Ziarul știripesurse.ro a publicat, joi, 4 aprilie, 2023, un material care se dorește a fi o știre. În acesta, autoarea se erijează în purtător de cuvânt al industriei hainelor de blană. Mai multe, redactorul se adresează reprezentanților Parlamentului României. Ea le cere membrilor acestuia să nu aplece urechea la pledoariile activiștilor de mediu.

Problema este că, la fel cum nu tot ce zboară se mănâncă, nu tot ce apare în presă este și etic. De exemplu, articolul cu pricina are toate semnele unui articol publicitar. Acest lucru NU este precizat în ziar. Mai mult, el este prezentat ca fiind un articol credibil, scris de o jurnalistă a publicației. Fotografia folosită este, pe de altă parte, desprinsă dintr-o realitate care bate filmele de groază.

Dă-mi un soț, tată sau frate la mezat, și-ți dau o blană, obținută tot cam așa!

Conform articolului, industria blănurilor le „dă peste mâini” activiștilor de mediu.

Am accesat această „pseudo-știre” tocmai datorită șocului inițial prezentat de fotografia atașată materialului. Punct-ochit, punct-lovit! Click-bait, spuneți?! Vom vedea.

Aceasta este celebra fotografie a mamelor și soțiilor unor soldați ruși morți în Ucraina. Ele țin în mâini haine de blană. Acestea le-au fost, aparent, date de guvernul rus pe post de compensație pentru pierderea suferită.

Aceasta este fotografia cu pricina, publicată în știripesurse.ro, pe 4 mai.

Aceasta este de fapt o captură dintr-un clip distribuit de mașina de război rusească, în Rusia. Aveți, mai jos, exemple a câtorva dintre publicațiile care au prezentat filmulețul. Prima este o captură chiar a unui artciol pe această temă al publicației în cauză.

Prima opțiune: aprovizionăm Rusia cu haine de blană

La prima vedere, am fost tentați să credem că este o „știre” extrem de interesantă pentru viitorul României. Mai mult, am bănui că ea a trecut, razant, pe sub radarul celor mai perspicace istorici, oameni politici și specialiști într-ale propagandei de război.

Specialiștii menționați ar fi iertați dacă ar fi la fel de confuzi precum am fost noi. Asocierea titlului cu această fotografie pare a ne fi anunțat, pe furiș, că Rusia va intensifica campania din Ucraina.

Ne-am putea pune o serie de întrebări: Suferă, industria blănurilor din România, și nu îți mai poate onora comenzile față de guvernul rus?! Se întrevede o ofensivă rusească?! Ca atare, vrea guvernul rus vrea să se aprovizioneze cu haine de blană, în cazul unor pierderi mari de soldați?! Va deveni haina de blană simbol al cooperării României cu Federația Rusă?! A mers Diana Șoșoacă la Ambasada Rusiei pentru a negocia un contract de amploare pentru blănurile românești?! Posibilitățile sunt nelimitate.

Greșeală, sau doar manipulare de ultimă speță?!

Există, desigur, o altă opțiune: autoarea a căutat o fotografie în arhivă. A dat de aceasta, și nu i-a cunoscut sursa. Greu de crezut: tocmai am arătat că țtitpesurse.ro publicase povestea hainelor de blană date în schimbul unor vieți omenești.

Aici intervine a treia variantă: această fotografie a fost folosită intenționat și mizerabil, pe post de clickbait. Fiindcă materialul comandat se vrea a fi citit atât de mult, încât orice scamă de etică rămasă pe costumul proprietarului publicației se pierde cu ajutorul unui simplu bobârnac. Unul financiar.

Iosif Buble, proprietarul știripesurse.ro, plătit de diverse partide, pentru plagiaturi

Iosif Buble, patronul știripesurse.ro, este un personaj controversat. Numele lui nu a apărut doar o dată în presa națională. Soț al deputatului PSD Diana Tușa, acesta încasează, de ani buni de zile, cantități impresionante de bani de la partide.

Faptul că acesta are familia în PSD nu a constituit un impediment nici pentru guvernul Orban, nici pentru diferite filale PNL, arată publicația Podul, aici. Acestea i-au virat sume colosale de bani, în ultimii ani.

Asta nu l-a oprit pe Buble de la a colabora cu Dana Budeanu, șefa garderobei Gabrielei Firea. De pe pagina de Facebook a publicației, Budeanu a criticat deseori politica de guvernământ a guvernului liberal.

