Conform EY Energy Consumer Confidence Index, încrederea consumatorilor scade, iar categoriile demografice cu venituri mai mici se simt lăsate în urmă, pe măsură ce impactul tranziţiei energetice se face simţit.
Consumatorii au dificultăţi în a vedea beneficiile tranziţiei energetice în prezent şi nu sunt încrezători că lucrurile se vor îmbunătăţi în viitor
Concluziile se bazează pe un sondaj realizat de EY în rândul a 36.000 de consumatori rezidenţiali de energie din 18 pieţe, pentru a înţelege încrederea acestora, în prezent şi peste trei ani, în funcţie de cinci factori:
Valoarea creată de furnizori pentru consumatori şi comunitatea lor;
Capacitatea de a avea acces la opţiuni de energie curată;
Accesul la energie la preţuri accesibile;
Sprijinul autorităţilor de reglementare sau al guvernului pentru o tranziţie energetică corectă şi echitabilă.
Există o legătură foarte strânsă între încrederea consumatorilor, accesibilitate şi preţurile rezonabile
Un exemplu ar fi faptul că acei consumatori cu venituri mai mici prezintă o încredere mai scăzută, ceea ce poate sugera faptul că aceștia se simt excluși de la accesarea noilor soluții energetice, cum ar fi energia solară obținută prin panouri instalate pe acoperiș, stocarea bateriilor la domiciliu sau vehiculele electrice.
Până în prezent, concentrarea asupra consumatorilor cu venituri ridicate ca primii care adoptă aceste soluţii a făcut ca persoanele cu venituri mai mici să aibă mai multe dificultăţi în a participa la tranziţia energetică şi să vadă beneficiile acesteia.
Succesul tranziţiei energetice depinde de recâştigarea încrederii consumatorilor acum – şi va fi nevoie de un efort concertat transsectorial şi interguvernamental.
Toţi actorii din ecosistemul energetic trebuie să colaboreze pentru a le oferi consumatorilor experienţa energetică pe care şi-o doresc, reiese din analiza EY Energy Consumer Confidence Index.
Regele Charles al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a decis să „recicleze” mai multe fotolii istorice pentru ceremonia sa de încoronare, arată publicația The Daily Mail.
Acesta face eforturi speciale pentru a transforma Încoronarea în cel mai ecologic eveniment regal din istorie.
Majestatea Sa a comandat, de asemenea, 100 de scaune din stejar sustenabil provenit din Marea Britanie, atât pentru membrii Familiei Regale și invitații VIP, cât și pentru alți membrii, „de rând”, ai congregației
Într-o altă premieră, cele 100 de scaune îmbrăcate în catifea albastră vor fi scoase la licitație în cursul acestui an. Banii obținuți din vânzarea lor vor fi donați mai multor organizații caritabile apropiate Familie Regale. Printre acestea se numără ONG-uri care oferă sprijin persoanelor fără adăpost și victimelor violenței domestice.
Sursele publicației britanice nu au putut confirma care dintre membrii familiei regale le vor folosi. Cumpărătorilor nu li se vor pune la dispoziție informații privind identitatea persoanei care s-a așezat pe scaunul cumpărat.
Foto: Royal.uk
Scaunul Sfântului Edward datează de acum 7 veacuri
Cel mai notabil dintre scaunele care vor fi folosite la încoronare este Scaunul Sfântului Edward, pe care Charles va sta pentru a fi încoronat – „Scaunul Încoronării.”
În timpul evenimentului de pe 6 mai, Majestatea Sa va fi încoronată rege pe Scaunul Sf. Eduard.
Acesta a fost fabricat cu peste 700 de ani în urmă, din stejar baltic, fiind folosit pentru prima dată la încoronarea regelui Edward al II-lea.
Foto: Royal.uk
Cuplul va refolosi, de asemnea, fotoliile denumite „Chairs of Estate” – „Fotolii de moșie”
Ele fost realizate în 1953 de firma londoneză White, Allom and Company, pentru încoronarea Reginei Elisabeta a II-a. Unul dintre ele a fost folosit de regină în timpul ceremoniei. Un fotoliu pereche a fost realizat ulterior, pentru regretatul duce de Edinburgh.
Fabricate din lemn de fag sculptat și aurit, în stilul secolului al XVII-lea, acestea purtau cifrurile Elisabetei și Filip. Pe ele se regăseau și emblemele naționale: trandafirul, ciulinul și trifoiul.
Restauratorii au curățat și restaurat fotoliile folosind material cu același motiv precum cel cu care au fost tapițate inițial. Monogramele Regelui și Reginei Consort le-au înlocuit, însă, pe cele ale Elisabetei și Filip. Cele din urmă vor fi păstrate în Colecția Regală.
Noile monograme au fost brodate manual de către Școala Regală de Croitorie, folosind pânză de aur și fir metalic asortat, și împletitura și ornamentele originale.
Foto: Royal.uk
În cele din urmă, cuplul va folosi „throne chairs” – „fotolii tron” pentru întronarea și elementele de omagiu ale slujbei
Acestea au fost folosite pentru prima dată de regele George al VI-lea și de soția sa, regina Elisabeta, în 1937.
Regele a reciclat stemele regale originale care erau pe partea din față și din spate a fotoliului pentru Regele George al VI-lea, pentru a îl comemora pe bunicul său.
Regina Consort are un fotoliu identic, folosit de Regina Elisabeta, dar propriile ei steme le-au înlocuit pe cele ale Reginei Mame.
Foto: Royal.uk
Specialiștii britanici în artă regală au lăudat modul „incredibil de eficient și sustenabil” al Regelui de a organiza ceremonia.
Mai multe ateliere gastronomice vor fi organizate la Timișoara, într-un festival care are ca scop promovarea consumului responsabil, reducerea risipei alimentare, hrana sănătoasă și grădinăritul urban.
