Acasă Blog Pagină 684

Peste 1.000 de tone de deşeuri au fost descoperite în Portul Murfatlar

Captura video
Captura Youtube

Peste 1.000 de tone de deşeuri, printre care anvelope uzate, motoare ce conţin lubrifianţi, au fost descoperite autorităţile constănţene în Portul Murfatlar.

Deșeurile erau transportate pe două barje și au intrat în țară din Bulgaria. Conform declarațiilor, destinația finală a transportului era Turcia.

Comisarii au interzis transporturile ajunse în Portul Murfatlar: cele 1.000 de tone de deșeuri erau metale feroase

Într-o postare pe Faceboook, Octavian Berceanu, Șeful Gărzii de Mediu, a explicat cum comisarii  din cadrul Comisariatului Județean Constanța impreuna cu lucrători din cadrul Gărzii de Coastă și ai Biroului Vamal de Frontiera Constanța Sud Agigea au interzis tranzitul pe teritoriul României a doua barje care transportau cantitatea de peste 1000 tone deșeuri declarate ca fiind deșeuri de metale feroase provenite din tratarea mecanica a deșeurilor.

La controlul fizic s-a constatat ca barajele erau încărcate deșeuri metalice feroase în amestec cu deșeuri provenite din dezmembrări auto, DEEE-uri, deșeuri plastic.

Deşeurile erau expediate din Bulgaria cu destinația Turcia, cu tranzit pe teritoriul României”, a mai precizat Octavian Berceanu pe contul de socializare.

Alte deșeuri, provenite din Japonia

Tot săptămâna aceasta, un container cu peste nouă tone de deşeuri din piese şi dispozitive agricole, sosit din Japonia, a fost descoperit de autorităţi în Portul Constanţa Sud Agigea.

Printre acestea au fost identificate şi deşeuri periculoase, ataşate motoarelor uzate, societatea comercială beneficiară nefiind autorizată pentru valorificarea acestora”, a transmis Garda de Coastă.

Deşeurile erau importate de o societate din ţara noastră. Cu toate acestea, Transportul a fost returnat către destinația inițială. De asemenea, a fost întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunilor de import ilegal de deşeuri, şi import ilegal de deşeuri.

Magazinele îi vor plăti pe clienții care aduc ambalaje din sticlă, plastic și aluminiu

Captura video, Știrile Pro Tv
Captura video, Știrile Pro Tv

În conformitate cu o nouă ordonanță dată de Guvern, magazinele din România vor fi obligate să bani celor care aduc ambalaje din sticlă, plastic și aluminiu.

Astfel, clienții vor fi încurajați să recicleze, iar unele supermarketuri au instalat deja automate de reciclare.

Mai mult decât atât, magazinele și-au luat angajamentul să ofere și anumite produse la preț redus. Cu toate acestea, clienții preferă banii, în schimbul ambalajelor reciclate corespunzător.  

Clienții vor fi recompensați, cu bani, pentru ambalajele din sticlă, plastic și aluminiu

Prin această măsura care ajută la reciclarea deșeurilor, magazinele voar avea obligația de a oferi clienților recompense de 50 de bani pentru fiecare ambalaj reciclat. Legislația care va intra în vigoare se referă la recipientele din sticlă, plastic și aluminiu, precizează Știrile Pro Tv.

Dacă vorbim de țările civilizate, trebui să știm că acest sistem este în funcțiune de mulți ani. Un exemplu este Germania, unde oamenii primesc suma de 5,5 euro pentru 20 de recipiente, iar banii pot fi ridicați simplu și rapid, direct de la ghișeu, fără birocrație sau formulare.

Magazinele care vând și ambalaje la navetă, sticlă sau PET, există și o rampă specială care citește naveta, o bagi cu totul și-ți dă la fel bonul respectiv”, a precizat Dan Trifu, activist de mediu.

România produce anual mai mult de 450.000 de tone de ambalaje din plastic, din care o treime reprezintă PET-uri. Recipientele din sticlă se ridică și ele la peste 200.000 de tone, mai precizează sursa citată.