O parte a banilor încasați de Buble s-au teleportat în buzunarele încăpătoare ale PSD-ului. Newsweek a arătat cum acesta a fericit PSD-ul cu donații sau împrumuturi, pentru a își susține soția în prolifica sa carieră politică.

PNL nu a fost singurul partid care a livrat bani către Buble. Publicația aktual24 a arătat aici cum acesta a încasat sute de mii de euro de la PSD, în 2020. Adică, a luat, dar și a dat. Cu împrumut, tot către PSD.

Banii primiți nu au venit pe filiera știripesurse.ro. Facturile au fost emise pe CURS. Adică, ele au venit din partea Centrului de Sociologie Urbană și Regională, ale căror sondaje de opinie prezic mereu p ascensiune nemaivăzută a PSD-ului.

La Școala Pregătitoare de Jumulism Financiar a lui Buble, istoria arată că orice se acceptă, atâta timp cât banul curge

În cazul știripesurse.ro, formula e simplă, după cum a demonstrat jurnalistul Vlad Stoicescu. Acesta, arată publicația Podul, a descoperit că știripesurse.ro primește bani de la stat pentru o „secțiune” adresata „diasporei”.

Mai mult, Stoicescu a demonstrat și că textele dedicate disaporei de pe stiripesurse.ro sunt, de fapt, copy-paste-uri. Copy-paste-uri din reviste științifice, publicații bine documentate, spuneți?! Nu. Copy-paste-uri ale unor texte publicate de diverse persoane prin rețelele de socializare.  

Găsiți maculatura cu pretenții de articol, aici, și analizat în josul paginii noastre. Titlul acesteia?! „Industria blănurilor din România le dă peste mâini activiștilor: Ar priva bugetul de zeci de milioane de euro.”

Trecem cu vederea asocierea faimoasei fotografii cu materialul și începem să îl lecturăm.

Căutăm elementele unui articol. Printre ele, răspunsul la niște întrebări: când le dă peste mâini de către specialiștii din industria hainelor de blană, unde, cum, când, de ce?! Căutăm și niște surse și un punct de vedere. Nu găsim decât acest ultim element.

Dacă sursele îi lipsesc, ceea ce are, însă, din plin acest text, sunt semne că este un articol plătit. Toate semnele, mai puțin cel esențial: litera „P,” care să semnalizeze acest lucru și cititorilor.

Din titlu, suntem tentați să deducem, astfel, că materialul este un comunicat al unor reprezentanți ai industriei crescătorilor de blănuri.

Materialul știripesurseinexistente.ro este îmbibat cu elemente propagandiste

Conform manualului UNESCO pentru pregătirea jurnaliștilor „Journalism, fake news & disinformation: handbook for journalism education and training,” („Jurnalism, fake news & dezinformare: manual pentru educație și formare în jurnalism”), ”jurnaliștii trebuie să fie voci independente.” „Asta înseamnă să nu acționezi, formal sau informal, în numele unor interese speciale. Înseamnă, de asemenea, recunoașterea și publicul declarând orice ar putea constitui un conflict de interese – în interesul transparenței,” se arată în manual.

Practic, sub titlul de „știre”, celor mai mult de 900,000 de urmăritori de pe Facebook ai publicației le sunt livrate materiale propagandistice.

Marea spălare pe creier: Cum arată un material propagandistic pentru care o terță parte plătește bani pentru a fi prezentat sub formă de știre?!

în primul rând, conform manualelor de jurnalistică, în cazul unui articol, sursele ȘI „detaliile” contează. Aceste elemente îi lipsesc cu desăvârșire acestui material.

Într-un text propagandistic, este uzuală repetarea unor motive. Aceasta are rolul de a construi și inocula o imagine falsă despre un grup sau exemplu în mintea populației țintă.

În acest caz, articolul încearcă să convingă cititorii că singurii oprirea creșterii animalelor pentru blană, sunt, în primul rând, doar „activiști”. Apoi, nu totalitatea acestora, ci doar o „minoritate”.

Am găsit termenul de „activiști” folosit în sens peiorativ în alte discursuri. De exemplu, cel al unui primar PSD-ist, aici.

Prin folosirea lui, se încearcă plasarea tuturor celor care se opun industriei respective în această categorie. Astfel, ea este mai ușor de arătat cu degetul și pus la colț.

