Australia a implementat noi măsuri stricte contra fumatului, transmite BBC News, citat de Europa FM.
Unele tipuri de țigări electronice, numite și ”vaping”, nu vor mai fi disponibile fără rețetă, iar cantitatea de nicotină din aceste produse va fi redusă.
De asemenea, unele dispozitive de vaping de unică folosință urmează să fie interzise în țară.
Autoritățile din Australia vor interzice, de asemenea, importurile de astfel de dispozitive și vor implementa o creștere a taxelor pentru vânzările de tutun cu 5% pe an în următorii trei ani
În prezent, țigările din Australia sunt printre cele mai scumpe din lume, un pachet cu 25 de țigarete costând aproximativ 50 de dolari australieni (echivalentul a aproximativ 30 de euro).
Chiar dacă Australia are una dintre cele mai scăzute rate de fumat zilnic din lume, numărul tinerilor sub 25 de ani care încep să fumeze a crescut.
Cercetările sugerează că unul din șase australieni cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani a folosit țigări electronice, iar unul din patru tineri cu vârste între 18 și 24 de ani a fumat astfel de produse
Ministrul Sănîtății a precizat că aceste produse sunt intenționat direcționate către copii și sunt ușor de găsit ”în același loc cu bomboanele și ciocolatele” din magazine.
De asemenea, el a adăugat că utilizarea țigărilor electronice a devenit ”cea mai gravă problemă comportamentală” în școlile secundare.
Unele școli au început să instaleze detectoare de vapori în toalete, au raportat mass-media australiene.
Fațada muzeului Louis Vuitton Foundation din Paris a fost acoperită cu vopsea, într-o acțiune ”împotriva bogaților”, dirijată de organizația ecologistă Extinction Rebellion, transmite publicația The Brussels Times.
Într-un videoclip postat pe Twitter de jurnalistul Clément Lanot, un grup de activiști este filmat în timp ce pulverizează vopsea portocalie și roz pe clădire, în dimineața zilei de 1 mai.
Aflat în Bois de Boulogne, Louis Vuitton Fondation este unul dintre cele mai aglomerate muzee din Paris
Videoclipul arată cum aproximativ 30 de activiști au reușit să vandalizeze clădirea în aproximativ 10 minute.
Activiștii au aruncat vopsea pe fațadele de sticlă folosind extinctorul și ”bombele de vopsea” făcute din baloane.
Extinction Rebellion intenţionează prin această acţiune să vizeze grupul de lux LVMH, pe care îl acuză de ”optimizare fiscală”.
”În acest context social actual, în care francezii renunţă la o masă pe zi din cauza inflaţiei, sănătatea marilor grupuri este indecentă”, a declarat un purtător de cuvânt al organizației.
Extinction Rebellion (XR) este o mișcare internațională de activism pentru mediu care a fost fondată în Marea Britanie în anul 2018
Extinction Rebellion (XR) intenționează să atragă atenția asupra practicilor financiare ale companiei multinaționale franceze de lux.
Membrii XR organizează proteste și acțiuni de nesupunere civilă, care includ blocarea străzilor și podurilor, sit-in-uri și greve climatice.
Grupul se bazează pe principiile non-violentei și are o structură descentralizată, fără lideri sau ierarhie.
Un bărbat din Suceava a montat un laț din sârmă, iar o căprioară a murit după ce a fost prinsă în această capcană.
Polițiștii au intrat de fir după ce un martor a sunat la 112 și l-au prins pe braconier, acesta fiind din localitatea suceveană Dărmănești, transmite publicația Glasul Sucevei.
Un martor a apelat numărul unic de urgență, precizând că un bărbat din comuna Dărmănești este implicat în braconaj cinegetic
În acest caz polițiștii au întocmit dosar penal de cercetare pentru: tentativa de a practica sau practicarea vânătorii fără a fi înscris în autorizația de vânătoare individuală sau colectivă eliberată în condițiile legii de gestionar pentru fondul cinegetic respectiv, practicarea vânătorii cu lațuri, ogari sau metiși de ogari și vânarea în afara perioadelor legale de vânătoare la specia respectivă.