Recompense inedite pentru oamenii din comuna Ciugud

La începutul lunii iunie, în comuna Ciugud au fost  montate mai multe stații de preluare și reciclare a ambalajelor. Aici, cetățenii au putut depune sticlele, PET-urile și dozele de aluminiu.

Colectarea selectivă a fost și este recompensată, oamenii primind monede virtuale, denumite după numele comunei Ciugud. CIUGUbanii, vor putea fi folosiți în comunitate, Primăria luând în calcul ca, pe viitor, cetățenii să poată folosi monedele virtuale pentru a primi anumite reduceri de taxe sau impozite.

Evul Mediu, la Cluj: fose septice, deversate în pârâu

Foto: stiridecluj.ro
Foto: stiridecluj.ro

Pârâul Nadăș din Cluj–Napoca este, în mod constant, poluat de apa mizeră provenită din fosele septice, iar localnicii din zona Baciu au semnalat, în repetate rânduri, situația.

Conform Știri de Cluj, un cetățean din Baciu a precizat că există localnici care deversează fosele septice în pârâul Nadăș, pentru a face economie. Aceștia ar trebui să cheme vidanja, dar nu fac acest lucru, pentru a nu plăti.

Cum e posibil ca, în anul 2021, în condițiile în care este canalizare, să se deverseze fosele septice in Nadăș? Pute de nu poți deschide geamul. Câți ani mai trebuie să treacă ca să ne civilizam? Domnule primar János J. Balázs ce se poate face în acest sens?”, a întrebat Ștefan F, pe un grup din Baciu.

Primarul: ”Câți ani mai trebuie să treacă ca să ne civilizăm?”

A fost făcut un apel către autorități, s-au cerut atât intervenții, cât și explicații, însă edilul a precizat că, deși locuiește în apropierea pârâului Nadăș, nu a sesizat vreo problemă.

Totuși, primarul János J. Balázs a declarat că este posibil ca anumite fose să se deverseze în pârâu. Conform spuselor, edilul a explicat că locuiește pe strada Transilvaniei, pe partea cu Nadășul, dar zona nu miroase și nu are nicio problema să deschidă geamul.

Fără o localizare mai exactă a problemei care vă supără, nu văd la ce vă așteptați să se facă. Dați-mi o adresă unde nu se poate deschide geamul din cauza putorii respective și atunci se pot da amenzi și se poate cere intrarea în legalitate.

Câți ani mai trebuie să treacă ca să ne civilizăm? Din păcate, prea mulți. Dacă aveți date concrete, controlabile, depuneți sesizări la primărie, la DSP, la Garda de Mediu. Așa, după postari cu caracter general pe Facebook, chiar nu se poate face nimic”, i-a replicat primarul János J. Balázs.

Fose septice, deversate în Nadăș: ”Nu mai suntem în Evul Mediu”

În ciuda spuselor primarului, reclamantul a venit cu date concrete, precizând că a luat decizia de a depune plângere. Mai mult, bărbatul a explicat faptul că locuiește pe strada Transilvaniei, la nr. 79.

În momentul de față, reclamantul a precizat că poate arăta cum se deversează, în amonte de adresa precizată.

Eu nu am autoritatea și nici competența de a merge și a controla cine deversează fosele septice, de-asta am menționat. Eu pot să vă spun că regulat în weekend-uri și când ploua, pute Nadășul. Întrebarea este dacă nu exista o lege prin care sa fie obligați acești cetățeni să se lege la sistemul de canalizare? Câți dintre cetățenii care au fose septice au contracte și pot arăta ca vidanjează cu regularitate fosele? Nu mai suntem în Evul Mediu”, a mai spus cel care a reclamat cazul.

Deșeuri periculoase, ilegale, provenite din Japonia

În România au ajuns deșeuri ”importate” din Japonia, iar comisarii de la Garda de Mediu Constanța au reușit să oprească transportul, returnându-l către țara de origine.