Opozanții nu mai au valoare, ei nu mai există, la nivel individual. Ei devin parte a unui întreg care poate fi, astfel, demonizat, dezumanizat și combătut mai ușor.

Tehnica este fix cea folosită în cazul „teroriștilor” de la Revoluție, cei care urmau să se parașuteze în balcoane, și să le facă rău unei oarecare doamne Ionescu și unui oarecare domn Popescu.

Autorii unui astfel de text crează, intențional, un bau-bau. Ei se bazează pe faptul că, generând anxietate în cititori, aceștia vor respinge, automat, tot ce ține de grupul defăimat. În acest caz, că vor respinge ideile promovate de acești „activiști”. Mai mult, ei speră că vor porni un val social care să respingă orice valori promovate de acesta.

Articolul este mai puțin despre blănuri, și MULT MAI MULT despre DEMONIZAREA implicării SOCIETĂȚII civile, a oamenilor care vor ALTCEVA decăt ceea ce urmăresc cei care au suportat costul său

Imaginea acestui grup ca forță a răului este construită prin însoțirea sa de către un verb cu conotație negativă: „(…)activiștilor: ar priva bugetul (…)” Dacă titlul nu pare avea sens, este fiindcă el NU este construit pentru a AVEA SENS, ci pentru a manipula.

Nu este un text scris de un jurnalist nepregătit, deși poate părea astfel. Cuvinte cde mai sus sunt alăturate forțat, cu un scop. Acesta este de a crea, în percepția cititorului, imaginea negativă dorită cu privire la „activiști.”

Pe parcursul textului, aceste cuvânt este înlocuit de „ONG-uri.” Se încearcă, astfel, crearea unei echivalențe între cei doi termeni.

Scopul acestei rocade: denigrarea ONG-urilor

Multe dintre ONG-uri par a reprezenta un inconvenient, pentru partidele de guvernământ din România. Problema nu este una nouă – vedeți aici sau, pentru varianta Codrin Ștefănescu, aici.

ORICE organizație care concentrează atenția unei părți a electoratului spre altă direcție decât linia pe care vor să o dicteze partidele politice pare a fi văzut ca un dușman. Mai mult, pare a se vrea, după cum se observă din textele de mai sus, eliminarea, marginalizarea, îndepărtarea și întreruperea activității acestora.

Activiștii ȘI ONG-urile sunt cele care, deseori, pornesc petiții prin care inițiază o SCHIMBARE. Dorința vreunui grup de interese politic, sau al altuia, de a le demoniza este, astfel, justificată.

Analiza „punctuală” a textului propangandist

Am identificat, în text, folosirea unui limbaj care acoperă toate punctele menționate de mediaactivationlab, aici. Textul urmărește activarea unor emoții puternice, iar informațiile și ideile sunt simplificate, pentru a înlocui găndirea critică. Atacul asupra oponenților este vădit.

Textul este, astfel, atât manipulator, cât și propagandist. Pentru rapiditate, detaliem în formă de listă elementele de limbaj care ilustrează acest fapt.

De la folosirea cuvântului „minorități” în sens negativ, la cosntruirea unei realități pentru cititor, în detrimentul încurajării gândirii critice

• „minoritate”: Din punct de vedere scriitoricesc, cuvântul nu își are locul, în text. El este alăturat termenului „activiști” tocmai într-o altă încercare de a îi calomnia pe cei care se împotrivesc activității lor, și a crea impresia căaceștia sunt puțini. Adică, nu că sunt doar activiști, dar mai e vorba și numai de o minoritate a acestora;
• „inițiativa (…) FORȚEAZĂ” – autoarea folosește un limbaj negativ și exagerat, cu încărcătură emoțională mare. Ar fi putut folosi verbul „a duce,” dar asta nu ar avea efectul manipulator dorit;
• primele două fraze sunt subiective, autoarea nu precizează sursa acestora – lipsă extremă de profesionalism. Jurnalismul presupune prezentarea, și nu CONSTRUIREA unor realități;
• „Menționăm (…) ani” – lipsește sursa. Dacă își asumă menționarea, ca publicație, de unde știu asta?! Știu, sau inventează?!
• „toate” – nu prezintă sursele care să demonstreze că „toate” guvernele țărilor care au interzis comerțul de blănuri au plătit despăgubiri;
• „au fost nevoite,” „substanțiale,” „venituri pierdute,” „compensații” – din nou, limbaj negativ vis-a-vis de interzicerea comerțului cu blănuri – toate menite a construi atitudini negative față de „inițiativă;”
• ”Acești bani ar putea fi cheltuiți mai bine” – dacă autoarea acetui articol este analist financiar, acest lucru trebuie precizat. Dacă nu, această idee trebuie susținută cu dovezi. În această formă, este vorba doar despre opinia subiectivă a autoarei;
• „statele care au ALES” – teoretic, dă cititorului de știre că ar trebui să există o „alegere.” Practic, este vorba despre definirea unei direcții. Autoarea încurajează alegerea acesteia, a direcției în care sunt manipulați cititorii. Ea apelează la sentimentele puternice ale populației față de libertatea de a alege;
• „a trebuit să ofere perioade de tranziție suficiente, de minim 10 ani” – autoarea oferă o falsă alternativă. De fapt, ea inoculază ideea întîrzierii unei astfel de mișcări. Sa asigură, astfel, că va exista susținerea populației pentru demersul propus dea ea, și opoziție față de inițiativa „oponenților”.