Festivalul LA PAS promoveaza „Gustul ca patrimoniu”, invitând profesori și tineri în activitățile acestui festival, ieșiri cu produse locale în cartierele Timișoarei sau la picnic și artă, toate parte din Programul LA PAS 2023.
Inițiatorii urmăresc valorificarea patrimoniului gastronomic prin respectarea principiilor ”bun-curat-etic”, specifice mișcării de Slow Food
”Ne propunem să dezvoltăm competențe de consum responsabil în rândul tinerilor, instituirea unor practici sustenabile de organizare a evenimentelor culturale și pentru turism, adoptarea de politici publice care să favorizeze modele de dezvoltare sustenabilă și o cultură a sustenabilității”, a declarat Mihaela Vețan, coordonator al Programului LA PAS.
O componentă importantă a programului din Timișoara este cea educațională – ”LA PAS: Educație pentru schimbare”, prin care 650 de elevi și familiile lor să fie angrenați, până în luna noiembrie, în activități privind consumul responsabil, reducerea risipei alimentare, hrană sănătoasă, grădinărit urban și modă sustenabilă
Profesori de la 15 unități de învățământ din Timișoara, școli și licee, s-au implicat în program și pregătesc proiecte dedicate pe care le vor implementa împreună cu copiii și tinerii în următoarele luni.
Se promovează învățarea experiențială – elevii vor grădinări și vor găti în școală și acasă, cu părinții sau bunicii, vor învăța să mănânce curat și sănătos, produse locale, să își gestioneze cumpărăturile, vor face borcane anti-risipă, vor face excursii în afara orașului și vor culege plante medicinale, vor recicla creativ, vor deveni designeri ad-hoc, pentru a revalorifica și refolosi hainele vechi.
Programul LA PAS / Slowing Down, inițiat și dezvoltat de Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare în contextul Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023.
Turiștii care au mers pe litoral în minivacanța de 1 Mai au lăsat dezastru în urma lor, iar plaja din Vama Veche seamănă cu o groapă de gunoi, conform Știrile PROTV.
În timp ce la Costinești a avut loc festivalul Beach, Please, unde mii de tineri au mers și s-au distrat, alții au preferat Vama Veche. Oficial, 10.000 de turiști ar fi fost în localitate, însă neoficial numărul acestora ar fi fost dublu.
Ieri dimineață (n.r. 1 Mai 2023) zeci de turiști stăteau pe plajă printre gunoaie. În unele locuri se formase chiar mormane. Pe nisip erau aruncate sticle, doze și diverse ambalaje. De asemenea, pe alocuri erau grămezi de cenușă, urmare a focurilor aprinse peste noapte.
Apele Române administrează plajele de pe litoral. Acestea, în urma unor licitații, sunt închiriate operatorilor de turism, care trebuiau să le amenajeze. Totuși, anul acesta, întârzierile pentru unele subsectoare de plajă din Vama Veche au fost întârziate. Plajele nu au putut fi amenajate de operatorii de turism și, drept urmare, aceștia nu sunt responsabili de starea lor. Administratorul, adică Apele Române, ar fi trebuit să se ocupe de curățenia acestor porțiuni de plajă.
Vama Veche, sufocată de gunoaie
Turiștii și-au arătat dezamăgirea față de dezastrul din Vamă pe rețelele de socializare. O internaută a postat imagini cu oameni care au strâns benevol gunoaiele.
„Vama Veche a fost sufocată de gunoaie în weekendul de 1 mai, pubelele pentru gunoi au lipsit cu desăvârșire, ori unde au fost amplasate, au fost insuficiente, containerele pentru depozitarea ambalajelor reciclabile montate de Primărie în anii trecuți pe faleza vămii fiind depozitate în curtea restaurantului „La Frontiera“, locație al domnului primar.
În felul acesta, Vama Veche va deveni doar o istorie a unei frumoase povești de mult apuse. Cine își asumă responsabilitatea în astfel de situații nu se știe încă…“, a scris Ioana Bia Raicu.
Mai jos, imaginile postate de aceasta cu echipa unui antreprenor local care a strâns gunoaiele.
România se află pe ultimele poziții la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește reciclarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje.
Federația Europeană pentru Managementul Deșeurilor cuprinde 18 asociații naționale din Uniunea Europeană, Asociația Europeană de Liber Schimb și Marea Britanie și încearcă să dirijeze Europa spre o economie circulară. Federația înglobează 3.000 de companii private de management al deșeurilor, 1.100 de centre de compostare, 260 de instalații de energie din deșeuri, 2.400 de centre de reciclare și sortare, 320.000 de angajați, 900 de gropi de gunoi și cinci miliarde de euro investiți anual.
Există mai multe directive europene privind obiectivele de reciclare, în cazul deșeurilor solide dorind să se ajungă la o rată de 65% până în 2035, în cazul ambalajelor la o rată 70% până în 2030, iar în cazul deșeurilor din materialele de construcții la o rată de 70% până în 2030. În cazul deșeurilor din echipamentele electronice se dorește o rată între 55 și 80%, în funcție de loc.
De ce avem nevoie pentru o economie circulară, inclusiv în România?
Angajament puternic din partea industriei de producție;
Realizarea unei economii circulare și eficiente din punct de vedere al resurselor necesită schimbări majore în modelele de producție și consum. Astăzi, toate eforturile noastre ar putea fi zadarnice fără contribuția producătorilor. Fără o strategie care să ia în considerare și sfârșitul duratei de viață a produsului nu poate exista o economie circulară reală.
Sustenabilitate;
Aceasta implică două lucruri.
Proiectarea ecologică, ce vizează durabilitatea mediului de-a lungul lanțului valoric al produsului;
Proiectarea pentru reciclare, ce vizează proiectarea produsului pentru a-i asigura reciclabilitatea;
Conținut reciclat obligatoriu și achiziții publice verzi pentru a crea o piață circulară;
Înlocuirea materialelor noi cu materiale reciclate asigură o piață funcțională, reduce costurile și reduce impactul asupra mediului.