Cu ocazia efectuării cercetării locului faptei, au fost ridicate mai multe bunuri de interes în cauză, printre care și capcana tip laț folosită la comiterea infracțiunii, precum și probe biologice ce urmează a fi supuse unor examinări, în condiții de laborator
În timpul cercetării locului faptei, forțele de poliție au confiscat mai multe bunuri, printre care o capcană tip laț folosită pentru a comite infracțiunea și probe biologice care urmează să fie examinate într-un laborator.
Polițiștii au subliniat că infracțiunile de braconaj sunt pedepsite cu închisoare între 6 luni și 3 ani sau cu amendă.
Mulți europeni sunt alarmați de criza climatică, arată un sondaj YouGov, citat de publicația The Guardian. Ei ar lua de bunăvoie măsuri personale pentru a ajuta la combaterea acesteia. Chiar mai mult, europenii ar sprijini politicile guvernamentale în aceste sens. Totuși, cu cât o măsură le-ar schimba mai mult stilul de viață, cu atât o susțin mai puțin.
Sondajul YouGov a testat cetățeni ai șapte state europene: Marea Britanie, Franța, Germania,Danemarca, Suedia, Spania și Italia
Au fost chestionate eșantioane reprezentative de peste 1.000 de respondenți din fiecare țară. Lucrări de teren au fost efectuate între 5 și 24 aprilie, conform YouGov.
Scopul a fost de a măsura sprijinul acestora pentru acțiunile de combatere a schimbărilor climatice luate la nivel de stat, dar și personal. Dintre măsurile guvernamentale, au fost selectate interzicerea materialelor plastice de unică folosință, dar și casarea mașinilor cu combustibili fosili. Au fost incluse și inițiative individuale, precum cumpărarea doar de haine second-hand și renunțarea la carne și produse lactate.
Răspunsurile au sugerat că mulți oameni sunt în favoarea măsurilor care nu le-ar afecta foarte mult modul în care își duc viața. Pașii mai mari potențial necesari au fost, însă, nepopulari.
Foto: Unsplash
60% dintre suedezi, 63% dintre germani, 65% dintre britanici, 77% din spanioli, 79% dintre francezi și 81% dintre italieni s-au declarat foarte sau destul de îngrijorați de schimbările climatice și de efectele acesteia
Majoritatea celor intervievați au fost de acord cu faptul că activitatea umană este responsabilă pentru schimbările climatice. Mai puțin de 20% dintre respondenți din majoritatea țărilor au spus că acesta nu ar fi cazul. Doar un maxim de 5% neagă existența schimbărilor climatice.
Măsurile care nu implică mari sacrificii din punct de vedere al stilului de viață au fost populare. Între 45% (Germania) și 72% (Spania) din respondenți susțin programele guvernamentale de plantare a copacilor. Între 60% (Spania) și 77% (Marea Britanie) spun că vor cultiva ei înșiși mai multe plante, sau că o fac, deja.
Între 40% (Danemarca) și 56% (Marea Britanie, Spania și Italia) dintre respondenți spun că nu ar mai cumpăra niciodată produse din plastic de unică folosință
Între 63% (Suedia) și 75% (Spania) ar susține interzicerea lor de către guvern.
A existat un sprijin destul de solid pentru limitarea consumului de carne și lactate la două-trei mese pe săptămână. Între 28% de respondenți, în Germania, și 43%, în Italia, s-au declarat în favoarea ideii. Între 24% (Marea Britanie) și 48% (Italia) dintre aceștia ar sprijini legislația guvernamentală în acest sens.
Foto: Unsplash
Acordarea de subvenții guvernamentale pentru a face casele mai eficiente din punct de vedere energetic au fost extrem de populare
Sprijinul pentru acestea variază de la 86% în Spania, la 67% în Germania. Acoperirea acestor costuri din buzunarul propriu s-a dovedit, însă mai puțin populară – între 19%, în Germania, și 40%, în Spania.