Sursele lipsesc cu desăvârșire. Nu și asumpțiile!

• „activități extreme,” „scop final” – din nou, autoarea folosește un limbaj cu o puternică încărcătură emoțională. Fraza în care apar aceste cuvinte este, din nou, o afirmație lipsită de probe, LIPSITĂ DE VALOARE JURNALISTICĂ;
• „Următoarele sectoare care vor fi atacate sunt pielea, lâna precum și toate activitățile dezvoltate pe orizontală care sunt în strânsă legătură cu acestea”: PRESUPUNERE, lipsită de bază reală, menită a CREA ANXIETATE – vedeți folosirea verbului „a ataca;” ZERO VALOARE JURNALISTICĂ;
• „Acest lucru va crea un precedent care ar pune în pericol industria crescătorilor de animale din România” – afirmație bazată pe o presupunere, ZERO VALOARE JURNALISTICĂ;
• „Fermele de blană din România sunt bine reglementate și respectă toate standardele de sustenabilitate și bunăstare a animalelor” – nu este la latitudinea unui reporter să facă această presupunere, în absența unor surse. Deci, din nou, zero valoare jurnalistică;
• „În cazul în care acestea nu sunt respectate punctual, organele de control ale statului le pot inspecta și pot lua măsuri împotriva lor, nefiind necesară interzicerea unei întregi industrii folosind exemple negative izolate” – autoarea presupune că protestele împotriva industriei sunt datorate câtorva incidente izolate de cruditate în industria hainelor de blană. Ea deraiază și minimizează scopul acelor proteste. Problemele în sine sunt minimizate, de asemenea. La fel și numărul lor, fără să fie aduse, însă, dovezi sau probe în acest sens;

Demersul este orice, numai unul jurnalistic, nu

• „Se vorbește și se luptă din ce în ce mai mult pentru toleranță, dar se dorește discriminarea unei majorități a populației din cauza preferințelor vestimentare,” continuă autoarea – victimizare și prezentarea unor informații false, lipsă de date și surse. Ea presupune că „o majoritate a populației” ar dori să poarte haine de blană. În sprijinul acestei afirmații, ea aduce ”date” mai apoi, în text. Problema este că dă impresia falsă că întreaga pupulație a UE care nu a luat parte la sondaj ar forma această „majoritate;”
• „Răpindu-le acestora dreptul la liberă alegere” – tema dreptului la libera alegere este invocată, din nou. Ea lucrează, astfel, psihologic, la sensibilitățile unui popor privat de această opțiune în anii comunismului, printre altele. Din nou, ea folosește un limbaj emotiv, cu verbe care induc anxietate: „a răpi;”

Afirmații false și dramatizare

• „Nu vorbește nimeni despre cât de nociv este plasticul din blana sintetică” – FALS! Despre asta se vorbește de foarte multi timp: aici și aici, de exemplu. Stiripezerosurse DRAMATIZEAZĂ, creând CIRC. Nu citează nici o sursă în care să se arate că „activiștii” ar susține blănurile, ca o alternativă. Autorul materialului CREAZă un scenariu care nu există;
• „Trăim pe o planetă din ce în ce mai poluată” – acesta este un exemplu de politețe negativă – aparent, agentul manipulator se pune de acord cu o idee care este promovată și de „oponenții” săi. De fapt, el doar DETURNEAZĂ discursul acestora pentru a îl întoarce înfavoarea sa – după cum se vede mai jos;
• „Dorim să reglementăm prin legi poluarea accelerată pentru a satisface interesele unor grupuri minoritare dar foarte vocale” – aceasta este fraza total lipsită de logică – nu și de forță denigratoare. Adică, dacă nu ar exista aceste grupuri, nu ar trebui „să reglementăm prin legi poluarea?!” Este o eroare de logică pe care o învățai la clasa a 9-a… dacă nu chiuleai!
• „Susținătorii industriei blănurilor sunt mai puțin vocali, deși aceștia sunt majoritari.” Aceastea sunt asumpții. Publicația lui Buble nu are absolut nici o dovadă care să îi susțină afirmațiile.