Criterii armonizate de lichidare a deșeurilor pentru mai multe fluxuri de deșeuri;
Taxonomie pentru toate activitățile din economia circulară;
Taxonomia ajută Uniunea Europeană să identifice investițiile durabile pentru implementarea acordului ecologic european.
Recunoașterea rolului industriei de gestionare a deșeurilor;
Având în vedere că industria de gestionare a deșeurilor reprezintă forța motrice a unei economii durabile, Uniunea Europeană trebuie să recunoască contribuția acesteia și să o facă eligibilă pentru instrumentele de reglementare relevante.
Situația deșeurilor în România și Uniunea Europeană
Mai jos, vă prezentăm statisticile privitoare la deșeurile de ambalaje în statele membre ale Uniunii Europene și unele țări non-membre.
În graficele de mai jos sunt prezentate informații legate de cantitățile de deșeuri de ambalaje produse la nivelul țărilor europene, procentele acestora per locuitor și ratele de reciclare și valorificare la nivelul fiecărei țări.
Generarea de deșeuri de ambalaje
În 2020, deșeurile de ambalaje au fost estimate la 177,9 kg per locuitor în Uniunea Europeană. Cantitatea a variat între 66 kg pe locuitor în Croația și 225,8 kg pe locuitor în Germania.
Figura 1 arată proporțiile deșeurilor de ambalaje în anul 2020.
hârtia si cartonul – 41,1 %;
plasticul – 19,4 %;
sticla – 19,1 %;
lemnul – 15,2 %;
metalul – 5,0 %;
Alte materiale reprezintă 0,2 % din volumul total de deșeuri de ambalaje în 2020;
Figura 1 – Proporțiile de deșeuri generate de materialele de ambalare în 2020
Ambalajele de lemn și sticlă, în ușoară scădere
În ceea ce privește evoluția cantității de deșeuri în Uniunea Europeană între 2009 și 2020, se constată o creștere cu 20,6%, sau 13 milioane de tone (Figura 2).
Figura 2 – Evoluția cantității de deșeuri în Uniunea Europeană între 2009 și 2020
Volumul total de deșeuri de ambalaje a fost estimat în 2020 la 79,6 milioane de tone. Cifra reprezintă o creștere cu 0.3 % față de anul precedent, 2019. Creșterea s-a datorat în special ambalajelor din hârtie și carton, dar și ambalajelor din plastic. Ambalajele metalice au rămas aproximativ stabile, cu o creștere de 0,2% față de 2019. O scădere de 2,7% au înregistrat ambalajele de lemn, iar de 0,2% ambalajele din sticlă.
În cei 11 ani, hârtia și cartonul au fost principalele surse de deșeuri, reprezentând 32,7 milioane de tone. Plasticul s-a plasat pe locul 2, cu 15,5 milioane de tone, iar sticla pe 3, cu 15,2 milioane de tone.
În ceea ce privește creșterea procentuală în cei 11 ani, din 2009 până în 2020, cantitatea de deșeuri a crescut astfel:
plastic – 26,7%;
hârtie și carton – 25,3%;
lemn – 16,7%;
sticla – 13,5%;metal – 6,7%;
Deșeuri de ambalaje pentru fiecare tip în parte
Figura 3 – Cantitatea de deșeuri pentru fiecare material per locuitor
Figura 3 prezintă evoluția cantității de deșeuri generate pe locuitor în Uniunea Europeană între 2009 și 2020.
Comparativ cu volumul total de deșeuri de ambalaje generate în 2009, care a fost 149,9 kg, volumul total în 2020 a crescut cu 28,0 kg pe locuitor, ajungând la 177,9 kg.
După cum se poate observa în grafic, cantitatea de deșeuri din lemn a înregistrat o scădere sesizabilă în anul 2017, scădere ce poate fi pusă pe seama Brexit-ului. Procesul de ieșire al Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost demarat în 2017 și încheiat la 31 ianuarie 2020.
Cum stăm la capitolul reciclare și valorificare
Figura 4 – Volumul deșeurilor generate, reciclate și valorificate
În cazul evoluției volumului de deșeuri generate de ambalaje pe locuitor, reciclate și valorificate (Figura 4), cantitatea de deșeuri de ambalaje generată în 2020 a crescut cu 0,2% față de 2019. Între 2009 și 2020, cantitatea de deșeuri de ambalaje a crescut cu 18,7%, dar, din fericire, volumele de reciclare și valorificare au crescut procentual și mai mult, cu 25,2%, respectiv 21,4%.
Figura 5 – Evoluția ratelor de reciclare și valorificare între 2009 și 2020
Figura 5 prezintă evoluția ratelor de reciclare și valorificare în perioada 2009–2020.
Astfel, rata de reciclare a deșeurilor de ambalaje a crescut de la 62,6% în 2009 la 64,0% în 2020. Totuși, în 2020 a existat o scădere de 0,6% față de 2019. Maximul a fost atins în 2017, când s-a înregistrat o rată de reciclare de aproximativ 67%.
Rata de valorificare, inclusiv de incinerare la instalații de incinerare a deșeurilor pentru obținerea de energie, a crescut de la 75,8 % în 2009 la 79,9 % în 2020. La fel ca în cazul reciclării a existat totuși o scădere de 0,8% în acest caz față de 2019.
România și țările europene la reciclare și valorificare
În Figura 6 sunt reprezentate kilogramele de deșeuri de ambalaje produse și reciclate per locuitor la nivelul țărilor europene. În acest caz, când ne referim la deșeuri de ambalaje, înglobăm sticlă, hârtie și carton, metal, plastic, lemn și altele.