A existat un sprijin larg, de asemenea, pentru taxarea călătoriilor frecvente. Între 39% din respondenți, în Italia și 59%, în Germania, susțin acest concept.
Ideea cumpărării numai de haine second-hand nu i-a încântat, însă, pe respondenți. Doar între 17% – în Germania și 27% – în Marea Britanie s-au declarat în favoarea măsurii
Foto: Unsplash
Propuneri și mai radicale au avut parte de sprijin și mai slab. Ideea de a reduce în mod voluntar consumul de carne și lactate este sprijinit doar de un procent de 10% dintre germani și unul de 19% dintre italieni. Doar 9% dintre germani și 17% dintre italieni s-ar pune de acord să aibă mai puțini copii decât numărul dorit.
Schimbările în utilizarea mașinilor, o contribuție majoră la emisiile de carbon și un domeniu în care multe guverne europene legiferează deja, au atras, de asemenea, răspunsuri care au arătat o corelație strânsă cu impactul pe care l-ar putea avea asupra vieții oamenilor.
Întrebați dacă ar fi dispuși să treacă la o mașină electrică, o medie de puțin sub o treime dintre respondenții din cele șapte țări chestionate – variind de la 19% în Germania la 32% în Danemarca și la 40% în Italia – au răspuns pozitiv.
Răspunsurile au fost mai variate când a fost vorba de a renunța cu totul la volan în favoarea folosirii transportului în comun, a mersului pe jos sau cu bicicleta. În Franţa, Spania și Italia, 35%, 44% și, respectiv, 40% au declarat că ar fi dispuși să facă această mișcare
Foto: Unsplash
Sprijinul a fost mai mic în Marea Britanie (22%), Germania (24%), Danemarca (20%) și Suedia (21%.)
O posibilă creștere obligatorie a taxei la combustibil nu a fost primită bine de către eșantionul studiat. Cei care s-au opus plății mai multor taxe pe combustibil i-au depășit numeric pe cei care s-au declarat în favoarea măsurii.
Introducerea unei legislații guvernamentale care să interzică definitiv producția și vânzarea de mașini pe benzină și diesel nu a fost, nici ea, populară. Întrebați ce părere au despre interzicerea mașinilor cu combustibili fosili, doar spaniolii și italienii au răspuns mai mult pozitiv decât negativ. Nivelul de opoziție în țări precum Franța și Germania a fost de peste 60%.
Prin intermediul unei scrisori deschise adresată ministrului Mediului, ONG-ul Agent Green susține că Tanczos Barna vrea să permită uciderea a 486 de urși prin intermediul unui ordin de ministru.
În momentul de față, acest ordin se află în stadiul de proiect.
E vorba despre proiectul de Ordin privind aprobarea nivelului de prevenție și de intervenție pentru prevenirea pagubelor și a accidentelor produse de specia urs (Ursus arctos), pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului
”Considerăm că proiectul de ordin pe care l-ați supus dezbaterii publice conține erori crase din punct de vedere legal, științific și moral de la prima până la ultima pagină și vă solicităm să îl retrageți imediat. Face de rușine instituția care se numește ”ministerul mediului”. Ceea ce ați publicat ca fiind un studiu nu arată deloc ca un studiu. Nu puteți supune dezbaterii publice un proiect de ordin fără a deține avizul Academiei Române care oricum nu poate fi dat fără a comite un abuz”, susține Agent Green în scrisoarea deschisă.
În egală măsură, organizația a precizat că proiectul nu are o metodologie serioasă, în timp ce oficialii Ministerului Mediului au respins acuzațiile, susținând că decizia privind cotele de vânătoare a fost luată în urma consultării cu specialiști și că respectă normele și procedurile legale.
Agent Green: ”Proiectul nu abordează cauza problemei, ci doar efectul acesteia. În forma supusă dezbaterii, proiectul va amplifica în mod cert problema”
De asemenea, activiștii de mediu au precizat că vor exista tot mai multe conflicte om-urs, mai multe pagube, pierderi de vieți și destructurarea populației de urs.