Un container cu peste nouă tone de deşeuri din piese şi dispozitive agricole, sosit din Japonia, a fost descoperit de autorităţi în Portul Constanţa Sud Agigea. Deşeurile erau importate de o societate din ţara noastră. Acestea vor fi returnate în Japonia, notează news.ro.

Un comunicat întocmit de Garda de Coastă precizează că poliţiştii de frontieră, în cooperare cu lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Constanţa, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului şi comisari din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Constanţa, au descoperit în data de 17 august un container cu deşeuri din piese şi dispozitive agricole, care urmau să fie importate din Japonia de către o societate comercială din România.

Deșeuri periculoase, provenite din Japonia

Garda de Coastă a transmis că au fost efectuate verificări suplimentare și, în urma acestora, echipa de control a constatat că în container se aflau încărcate 9.400 kilograme de piese şi dispozitive agricole. Deșeurile se aflau într-un grad avansat de uzură, fiind afectate de rugină.

Printre acestea au fost identificate şi deşeuri periculoase, ataşate motoarelor uzate, societatea comercială beneficiară nefiind autorizată pentru valorificarea acestora”, a transmis Garda de Coastă.

Transportul a fost returnat către destinația inițială

La momentul de față, comisarii Gărzii de Mediu Constanţa nu au permis acest import şi au decis returnarea deşeurilor la societatea exportatoare din Japonia.

Mai mult, a fost întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunilor de import ilegal de deşeuri, şi import ilegal de deşeuri în vederea eliminării, precizează Știri pe surse.

Deșeuri și substanțe periculoase, oprite de Garda de Mediu Dolj

La începutul lunii în curs, două barje care transportau ilegal deșeuri din Ungaria, au fost oprite în cursul zilei de duminica, 1 august, de către Garda de Mediu și Poliția de Frontieră.

Ambele ambarcațiuni transportau aproximativ 2.000 de tone de deşeuri. Deșeurile, transportate ilegal veneau din Ungaria și aveau ca destinație finală Turcia.

Fără legătură cu peisajul montan: o bancă a fost montată la peste 2500 de metri altitudine

Foto: Mediafax
Foto: Mediafax

Mai multe imagini au ajuns virale pe internet, iar părerile rămân împărțite: unii cred că o bancă din lemn, pe structură metalică, montată la peste 2500 de metri altitudine, pe Vârful Călţun din Făgăraş, reprezintă cea mai bună idee.

Între popas, odihnă, un estetic discutabil și necesitate, mulți români au aplaudat gestul.

Banca montată în vârf de munte nu își are rostul: natura trebuie să rămână natură

La polul opus, Şeful Serviciului Salvamont Argeş, Ion Sănduloiu, a declarat pentru News.ro că, dacă imaginile sunt reale, salvatorii vor demonta banca. 

Acesta a precizat pentru sursa citată că, dacă banca a fost montată pe vârful muntelui, nu îşi are locul și nici rostul.

”Mâine-poimîine montează alţii un chioşc sau cine ştie ce

Problema este că nu ne apucăm să montăm bănci pe vârfuri. Natura trebuie să rămână aşa cum este. Mâine-poimâine montează alţii un chioşc sau cine ştie ce”.

Mai mult, Ion Sănduloiu s-a arătat revoltat arătând că, din punctul său de vedere, oamenii aceia ar trebui să primească o amendă de la Jandarmeria Montană pentru că au făcut acolo ceva ce nu are nicio legătură cu peisajul montan.

Banca ar fi fost urcata pe munte de o familie din Sibiu. După cum scrie cineva pe internet, despre banca apărută din senin la 2505 metri altitudine:

Am avut ocazia să stau printre primii pe ea. Până când ajungeţi să vedeţi şi dvs., am pus câteva poze să ştiţi că nu e glumă! Respectul meu!”, a scris un membru al grupului de pe reţeaua de socializare.

De asemenea, Şeful Serviciului Salvamont Argeş a menţionat că echipele de salvatori montani sunt în dispozitiv pregătite să intervină în caz de apeluri la 112, însă, când vor ajunge pe Vârful Călţun, vor demonta banca dacă aceasta va fi găsită acolo.