Figura 6 – Deșeuri de ambalaje generate și reciclate per locuitor în 2020 în statele europene
Conform graficului, 15 state membre ale Uniunii Europene au generat peste 150 de kilograme de deșeuri de ambalaje per locuitor în 2020. Cea mai mică valoare a fost înregistrată în Croația, 66 kg/loc, iar cea mai mare în Germania, 225,8kg/loc. În ceea ce privește reciclarea, Croația a reciclat 35,8 kg/loc, iar Germania a reciclat 153,8kg/loc. România a generat aproape 120kg/loc și a reciclat puțin peste 40kg/loc.
În tabelul de mai jos (Tabelul 1) sunt prezentate ratele valorificării și reciclării deșeurilor de ambalaje în 2020 în fiecare țară.
Tabelul 1 – Ratele de reciclare și recuperare pentru deșeurile de ambalaje în 2020
Care sunt țintele în ceea ce privește valorificarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje
Acestea sunt prevăzute în Articolul 6 din Directiva privind deșeurile de ambalaje. Țintele trebuiau îndeplinite în 2008 pentru prima dată de toate țările.
Directiva privind deșeurile de ambalaje stabilește următoarele obiective:
o rată de valorificare de minimum 60 % pentru toate deșeurile, inclusiv cele incinerate;
între 55% și 80% din deșeurile de ambalaje să fie reciclate;
minim 60% pentru sticlă, hârtie și carton;
50% pentru metale;
22,5% pentru materiale plastice;
15% pentru lemn.
Conform Tabelului 1, Belgia a avut cea mai mare rată de valorificare în 2020, 98,9 %. Belgia a avut, de asemenea, cea mai mare rată de reciclare, 79,2 %. România s-a plasat pe ultimul loc la nivelul țărilor europene, cu 42,5% deșeuri valorificate și 39,9% deșeuri reciclate.
Figura 7 – Ponderea opțiunilor de valorificare în țările europene
În cazul ponderii opțiunilor de valorificare (Figura 7), în toate statele europene ponderea majoră de recuperare este reciclarea. În 2020, cea mai mare valorificare în energie din deșeurile de ambalaje dintre statele membre ale UE a fost în Finlanda, 39,5 %. În unele țări, de pildă Malta, nu a existat o recuperare de energie din deșeurile de ambalaje. România a înregistrat o pondere insignifiantă de valorificare.
România, din nou codașă
Figura 8 – Rata de reciclare a tuturor deșeurilor de ambalaje
În Figura 8 e prezentată rata de reciclare a tuturor deșeurilor de ambalaje pentru statele europene în 2020. Reciclarea acoperă reciclarea materialelor și alte forme de reciclare, precum cea organică.
Deși rata de reciclare a scăzut, ținta de 55 % deșeuri de ambalaje reciclate a fost satisfăcută de toate statele membre, cu excepția Croației (54,2 %), Ungariei (52,4 %), Maltei (40,0 %) și României (39,9 %).
România stă mai bine la reciclarea plasticului
Obiectivul de 22,5 % de deșeuri de ambalaje din plastic reciclat a fost atins de toate statele membre, cu excepția Franței (21,4 %) și Maltei (10,2 %) – Figura 9.
Figura 9 – Rata de reciclare a deșeurilor de ambalaje de plastic
Cu toate acestea, ratele de recuperare au fost sub ținta dorită de 60% în Polonia (59,9%), Ungaria (55,3%), Croația (54,7%), România (42,5%) și Malta (40,0%), după cum se observă în Figura 10.
Figura 10 – Rata de recuperare a deșeurilor
Concluzii
Cantitatea de deșeuri de ambalaje a crescut în perioada 2009-2020. În 2020, cantitatea de deșeuri de ambalaje a scăzut ușor după ce a crescut constant din 2012;
În perioada 2009–2020, generarea tuturor tipurilor de deșeuri de ambalaje a crescut, deși la un măsură diferită. Cea mai mare creștere de deșeuri a fost observată pentru ambalajele din plastic, hârtie și carton și lemn;
Rata de reciclare a crescut constant până în 2016. De atunci, a scăzut la nivelurile din 2011;
Două tulpini de ciupercă, ce se găsesc de obicei în plante și sol, au reușit să descompună mostrele de polipropilenă de laborator în doar 140 de zile, conform Tomorrowsworldtoday.
O lucrare din 2020 publicată în ACS Sustainable Chemistry and Engineering a constatat că oamenii generează 400 de milioane de tone de deșeuri de plastic anual. Dintre acestea, aproximativ 175 de milioane de tone sunt aruncate la gropi de gunoi sau poluează mediul. Această nouă descoperire explorează posibilitatea unei soluții naturale pentru poluarea cu plastic.
Cele două tipuri de ciuperci, Aspergillus terreus și Engyodontium album, au devorat între 25 și 27 la sută din probele de polipropilenă după 90 de zile. După 140 de zile au descompus complet plasticul.
Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători australieni. El a stabilit un nou record de viteză pentru ciuperci ce descompun plasticul. Cercetarea a fost condusă de studenta Amira Farzana.
„Este cea mai mare rată de degradare raportată în literatura despre care știm din lume”, a declarat Ali Abbas, inginer chimist de la Universitatea din Sydney.
Pe lângă această descoperire, într-o grămadă de compost a fost descoperită recent o bacterie cu capacitatea de a descompune 90% din PET (tereftalat de polietilen) în 16 ore. S-a descoperit că peste 400 de microorganisme degradează în mod natural plasticul. Ciupercile au atras atenția pentru versatilitatea și capacitatea lor de a descompune o varietate de substraturi sintetice.
„Studii recente sugerează că unele ciuperci pot chiar degrada unele dintre „substanțele chimice pentru totdeauna”, cum ar fi PFAS.Totuși, procesul este lent și încă nu este bine înțeles”, a declarat microbiologul Dee Carter de la Universitatea din Sydney.
