Lista include șapte unități școlare din sectoarele 1, 3, 4 și 6 din Capitală, precum și două clădiri ale Colegiului Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași care vor fi, de asemenea, reabilitate.

Tot două unităţi şcolare vor fi reabilitate în Prahova, în timp ce din judeţul Tulcea şi din Vrancea sunt pe listă trei instituţii de învăţământ, transmite Edupedu.ro.

Judeţele Bacău, Brăila, Buzău, Dâmboviţa, Dolj, Harghita, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Olt, Suceava, Timişoara, Teleorman şi Vaslui apar pe listă cu câte o unitate şcolară.

Schimbări climatice: fundul Mării Norvegiei oferă indicii despre topirea accelerată a Antarcticii

Autor

Anda MILITARU

-

6 aprilie 2023

annie-spratt-BqYttheZzUo-unsplash — Foto: Unsplash

Topirea Antarticii are loc în ritm accelerat, arată oamenii de știință. Ei se bazează, într-o nouă cercetare, pe noi și fascinante indicii. Acestea sunt reprezentate de marcaje de pe fundul Mării Norvegiei, create de topirea unei calote de gheață europene. Cu mii de ani în urmă, retragerea maximă a acesteia a fost de peste 600 de metri pe zi, au descoperit cercetătorii.

Am putea vedea aceste valori înregistrate din nou. Asta, dacă vom continua să atingem pragul superior al estimărilor privind creșterea temperaturii, a explicat dr. Christine Batchelor, de la Universitatea Newcastle, Marea Britanie.

Astăzi, în Antarctica, ghețarii care se retrag cel mai rapid o fac cu până la 30 de metri pe zi. Dacă ritmul ar accelera, însă, apa rezultată în urma topirii ar avea implicații mari pentru creșterea nivelului mării pe glob.

Topirea gheții din Antartica, cauzată de schimbările climatice, a dus deja la creșterea suprafeței oceanelor lumii cu aproape 1 cm, începând cu anii 1990

Echipa de cercetători a studiat o porțiune amplă a fundului mării, în largul coastei centrale a Norvegiei. Acum douăzeci de mii de ani, în această zonă s-a topit o calotă de gheață masivă

Dovada existenței și evoluției calotei este reprezentată de prezența a peste 7.600 de creste paralele, asemănătoare unei scări. Acestea au fost sculptate în sedimentele noroioase de pe fundul mării. ”Ondulațiile” de pe fundul mării au o înălțime mai mică de 2,5 m, și sunt plasate la distanțe între aproximativ 25 m și 300 m una de cealaltă.

Oamenii de știință spun că crestele sunt generate într-o zonă în care gheața de ghețar care curge de pe uscat în ocean începe să plutească. „Ondulațiile” sunt create pe măsură ce gheața din această locație compactează în mod repetat sedimentele, pe măsură ce mareele zilnice cresc și scad.

Pentru ca modelul să fi fost produs și păstrat, gheața trebuie să fi fost în retragere (înaintarea gheții ar distruge crestele); astfel, „ceasul” mareelor oferă, prin urmare, o rată pentru această inversare.

Rezultatele echipei arată că fosta calotă de gheață europeană a suferit impulsuri de retragere rapidă la viteze de 55 m până la 610 m pe zi

Important este că cele mai rapide rate au fost observate în locurile în care fundul mării a fost relativ plat. Acestea sunt locații în care gheața de deasupra ar tinde să fie mai uniformă în grosime și unde este necesară o topire mai mică pentru ca gheața să plutească pentru a ajuta la retragerea acesteia.

Topirea Antarticii, monitorizată cu ajutorul sateliților

Au fost detectate ondulații similare pe fundul mării din jurul Antarcticii, dar exemplele sunt destul de limitate ca măsură. Zona de studiu norvegiană este mult mai mare și, prin urmare, oferă o impresie mult mai clară a cât de repede se poate topi gheața, într-un climat care se încălzește.

Oamenii de știință folosesc sateliți pentru a monitoriza zonele unde începe să se topească gheața din Antarctica. Nava spațială poate urmări unde aceasta este ridicată și coborâtă în timpul mareelor.

Doctorii Batchelor și Christie spun că observațiile echipei lor vor ajusta modelele computerizate care încearcă să prezică destinul Antarcticii într-o lume în continuă încălzire. În acest moment, acestor modele lipsesc detalii importante despre comportamentul gheții.