Este imitația de pielea/pielea ”vegană” nocivă pentru planetă?

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Este sau nu pielea sintetică prietenoasă cu mediul înconjurător? Publicația Popular Science a explicat că pielea, fabricată în mare parte din pieile vitelor și vițeilor, este foarte contestată în industria modei. Și nu doar pielea. Gama este largă și putem vorbi inclusiv de blănuri sau de penele păsărilor.

Veganismul și utilizarea a mai puține produse de origine animală: chit că se raportează la alimentație sau la modă, veganismul este adesea susținut ca soluție durabilă.

Cu toate acestea, unii experți din industrie și ecologiști susțin că pielea sintetică de calitate este un material dificil de găsit. Deși consumul mai puțin de carne și lactate și o dietă mai orientată spre plante s-a dovedit a fi mai bună pentru mediu, consumatorii pot fi induși în eroare presupunând că toate lucrurile vegane sunt durabile.

Controversă: Majoritatea pieilor vegane obișnuite sunt fabricate în mare parte din piele poliuretanică, care nu este durabilă sau biodegradabilă

Tanja Hester, activist de mediu, scriitor și autor al Wallet Activism spune că ideea de „piele vegană” este doar un nume, destinat vânzării.

Este doar plastic, care este rareori reciclat și, sub formă de piele vegană, este imposibil de reciclat. În esență, nu există o piele vegană durabilă”, a precizat activista.

Cu toate acestea, Hester vine și cu soluții. Conform activistei pentru mediu, iubitori de piele naturală s-ar putea orienta către  articole din piele la mâna a doua. Acestea sunt de înaltă calitate, cum ar fi cizme sau genți care pot dura ani de zile.

De asemenea, pieile vegane ieftine, pot sta într-un depozit de deșeuri timp de sute de ani.

Pielea artificială: un material plastic, care nu se degradează

Pielea poliuretanică este un polimer termoplastic. Aceasta este utilizată, în principal, în încălțăminte și mobilier vegan. Alt material care poartă numele de ”piele vegană” este clorura de polivinil, cunoscută și ca pielea din PVC.

Ambele duc la poluarea cu micro-plastice, datorită cantității de energie, apă și substanțe chimice utilizate pentru a produce materiale din piele falsă.

Materialele plastice eliberează toxine dăunătoare în timpul fabricației care pot pătrunde în aer și în apă. Unele materiale plastice pot chiar elibera unele toxine, atunci când devin uzate.

Concluzia: dacă există dubii, ar trebui să începem prin a ne observa propriul dulap. Ce folosim, și ce nu. Ce putem repara, și ce nu. Dacă suntem sau nu dependenți de modă. Dacă alegem sau nu să cumpărăm în exces.

Ne putem îndrepta spre hainele la mâna a doua, înainte de a alege o nouă jachetă de piele, ”falsă” sau reală.

Dacă într-adevăr aveți nevoie de ceva nou, este bine să faceți cercetările pentru a găsi ceva care să se potrivească stilului și codului moral.  

Europa: Incendii, inundații și dispariția unor zone de coastă

Foto: Digi 24
Foto: Digi 24

Conform oamenilor de știință, temperaturile din Europa vor crește mai repede decât media globală.

Potrivit noului raport publicat săptămâna trecută de grupul interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale (IPCC), pe continentul european se vor intensifica valurile de căldură și inundațiile, iar europenii vor trebui să se obișnuiască cu evenimentele meteorologice extreme, chiar dacă omenirea va reuși să îndeplinească obiectivul Acordului Climatic de la Paris de a menține nivelul temperaturii medii globale la 1,5 grade celsius față de perioada preindustrială, notează Politico Europe, citat de Digi 24.