Ciuperca poate descompune plasticul
Experimentele de laborator au arătat că cele două ciuperci ar putea descompune granulele și peliculele subțiri de polipropilenă. Deși cercetătorii nu au descoperit încă modul în care ciupercile au digerat plasticul, ei au teoretizat că ciupercile degradează materiale precum plasticul în molecule mai simple pe care le poate absorbi și excreta.
Experimentul necesită ca plasticul să fie pre-tratat fie cu lumină UV, fie cu căldură, fie cu un reactiv chimic. Prin acest mod, materialul devine mai slab. Ulterior, ciupercile se pot ospăta. Cercetătorii de la Universitatea din Sydney lucrează în prezent la o dovadă a conceptului, pentru a demonstra fezabilitatea soluției.
Următorii pași pentru cercetători includ construirea unui prototip de banc și analizarea impactului asupra mediului și a fezabilității economice a utilizării acestei metode la scară comercială. În plus, oamenii de știință vor lucra la modificarea aspectelor procesului. Vor face cercetări cu privire la temperatura, cantitatea de ciupercă utilizată și dimensiunea particulelor de plastic. Scopul final e acela de a accelera procesul de degradare. La o scară mai mare, cercetătorii speră că tehnologia ar putea degrada mii de tone de deșeuri de plastic anual.
Descoperirea și-ar putea dovedi aplicabilitatea în următorii ani
„Este foarte asemănător cu orice tip de proces de fermentație”, a spus profesorul Abbas.
Cercetările de la Universitatea din Syndey se adaugă la corpul tot mai mare de cercetări cu privire la capacitatea algelor, enzimelor, bacteriilor și ciupercilor în descompunerea deșeurilor de plastic. Potrivit lui Paul Harvey, cercetător neimplicat în studiu, am putea vedea o soluție în următorii cinci ani sau mai devreme.
„Acesta este un interval de timp destul de standard pentru a începe cercetarea până la comercializare”, a spus Dr. Harvey.
„Nu există niciun motiv pentru care acest tip de cercetare nu poate fi accelerat, având în vedere problemele enorme pe care le avem la nivel global”, a mai punctat el.
Il Solco, o companie de reciclare cu sediul în Italia, a anunțat un nou parteneriat cu Recycleye, o firmă tehnologică ce intenționează să aducă robotica AI în industria globală de gestionare a deșeurilor, scrie Recycling Magazine.
Compania investește în doi roboți de colectare a deșeurilor alimentați de inteligență artificială, primii de acest din Italia. Principalii factori pentru această investiție sunt dorința Il Solco de a sprijini creșterea și stabilitatea. În plus, se dorește îmbunătățirea serviciilor de gestionare a deșeurilor pentru Cesena și municipalitățile din împrejurimi.
Scopul reciclării și reducerii cantității de deșeuri este acela de a susține pe termen lung cooperativa socială de tip B. Înființată în anii 1990, aceasta își propune să sprijine persoanele defavorizate, persoanele cu dizabilități sau cu probleme mintale și să își îndeplinească scopul de a oferi reciprocitate, solidaritate și angajament tuturor.
Roboții cu inteligență artificială în Italia
Recent, Recycleye a confirmat statutul său de furnizor acreditat de echipamente industriale în Italia.
Il Solco va putea accesa cele mai noi tehnologii de inteligență artificială, care sortează deșeurile reciclabile uscate amestecate cu acuratețe și consecvență 24/7. De asemenea, roboții sunt capabili să funcționeze eficient chiar și în cele mai nefavorabile condiții. Robotul va lucra alături de angajați. Robotul nu va fi un impediment pentru lucrători, ci va asigura sprijin și informații de calitate prin viziunea sa computerizată.
Sistemul cu 6 axe, cunoscut sub numele de Recycleye Robotics, a fost dezvoltat special pentru sortarea deșeurilor menajere și comerciale. El poate ridica până la 33.000 de articole individuale într-o tură de 10 ore. Acest lucru se realizează cu un mecanism extrem de complex ce are brațe de preluare, rotire și tragere.
Clienții Recycleye Robotics din alte părți din Europa au beneficiat deja de această tehnologie. În Anglia de pildă, robotul a dat rezultate remarcabile. Materialul cules cu mai puțin de 1% contaminare pe o linie de plastic a crescut cu 12% la o fabrică din Reading. De asemenea, în Iralnda de Nord, materialul țintă cules pe o linie de hârtie și carton a crescut cu 10%.
Robotul se instalează extrem de ușor, costurile sunt reduse și poate fi adaptat la orice linie existentă. Odată instalat, el funcționează cu un consum de energie relativ scăzut în comparație cu ale alternative.
Industria AI va ajuta la „creșterea reciclării”
Gianni Angeli, directorul Il Solco a declarat:
„La Il Solco favorizăm crearea de oportunități pentru oamenii defavorizați din comunitatea noastră, ceea ce facem cu succes de peste 30 de ani. Investiția în această tehnologie a secolului 21, în timp ce beneficiem de scutirea fiscală oferită în cadrul schemei de reduceri Industry 4.0, înseamnă că putem continua să ne consolidăm afacerea și munca și să facem și mai bine în viitor”, a spus el.
La rândul său, Turi Lo Sardo, Director Tehnic de Vânzări pentru Recycleye cu sediul în Bologna, Italia, a declarat:
„Suntem încântați să lucrăm cu Il Solco pentru a-i ajuta să aducă calitate constantă la Savignano sul Rubicone. În calitate de cetățean italian, sunt și foarte mândru că acest prim robot de deșeuri AI va ajuta la creșterea directă a reciclării în propria mea țară și pentru o cooperativă care face o muncă atât de importantă în comunitate”, a precizat Turo Lo Sardo.
Stejarii nou plantați în Sectorul 2, București, dau semne că nu le merge prea bine. Aceștia nu au fost udați deloc după plantare, se plânge un bucureștean, îngrijorat de soarta copacilor.