”Și cel mai grav, la finalul lecturii proiectului de ordin am realizat că ceea ce Dvs numiți studiu pentru justificarea uciderii planificate a 486 de urși nu prezintă sub nicio formă impactul asupra populației de urs brun”, au scris activiștii de mediu.
Criza energetică și presiunea de a reduce consumul în urma invaziei Ucrainei au determinat reduceri suplimentare ale cererii. Instituțiile UE își unesc eforturile pentru a reduce consumul de energie și emisiile. Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE au încercat să-și reducă amprenta asupra mediului de ani de zile, dar criza energetică de anul trecut i-a determinat să introducă noi măsuri pentru a reduce rapid cererea, au declarat cele trei instituții pentru EURACTIV. „În lumina recentelor creșteri ale prețurilor la energie legate de invazia rusă în curs de desfășurare în Ucraina, economiile de energie și independența energetică au devenit și mai importante și mai presante”, a spus serviciul de presă al Parlamentului. Între timp, Consiliul UE, care reprezintă cele 27 de state membre ale blocului, a redus încălzirea birourilor sale la 19°C, atriumul clădirii Justus Lipsius la 16°C și forumul clădirii Europa la 14°C. În timpul verii, temperatura de declanșare a aerului condiționat va fi crescută la 27°C. În cadrul Consiliului, aceste măsuri sunt coordonate de Secretariatul General al Consiliului (SGC), un organism de sprijin administrativ.
Cum modifică biroracții UE temperaturile în clădiri.
„GSC este dornic să-și joace și rolul. Modificarea temperaturilor de control al climei din clădirile sale atât iarna, cât și vara este un pas făcut de Consiliu pentru a reduce consumul de energie”, spune Consiliul pe site-ul său. De la jumătatea anului 2021, Comisia Europeană a lansat și noi măsuri, inclusiv reducerea temperaturii de încălzire a clădirilor sale cu 2°C iarna și creșterea temperaturii de răcire cu 2°C până la 25°C. „În toată Europa, gospodăriile s-au confruntat cu prețuri mai mari la energie și își dau seama de importanța atât a renovărilor, cât și a măsurilor de eficiență energetică, cum ar fi controlul încălzirii”, a declarat europarlamentarul. Potrivit lui Cuffe, instituțiile UE pot și ar trebui să fie lideri în trecerea către clădiri de înaltă performanță energetică. „Există o oportunitate reală cu clădiri mai mari. Prin însăși natura lor, ele pot fi mai eficiente din punct de vedere energetic”, a spus el.
Comisia vrea să instaleze panouri solare peste tot
„Dar va depinde absolut de zona climatică în care se află clădirea și de vecinătate”, a adăugat el, arătând spre clădirile Parlamentului din Strasbourg, care folosesc resurse de energie geotermală, în timp ce cele din Bruxelles folosesc contacte verzi. Între timp, Comisia Europeană are în jur de 100 de pompe de căldură instalate și patru clădiri cu un total de 340 de metri pătrați de panouri solare. De asemenea, instalează solar fotovoltaic pe clădirea Berlaymont, care ar trebui să fie operațională în această vară și să furnizeze 169 de megawați-oră (MWh) de energie electrică anual. „Examinăm în prezent oportunitatea creșterii numărului de clădiri echipate cu panouri solare și vom lansa studii în consecință”, a declarat Comisia pentru EURACTIV. „Planul pentru următorii cinci ani este de a instala panouri solare pe clădirile Comisiei oriunde este fezabil din punct de vedere tehnic, în conformitate cu planul de acțiune privind ecologizarea”, a adăugat acesta.
Nici bine nu a fost remonatată bariera plutitoare de pe râul Olt, din dreptul orașului Sfântu Gheorghe , că s-a rupt din nou. Incidentul a avut loc la numai o zi după ce aceiași barieră pentru colectarea deșeurilor a fost remontată, potrivit We Radio Sfântu Gheorghe. Inițial bariera a fost amplasată acum aproape doi ani de către reprezentanţii Fundaţiei Comunitare Covasna şi cei ai Asociaţiei „Mai Mult Verde”, în cadrul campaniei de ecologizare „Oltul cu apele curate”. Doar că anul trecut la finalul lunii mai, bariera a fost demontată pentru că s-a rupt.