Victimizare și incitare

• „ONG-uri care acționează concertat la nivel European(…) Este inadmisibil ca interesele unui grup de ONG-uri să primeze în fața unei industrii din România;” – Discurs EUROPA VS ROMÂNIA;
• „în fața locurilor de muncă create și a beneficiilor multiple generate pentru economia locală” – tot ce ține de ideile susținute de către autoarea este prezentat cu ajutorul unui limbaj pozitiv: „create,” „beneficii,” „multiple,” „generate,” „LOCALĂ” – din nou, ideea de „EI” vs „NOI”;
• „Unele publicații” – care?!

„Articolul” care a rescris regulile matematicii

• „Deși par mulți, ei reprezintă doar 0,38% din cei 477 milioane de oameni care trăiesc în UE.” – propoziția frizează ridicolul. Redactorul știripesurselipsă.ro a folosit o formulă matematică grosolană. Ea a luat în considerare numărul semnatarilor unei petiții ca fiind numărul total al celor care ar FI semnat petiția, dacă ar fi știut de ea. Astfel, dă de înțeles că acesta ar fi numărul TOTAL al celor care vor să vadă fermele de blană închise. Apoi, se referă la restul populației Europei ca fiind susținători ai industriei blănurilor: toți bebelușii – copiii, în general, persoanele care nu au acces la acea petiție etc. Pentru o cacealma manipulatoare completă, cele două cifre sunt comparate. Practic, autoarea induce în eroare cititorii.

Defăimarea la adresa oponenților continuă

• „De ce un procent mult subunitar hotărăște pentru o majoritate covârșitoare?” se întreabă, creatoarea acestui material, folosind, din nou, exagerări: „mult subunitar”, pentru ceea ce încearcă să demoleze, și „majoritate covârșitoare,” pentru ceea ce susține. Astfel, ea încearcă minimizarea problemei prezentată de „adversari;”
• „Toate acestea se întâmplă pentru că nu există reacții la adresa scandalurilor și a exagerărilor provocate de niște organizații care au ca scop doar strângerea de fonduri.” Această afirmație este defăimătoare la adresa organizațiilor care încearcă să oprească creșterea animalelor pentru blană. Ele sunt acuzate, fără vreo bază reală, că au ca scop doar câștigul financiar. Acestea mai sunt acuzate și că „exagerează” și provoacă „scandaluri” – din nou, știripesurse dă dovadă că duce o campanie de DEZINFORMARE și DEFĂIMARE;
• „Sperăm ca Parlamentul României să ia decizia firească și rațională, în detrimentul factorului emoțional generat artificial de acest grup de activiști” – publicația încearcă să REDEFINEASCĂ NORMALITATEA după standardele pentru care este probabil plătită să le promoveze;
• „pentru miile de români implicați în această industrie și familiile acestora” – aici, autoarea apelează la factorul emoțional: „români implicați” și „familiile” acestora.

Manipulare și propagandă mascată sub forma unui articol jurnalistic

După cum am demonstrat, materialul este, cap-coadă, unul manipulator și propagandist, care nu are nici în clin, nici în mânecă de-a face cu jurnalismul. Aceste materiale pot fi publicate, însă cu mențiunea că sunt materiale plătite. Pentru ele, există o mențiune pe care lucrătorii publicației au omis-o.

A nu menționa că articolul tău nu este bazat pe un studiu aprofundat și verificarea surselor, ci este unul plătit, este lipsit de etică.

Asta nu derajează, însă, cu nimic patronatul publicației, fiindcă, după cum am demonstrat, etica nu intră în programa de pregătire a cadrelor de la această nestemată în corola politică de minuni a PSD-ului care este Școala Pregătitoare de Jumulism Jurnalistic a lui Buble.