O veste bună, la pachet cu una proastă: „Ieri au plantat puii de stejar fără nici o moleculă de apă”
Joi, 27 aprilie, a fost o zi mare pentru locuitorii străzii Ipsilanti Voievod, din Sectorul 2, București. Pe strada lor a avut loc plantarea unor stejari. Evenimentul l-a încântat și pe Sorin Cosmoiu, un bucureștean iubitor de natură. Bucuria sa a fost, însă, de scurtă durată, ea transformându-se rapid în îngrijorare pentru soarta copacilor abia plantați. Acestora le lipsește, spune el, un ingredient esențial: apa.
„Strada din mahalaua mea, asfaltată și străjuită de stejari. Ieri au plantat puii de stejar fără nici o moleculă de apă. De ieri, puii de stejar înfipți în țărână au început să moară,” relatează acesta, vineri, 28 aprilie, într-o postare pe Facebook.
Pozele pe care bucureșteanul le-a atașat postării par a îi verifica afirmațiile. Pâmântul din jurul copacilor este uscat, iar ei dau semne de ofilire.
Foto: Sorin Cosmoiu, Facebook
Autorul postării este conștient de faptul că aceștia ar putea suferi în urma strămutării
„Orice copac replantat trece printr-o fază de stres. se schimbă compoziția solului, curenții de aer sunt diferiți, aria de hrănire e mult limitată (apropo, un stejar are nevoie de arie deschisă de hrănire de două ori mai mare decât circumferința coroanei). Apoi, știi că puiul de stejar smuls de lângă ai lui, suferă? Știi că ei, copacii, au relații „de familie”. Ei cresc, ca și noi, în familii. un trunchi bătrân e continuu hrănit prin rețeaua de rădăcini de ceilalți membrii ai familei. Pare incredibil, dar așa e,” explică acesta.
Incredibil, nu este. Pe tema aceasta există, deja, multe studii și cărți publicate. Dar, la fel de adevărat cum este că arborii trec printr-o perioadă de acomodare, este și faptul că aceștia au nevoie să fie udați corespunzător, în special imediat după plantare.
Conform publicației „Ghidul-practic-Plantez-în-București.pdf”, pusă la dispoziția iubitorilor de natură de către asociațiile „Adoptă un copac” și ”Viitor Plus”, în colaborare cu Primăria Capitalei, pe site-ul adoptauncopac.ro, „La finalizarea plantării, puietul trebuie să fie bine consolidat în sol, astfel încât, dacă încercăm să îl scoatem, prin tragere ușoară, acesta să rămână în pământ. Apoi puietul se udă abundent, pentru a asigura umezeala necesară radăcinilor.”
Foto: adoptauncopac.ro
Adică, exact ceea ce le lipsește stejarilor de pe Ipsilanti Voievod, și motivul penctru care alți internauți își arată îngrijorarea față de starea copacilor.
Autorul postării le relatează, în continuare, cum a decis să încerce să caute ajutor pentru stejarii abătuți, la autoritățile competente.
Aventurile lui Sorin în Țara Minunilor Birocratice. În acest caz, minunile birocratice din Sectorul 2
Prima oară, acesta i-a contactat în scris. Mai apoi, neliniștit că acestea nu vor acționa la timp, i-a contactat telefonic. „Am trimis e-mailuri la ANPM, primărie, ADP. Pe urmă am zis că-i mai bine să-i sun,” explică Sorin Cosmoiu.
La primărie, acesta a dat de cineva, cu toate că se apropia ora închiderii. Funcționarul nu era doar la muncă, incă, dar era și conștient de problemă, și a simpatizat cu Sorin Cosmoiu. Sfatul primit de la angajatul primăriei l-a lăsat pe Sorin perplex, însă. Acesta i-a spus să îi contacteze pe cei de la… Supercom.
”Am sunat la primărie. Mi-a răspuns! Vineri la 15:00! Am vorbit cu un domn care mi-a zis că mai are o sesizare despre aceași problemă, de pe o adresă de e-mail, (a mea). Mi-a zis că i se rupe sufletu de stejari, dar că tre să sun la Supercom, cei care fac totul în sector. Uite ce a priceput angajatul primăriei din ce am vorbit. Supercom se ocupă de deșeuri. În mintea nefericitului de la primărie puii de stejari erau deja deșeuri, ce puii lui!”
Am verificat și noi site-ul companiei, în caz că se înșela Sorin Cosmoiu. Nu se înșela. Nu există două companii cu același nume. Este vorba despre Supercom, compania de management al deșeurilor. Intrăm pe pagina companiei, cea care, aparent, „face totul în sector,” să fim siguri.
„Supercom se implica activ in sustinerea comunitatilor locale prin programe de ecologizare dezvoltate cu ajutorul partenerilor, autoritatilor centrale si locale, ONG-urilor. Prin implementarea solutiilor software pentru managementul deseurilor pe care compania le dezvolta ne putem integra cu orice platforma pe care clientii nostrii o utilizeaza,” ni se explică pe site.
De la firma de management al deșeurilor, la „ADP,” apoi la „Spații Verzi,” cu zero rezultat
Bucureșteanul continuă: „Am sunat la Supercom, mi-au răspuns! Mi-au zis că nu ei, ci ADP îi udă.”
O informație care, desigur, ar fi trebuit să îl umple de bucurie pe acesta. În sfârșit, se părea că apăruse o soluție la orizont!
Încercarea bucureșteanului de a încuraja autoritățile din Sectorul 2 să acționeze nu a a avut succes. Foto: Sorin Cosmoiu, Facebook
E de iertat, însă, dacă bucuria i se va fi schimbat în tristețe, destul de rapid: aventura-i nu i se apropiase de sfârșit! „Am sunat la ADP sector 2, mi-a răspuns cineva! Și mi-a zis că cei care întrețin spațiul „verde” sunt cei de la Spații Verzi,” își continuă internautul iubitor de natură relatarea.