Până acum bariera s-a mai rupt de două ori
Timp de mai multe luni s-au căutat soluţii pentru a putea fi reparată. Doar că din cauza faptului că are dimensiuni foarte mari, a fost nevoie de ajutor logistic pentru împachetarea şi transportul ei către o firmă care să o repare și să se asigure că este în perfecta stare de funcționare. Reprezentanții Fundației Comunitare Covasna au transmis în urmă cu câteva zile, într-o postare pe Facebook însoțită de mai multe imagini de la fața locului, că bariera poate fi montată la loc.
Bariera are o lungime de 16 metri și a fost amplasată în 2021
Și a fost montată, doar că în numai câteva ore, aceștia au revenit și au transmis că bariera s-a rupt din nou și trebuie reparată. Instrumentul care ar trebui să oprească circulația gunoaielor pe râul Olt, are o lungime de 16 metri și a fost amplasată în august 2021, la confluența râului Olt cu pârâul Debren în Sfântu Gheorghe. Ea a fost realizată pe comandă și donată Fundației Comunitare Covasna de către Asociația „Mai Mult Verde”, ca parte a proiectului „Oltul cu apele curate”.
Părintele inteligenței artificiale și-a dat demisia de la Google, avertizând despre pericolele tot mai mari din evoluțiile din domeniu. Geoffrey Hinton, în vârstă de 75 de ani, și-a anunțat demisia de la Google într-o declarație pentru New York Times, spunând că acum regretă munca sa. El a spus pentru BBC că unele dintre pericolele chatbot-urilor AI sunt „destul de înfricoșătoare”. „În acest moment, ei nu sunt mai inteligenți decât noi, din câte îmi dau seama. Dar cred că vor fi în curând.” Dr Hinton a acceptat, de asemenea, că vârsta lui a jucat în decizia sa de a părăsi gigantul tehnologic, spunând BBC: „Am 75 de ani, așa că este timpul să mă pensionez”. Cercetarea de pionierat a Dr. Hinton privind învățarea profundă și rețelele neuronale a deschis calea pentru sistemele AI actuale precum ChatGPT. Dar psihologul el spune că chatbot-ul ar putea depăși în curând nivelul de informații pe care îl deține un creier uman.
AI ar putea fi folosit pentru ”lucruri rele”
„În acest moment, ceea ce vedem este că lucruri precum GPT-4 eclipsează o persoană în cantitatea de cunoștințe generale pe care le are și o eclipsează mult. În ceea ce privește raționamentul, nu este la performant, dar deja o face.” „Și având în vedere rata de progres, ne așteptăm ca lucrurile să se îmbunătățească destul de repede. Așa că trebuie să ne facem griji pentru asta”. În articolul din New York Times, doctorul Hinton s-a referit la „actori răi” care ar încerca să folosească AI pentru „lucruri rele”. Când a fost rugat de BBC să detalieze acest lucru, el a răspuns: „Acesta este doar un fel de scenariu cel mai rău, un fel de scenariu de coșmar. Vă puteți imagina, de exemplu, că un actor rău precum președintele rus Vladimir Putin a decis să le ofere roboților capacitatea de a-și crea propriile obiective secundare”. Omul de știință a avertizat că acest lucru ar putea „crea în cele din urmă obiective secundare precum „Trebuie să obțin mai multă putere”.
Cât este de periculoasă Inteligența Artificială
El a adăugat: „Am ajuns la concluzia că tipul de inteligență pe care îl dezvoltăm este foarte diferit de inteligența pe care o avem. Suntem sisteme biologice și acestea sunt sisteme digitale. Și marea diferență este că, cu sistemele digitale, ai multe copii ale aceluiași set de greutăți, același model al lumii. Și toate aceste copii pot învăța separat, dar își pot împărtăși cunoștințele instantaneu. Așa că este ca și cum ai avea 10.000 de oameni și de fiecare dată când o persoană a învățat ceva, toată lumea știa automat. Și așa pot cunoaște acești roboti de chat mult mai multe decât orice persoană.” El a subliniat că nu a vrut să critice Google și că gigantul tehnologic a fost „foarte responsabil”. „De fapt, vreau să spun câteva lucruri bune despre Google. Și sunt mai credibile dacă nu lucrez pentru Google”. Într-o declarație, cercetătorul șef al Google, Jeff Dean, a declarat: „Rămânem angajați într-o abordare responsabilă a inteligenței artificiale. Învățăm continuu să înțelegem riscurile emergente, în timp ce inovăm cu îndrăzneală”.