În 2021 a fost făcut public cel mai amplu raport din istorie referitor la schimbările climatice, numit ”Cod roșu pentru umanitate

În cadrul raportului grupul interguvernamental de experți al ONU privind schimbările climatice a declarat că activitatea umană determină schimbări „fără precedent” ale climatului planetei, inclusiv unele, cum ar fi creșterea nivelului mării, care sunt „ireversibile” pentru sute sau chiar mii de ani, mai arată sursa citată.

Europa, după anul 2021

Ne așteptăm la implicații majore cauzate de combinarea dezvoltării urbane viitoare și apariția mai frecventă a evenimentelor climatice extreme, cum ar fi valurile de căldură, cu zile și nopți mai calde, care vor spori stresul termic în orașe”, menționează experții ONU în raporul IPCC .

Schimbările climatice for presupune o serie de modificări, Richard Allan, autorul principal, precizând că, fără un angajament rapid și susținut privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cauzate de om, extremele ciclului apei vor continua să se intensifice odată cu viitoarele creșteri ale temperaturii suprafeței terestre, împreună cu inundațiile asociate mai severe și evenimente de secetă.

Ce se va întâmpla pe continent din cauza schimbărilor climatice

  1. Incendii de vegetație și valuri de căldură;
  2. O creștere a temperaturii medii globale cu 2 grade Celsius față de perioada preindustrială;
  3. Regiunea Europei de Est se va confrunta cu temperaturi extrem de ridicate;
  4. Inundații și secete;
  5. Evenimente extreme de la nivelul mării.

Praful din șantiere: un constant pericol pentru plămânii orașenilor

Sursa foto: Știrile Pro Tv
Sursa foto: Știrile Pro Tv

Deși există numeroase amenzi pentru constructori, praful care se ridică de pe șantiere afectează, în mod constant, sănătatea locuitorilor.

Constructorii refuză să respecte legislația și, voit, nu apelează la prelate și nici nu stropesc drumurile.

Praful afectează sănătatea încet, dar sigur, pulberea periculoasă prezentă pe șantiere reprezentând cauza multor afecțiuni pulmonare.

Constructorii preferă amenzile în locul investițiilor, iar praful din șantiere rămâne o constantă nocivă

Inspectorul Pro a aflat că, pentru firmele care construiesc, este mai avantajos să achite jumătate din amendă decât să facă investiții.

Tot legea le permite să-și facă propriile analize, iar rezultatele sunt mereu conforme, precizează Știrile Pro Tv.

Șantiere, la doar câţiva kilometri de Palatul Cotroceni

Un exemplu rămâne Capitala unde, în Sectorul 6, doar câţiva kilometri de Palatul Cotroceni, șantierele devin din ce în ce mai nocive pentru bucureșteni, furtunile de nisip înălțându-se până la etajul 10 al blocurilor, locuite de mii de familii.

La fel ca în alte orașe, constructorii preferă să achite sancțiunile, obțin profit și rămân total indiferenți atunci când se aduce sănătatea în discuție.

Legislația șantierelor: clară, dar ignorată

Ce spune legea atunci când discutăm despre construcții: este nevoie de prelate pe blocuri, iar drumurile de acces trebuie stropite, permanent, cu apă. De asemenea, roțile camioanelor trebuie să fie spălate.

O filmare realizată de echipa Pro Tv arată contrariul: abia în momentul în care au realizat că sunt filmați, cei de pe șantier au pus apă în cupa unui utilaj şi au stropit drumul, mai precizează sursa citată.

Prezent la fața locului a fost și Octavian Berceanu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu. Acesta s-a arătat revoltat de situație şi a dispus un nou control.

Conform statisticilor, România înregistrează 23 de mii de decese pe an, care au ca sursă de poluarea. Mai mult, țara noastră cheltuie aproximativ 1,2 miliarde de euro, anual, pentru bolile provocate de poluare.

Gestionarea apelor uzate: o problemă care persistă în România

Foto: Apa Canal Galați
Foto: Apa Canal Galați

În cursul zilei de vineri, 13 august, Tanczos Barna, a declarat, la Odroheiu Secuiesc, că România nu stă deloc bine la problema gestionării apelor uzate.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a explicat și faptul că, încă din 2016, Comisia Europeană a deschis procedura de infringement pe această problemă şi că abia 66% din localităţile cu peste 10.000 de locuitori au sisteme de epurare, însă nici acestea nu sunt toate funcţionale, arată Știri pe Surse.