În mod natural, acesta a făcut pasul următor: i-a sunat pe reprezentanții departamentului „Spații Verzi,” al Primăriei Sectorului 2. Succesul avut?! „Am sunat la Spații Verzi sector 2, nu a răspuns nimeni.”
Și, iată, așa s-au încheiat aventurile lui Sorin în Țara Minunilor Birocratice.
Este clar din postare că bucureșteanul nostru iubește natura. „Mă doare să-i văd murind. Aș face orice să-i văd sumețiți,” spune acesta
L-am contactat pe Sorin, să îl întrebăm despre soarta stejarilor. „Nu-s ai mei, aș fi avut grijă de ei. sunt pe strada Ipsilanti Voievod, sector 2, bucurești. La distanță de mine. Mâine voi merge din curte în curte să-i scot pe oameni să ude stejarii. Să vedem ce va fi. Am făcut sesizări peste tot. E o porcărie,” ne spune acesta, dezamăgit de lipsa de succes acută în contactarea autorităților… păi, competente.
Posibil și mai confuz, după interacțiunea cu autoritățile Sectorului 2, decît cetățeanul turmentat a lui Caragiale, Sorin Cosmoiu nu se lasă, însă, bătut. El speră să îi poată mobiliza pe locuitorii de pe Ipsilanti Voievod, pentru a salva copacii.
„Mâine merg să-i ud eu și să-i conving pe cei ce locuiesc pe Ipsilanti Voievod că ei trebuie să grijească stejarii, fiind principalii beneficiari,” continuă acesta. „Pe urmă mai vedem. Asta e o soluție provizorie. Poate îi conving să-și ude fiecare stejarul din dreptul curții, că la ei e principalul beneficiu. Că de la cine ar fi trebuit să se ocupe de ei n-am niciun fel de așteptare,” adaugă el, dezamăgit de interacțiunea sa cu autoritățile.
Schimbările climatice și proasta administrare a îngrijirii copacilor post-plantare omoară, anual, milioane de puieți
Dacă îngrijorarea bucureșteanului poate părea excesivă, istoricul recent al plantărilor, arată că motivul pentru aceasta este real.
Pro-TV arăta, într-un articol de anul trecut, că mii de copaci se uscaseră „tot din cauza neglijenței autorităților” care nu îi toaletaseră, pe alții, adecvat. „Numai în ultimii ani,” arăta canalul de știri, „Capitala a pierdut peste o mie de hectare de spațiu verde.” Reporterii săi au descoperit sute de copaci uscați, de-a lungul arterelor principale, copaci care, spun ei, vor cădea în următorii ani.
Între timp, în Regatul Unit, autoritatea rutieră britanică, National Highways, plantase 850,000 de puieți pe autostrada A14 între,Cambridge and Huntingdon. Seceta care a dus la uscarea extremă a solului a dus, însă, la moartea a 500.000 dintre aceștia, relatează Sky News.
Motivul pentru moartea puieților de-a lungul și latul Insulei este simplu, spun specialiștii în arboricultură. Se pune emfază prea mare pe plantarea unor cantități mari de copaci. Îngrijirea acestora post-plantare este, însă, spun aceștia, minimală.
Doar umorul îi mai salvează pe oameni de la a se lăsa copleșiți de negura izvorâtă din ridicolul situației
„Ăia cu udatul sunt de la altă firmă,” comentează, mai în glumă, mai în serios, o interlocutoare a lui Sorin Cosmoiu.
”Mâine iau un pet de 2l cu pălincă de gutui de 10 ani să-i scot pe riverani la udat. Un deț/o găleată cu apă,” îi răspunde acesta.
Guvernul României a adoptat vineri, 28 aprilie 2023, o ordonanță de urgență prin care transferă către autoritățile administrației publice locale responsabilitatea plății sumei forfetare și a penalităților cominatorii care decurg dintr-o posibilă condamnare a statului român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la evaluarea calității aerului și nefinalizarea procedurilor de închidere a depozitelor de deșeuri neconforme care fac obiectul Cauzei C-301/17.
Inițiativa a aparținut Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, iar motivele invocate se referă la următoarele lucruri:
România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) prin hotărârea din 30 aprilie 2020 în cauza C-638/18, având ca obiect acțiunea în constatare: „Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru – Mediu – Directiva 2008/50/CE – Calitatea aerului înconjurător – Articolul 13 alineatul (1) și anexa XI – Depășire sistematică și persistentă a valorilor-limită pentru microparticule (PM10) în zona RO32101 (București, România) – Articolul 23 alineatul (1) – Anexa XV – Perioadă de depășire «cât mai scurtă cu putință» – Măsuri potrivite”.
Reamintim în acest sens că Bucureștiul înregistrează și în acest an valori ridicate de poluare, ca urmare a arderilor necontrolate. Cele mai multe au loc în weekend-uri la periferia Capitalei României. În plus, anul trecut, Nicușor Dan a anunțat achiziționarea a 44 desenzori care vor verifica poluarea din Capitală.
Acum două luni, Aurelian Păduraru, comisarul-șef al Gărzii de Mediu a fost chemat la Parlament. Acestuia i s-au cerut explicații privitoare la poluarea din București. Conform AerArs, 5% din poluarea cu PM10 din București provine din arderi ilegale. Medicii avertizează în același timp cu privire la riscurile la care ne expun aceste particule.
Guvernul României pasează responsabilitatea
În data de 14 mai 2020, Comisia Europeană a deschis o altă procedură de infringement (cauza 2020/2206) care se referă la constatarea neîndeplinirii obligațiilor ce revin României în temeiul prevederilor Directivei 2008/50/CE din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, în ceea ce privește valorile-limită pentru dioxidul de azot.