Fotografiile pe care transportatorii de lemn le încarcă în SUMAL sunt de multe ori neconcludente și ”păcălesc” sistemul, care nu este conceput să le verifice, arată o nouă monitorizare realizată de organizația World Wildlife Fund din România.
Monitorizarea a fost efectuată pe baza informațiilor publice existente în platforma Inspectorul Pădurii.
Raportul WWF intitulat ”Eficiența sistemului de supraveghere și control al tăierilor ilegale din pădurile din România” a analizat eficacitatea Sistemului Unic de Monitorizare a Pădurilor (SUMAL) și a constatat că acesta nu este suficient pentru a preveni tăierile ilegale de păduri, deoarece lipsesc mai multe elemente-cheie, cum ar fi verificările terestre și măsurile punitive împotriva celor care le efectuează
Raportul sugerează măsuri concrete pentru îmbunătățirea eficacității SUMAL, inclusiv îmbunătățirea transparenței și a accesului publicului la informații, sporirea resurselor umane și a capacităților tehnologice, precum și consolidarea colaborării și coordonării între instituțiile relevante.
”Am constatat că SUMAL 2.0 nu este conceput să facă o verificare automatizată a datelor introduse, ceea ce lasă loc multor erori. De aceea credem că România ar trebui să implementeze instrumente moderne, precum amprenta digitală a transporturilor de lemn. În felul acesta, autoritățile nu ar mai fi nevoite să analizeze 4 milioane de avize pe an, ceea ce este imposibil cu resursele disponibile, ci ar putea fi sesizate automat prin alerte punctuale și ar putea trimite controale țintite și eficiente”, au transmis membrii organizației pentru protecția mediului.
Ministerul Mediului a lansat apelul de proiecte pentru pepiniere mari. Ajutorul oferit deţinătorilor publici sau privaţi de pădure poate ajunge la 2 milioane de euro.
”Scopul acestei scheme de ajutor de stat îl reprezintă acordarea unui sprijin financiar deţinătorilor publici şi privaţi de păduri, autorizaţi pentru producerea de material forestier de reproducere (MFR), şi/sau producătorilor autorizaţi de MFR pentru înfiinţarea/dezvoltarea/modernizarea capacităţilor de producţie a puieţilor forestieri, precum şi pentru producerea, prelucrarea şi condiţionarea seminţelor forestiere”, a transmis Ministrul Mediului.
Alocarea financiară acordată prin PNRR este de 32 milioane euro
Valoarea minimă eligibilă a proiectului corespunde unui cost de peste 200.000 euro, iar valoarea maximă eligibilă este de cel mult 2.000.000 euro.
Potrivit datelor oferite de minister, un beneficiar poate să depună mai multe cereri de finanţare în cadrul prezentei scheme de stat, dacă acestea au proiecte tehnico-economice separate şi se referă la obiective distincte.
Termenul limită impus Ministerul Mediului este 29 februarie 2024
”Sesiunea este de tip necompetitiv, apel deschis, pentru toţi solicitanţii eligibili, pe principiul ”primul venit, primul servit”, în limita bugetului maxim eligibil alocat, respectiv până la epuizarea alocării financiare totale, dar nu mai târziu de 29 februarie 2024”, se arată în comunicatulpublicat de Ministerul Mediului.
Solicitant de finanţare poate fi orice deţinător public sau privat de pădure, autorizat pentru producerea de material forestier de reproducere, denumit în continuare (MFR) ori producător autorizat de MFR, indiferent de mărimea sa.