În cadrul unei conferințe de presă, ministrul a precizat că a vorbit la întâlnirea cu primarii despre problema gestionării apelor uzate. Concluzia este că țara noastră nu stă bine la acest capitol, dovadă fiind și infringementul pe această problemă.

Ministrul Mediului, despre apele uzate: ”66% din localităţile cu peste 10.000 de locuitori au sisteme de epurare, însă nu sunt toate funcţionale

De asemenea, Tanczos Barna a specificat că există trei surse de finanţare pentru a atinge nivelul dorit la nivelul Uniunii Europene şi la nivelul ţării.

”În ceea ce priveşte sistemul de epurare a apelor uzate, abia 66% din localităţile cu aglomerări mai mari de 10.000 de locuitori au sisteme de epurare, sisteme de canalizare, dintre care nici acestea nu sunt toate funcţionale, 30% din numărul acestora este încă în fază de implementare-construire”, a declarat ministrul Mediului.

Acesta a precizat că este nevoie de un efort mult mai mare, de efort finanţat prin POIM; pe de o parte, POIM vine în sprijinul acestor sisteme şi oferă peste 300 milioane de euro finanţare, vine şi PNRR cu o finanţare de peste 1 miliard de euro, pentru completarea sistemelor existente, pentru sisteme noi în localităţi sub 200 de locuitori şi creşterea gradului de conectare, racordare la sistemele existente, pentru că şi acolo e o problemă.

Avem sisteme existente şi nu avem racordări din partea cetăţenilor. Şi vine şi noul program, pe 50 de miliarde de lei, despre care domnul ministru Cseke a vorbit zilele trecute, care vine în completarea celor două finanţări existente”, a declarat Tanczos Barna, în cadrul conferinţei de presă.

Fotografia anului 2021: ”Așa arată vara lui 2021, în Iakuția”

Foto: The Siberian Times
Foto: The Siberian Times

Radio Eco Natura: ”Priviți cu atenție această fotografie. Așa arată vara lui 2021, în Iakuția”.

Potrivit experților Greenpeace, este o fotografie despre incendiul din nord-estul Siberiei (Rusia), incendiu care ar putea deveni cel mai devastator din istorie.

Regiunea Iakuția, cea mai întinsă din Rusia, este devastată de câteva săptămâni de incendii care au afectat suprafețe mai mari decât cele din Grecia, Italia și Spania la un loc.

În regiune este instaurată starea de urgență, iar fumul degajat de incendii a ajuns în localități aflate la mii de kilometri depărtare. Cel mai mare incendiu acoperă deja 1,5 milioane de hectare de vegetație din Siberia, potrivit Greenpeace.

Expertul ONG-ului arată că un astfel de incendiu este imposibil de stins de către oameni, fiind nevoie de o ploaie pentru a stopa extinerea flăcărilor.

Vladimir Putin, îngrijorat de incendiile care au cuprins Siberia în vara lui 2021

Amploarea şi natura catastrofelor naturale în anumite regiuni este absolut fără precedent”, a declarat Putin.

De asemenea, președintele rus s-a referit la incendiile de pădure din Siberia şi Extremul Orient, agravate de secetă şi propagate de vântul puternic.

Toate acestea arată încă o dată că în viitor este important să ne implicăm într-o manieră profundă şi sistematică în programul climatic şi de mediu”, a adăugat Vladimir Putin. Incendiile din Siberia au distrus deja peste 16,6 milioane de hectare, în special în regiunea Iakuția, zonă vastă, dar puţin populată.

Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă, al cărui şef a venit joi în Iakuția, a anunţat că a creat un centru de coordonare pentru a face faţă acestor incendii, împotriva cărora au fost mobilizate 5.000 de persoane, a precizat publicația Gândul.