Ca urmare a faptului că România nu a închis toate cele 68 de depozite neconforme de deșeuri, în data de 23.02.2022, Grefa Curții de Justiție a Uniunii Europene a transmis cererea introductivă de instanță în Cauza C-109/22, având ca obiect procedura de infringement privind neexecutarea hotărârii pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene la data de 18.10.2018 în Cauza C- 301/17, Comisia Europeană împotriva României, vizând depozitele de deșeuri. Procedura scrisă a fost finalizată în data de 29.09.2022, iar în prezent se așteaptă hotărârea CJUE.
Deșeuri depozite ilegal în numeroase zone din țară
La începutul anului, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a precizat pentru ȘtireaVerde că România nu are depozite neconforme de deșeuri, dar, mai sunt încă 33 de depozite neconforme de deșeuri în România, dar care nu sunt în funcțiune. Cu toate acestea există reclamații privind arderi ilegale, mai ales la marginea Bucureștiului.
În plus, au fost descoperite deșeuri depozitate ilegal în numeroase locuri din țară, precum Constanța, Oradea sau localități din județul Prahova.
În prezent, în România, depozitarea deșeurilor este reglementată prin Ordonanța dată de Guvernul României nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor, în vigoare de la 21 august 2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 794 din 18 august 2021, care transpune în legislația națională Directiva (UE) 2018/850 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2000/53/CE privind depozitele de deșeuri (publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 150, din 14 iunie 2018 (p. 100-108).
Astfel, cheltuielile de judecată, suma forfetară și penalitățile cominatorii care decurg din condamnarea statului român se plătesc de la bugetul de stat.
Ordonanța de urgență îi responsabilizează pe aleși
Măsura vizează „transferarea către autoritățile administrației publice locale a responsabilității plății sumei forfetare și a penalităților cominatorii care decurg dintr-o posibilă condamnare a statului român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru depășirea valorilor-limită pentru poluanții din anexa nr. 1 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare și nefinalizarea procedurilor de închidere a depozitelor de deșeuri neconforme care fac obiectul Cauzei C-301/17“.
Art. 1 – (1) Suma forfetară și penalitățile cominatorii care decurg dintr-o posibilă condamnare a statului român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru depășirea valorilor-limită pentru poluanții din anexa nr. 1 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare, se suportă din bugetul Ministerului Finanțelor.
(2) Sumele plătite în condițiile prevăzute la alin. (1) se recuperează de la autoritățile publice locale, în conformitate cu atribuțiile și responsabilitățile prevăzute în Legea nr. 104/2011, cu modificările ulterioare și se constituie titlu executoriu la bugetul local.
Sumele plătite de Guvernul României pentru depozitele neconforme se recuperează de la autoritățile publice locale
Art. 2 – (1) Suma forfetară și penalitățile cominatorii care decurg dintr-o posibilă condamnare a statului român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru nefinalizarea procedurilor de închidere a depozitelor de deșeuri neconforme care fac obiectul Cauzei C-301/17, se suportă din bugetul Ministerului Finanțelor.
(2) În cazul depozitelor neconforme clasa „b” din zona urbană prevăzute în anexa nr. 5 – Tabelele 5.1 și 5.2 la Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor, sumele plătite în condițiile prevăzute la alin. (1) se recuperează de la autoritățile publice locale titulare ale obligațiilor de mediu și se constituie titlu executoriu la bugetul local.
(3) În cazul depozitelor neconforme de deșeuri industriale periculoase și nepericuloase prevăzute în anexa nr. 5 – Tabelele 5.3 și 5.4 la Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor, sumele plătite în condițiile prevăzute la alin. (1) se recuperează de la titularii obligațiilor de mediu și se suportă din bugetul Ministerului Finanțelor.
(4) În cazul în care, la data emiterii prezentei ordonanțe de urgență, statul român și/sau Administrația Fondului pentru Mediu a cheltuit sume pentru închiderea depozitelor de deșeuri neconforme care fac obiectul Cauzei C-301/17, acestea se constituie titlu executoriu la titularii obligațiilor de mediu și se suportă din bugetul Ministerului Finanțelor.
Peste 10 milioane de autoturisme electrice au fost vândute anul trecut în toată lumea, cu 55% mai multe față de 2021, scrie Biziday.
În ceea ce privește anul 2023, experții estimează o altă cifră record în ceea ce privește vânzările, estimându-se că 14 milioane de cumpărători vor alege vehicule electrice.
Conform raportului Global Electric Vehicle Outlook, emis de Agenția Internațională de Energie (AIE), se estimează că vânzările de mașini electrice vor crește cu 35% în acest an, ajungând la 14 milioane de unități
Potrivit AIE, cota de piață a acestui tip de vehicule a crescut de la 4% în 2020 la 14% în 2022 și se preconizează că va ajunge la 18% până la sfârșitul anului 2023.
Anul trecut, șase milioane de autoturisme electrice au fost vândute în China.
În ceea ce privește Europa, vânzările de autoturisme de acest tip au crescut cu 15% în ultimul an, iar în SUA cu 55%.
Vânzările viitoare vor fi în strânsă legătură cu creșterea numărului de fabrici de baterii
Conform raportului, se prognozează că până în 2030, mașinile electrice vor reprezenta în medie 60% din totalul vânzărilor în China, UE și SUA.
Această creștere va fi influențată de măsurile luate în cadrul pachetului European Fit for 55 și de Legea de reducere a inflației din SUA, precum și de creșterea numărului de fabrici de baterii.
Tesla a anunțat că va construi o nouă fabrică de baterii la Shanghai
Compania intenționează să investească aproximativ 1.2 miliarde de dolari în această extindere, astfel încât să poată produce mai multe baterii pentru a satisface cererea creșterea pieței mașinilor electrice în China.
Această mutare face parte din strategia mai amplă a Tesla de a-și extinde afacerea în Asia, care este considerată o piață cheie pentru mașinile electrice.
De asemenea, acesta este un pas important în direcția autonomizării și electrificării transportului în întreaga lume.
