Ministrul Mediului a făcut public anul în care România va atinge neutralitatea climatică

Autor

-

27 aprilie 2023

Ministrul Mediului din România a anunțat că a lansat astăzi, 27 aprilie, strategia care trasează liniile directoare prin care România va atinge neutralitatea climatică în 2050.

Tanczos Barna a preciat că Strategia pe Termen Lung pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, agreat de guvern, este o asumare a României ca dezvoltarea economică va fi decuplată de emisii.

Ministrul Mediului: ”Contribuim astfel şi noi la menținerea țintei de 1.5°C creştere a temperaturii la nivel global”

”România neutră 2050 trasează investițiile necesare în domeniul mobilității verzi, în domeniul locativ, domeniile administrate de autotitățile locale şi domeniul energiei. Totodată, pe lângă reducerea emisiilor avem nevoie şi de creşterea nivelului de sechestrare de carbon, astfel că rolul pădurilor este esențial”, a transmis Tanczos Barna.

”Uniunea Europeană nu va atinge neutralitatea climatică până în 2050 în lipsa unor ținte mai ambițioase în materie de energie și climă”

Încă din anul 2019, un raport al Comitetului European al Regiunilor, atenționa că obiectivele UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și utilizarea energiei regenerabile sunt insuficiente pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

În plus, raportul avertiza că încetinirea tranziției energetice va avea un impact negativ asupra economiei europene, generând pierderi de locuri de muncă..

Prin urmare, Comitetul European al Regiunilor făcea apel la Comisia Europene să își mărească obiectivele și să ia măsuri concrete pentru a asigura o tranziție rapidă și eficientă către neutralitatea climatică.

Reducerea pesticidelor ar putea pune în pericol exporturile agricole, avertizează miniștrii UE

Autor

Ana Maria BUJOR

-

27 aprilie 2023

Miniștrii UE și-au exprimat îngrijorarea cu privire la compatibilitatea cerințelor internaționale de sănătate a plantelor cu planul UE de reducere a utilizării pesticidelor. Ei avertizează că acest lucru riscă să „pericliteze” exporturile agricole din UE. Discuția cu privire la propunerea controversată de utilizare durabilă a pesticidelor (SUR) a executivului UE a fost condusă de delegația letonă într-un document comun a obținut sprijinul țărilor din Europa de Est. Propunerea SUR stabilește obiective de reducere a utilizării și a riscului de produse chimice și de protecție a plantelor mai periculoase cu 50% până în 2030. Însă miniștrii UE se tem că aceste reduceri ar putea pune în pericol sănătatea plantelor, punând în pericol respectarea obligațiilor internaționale și, prin urmare, influențând exporturile de mărfuri în afara UE.

Fără pestidice plantele se vor îmbolnăvi

Ca parte a Convenției internaționale pentru protecția plantelor (IPPC), UE este obligată să controleze dăunătorii și să prevină răspândirea internațională, în special pentru cei care sunt considerați periculoși în țări terțe. Acest lucru se datorează faptului că normele de import adoptate de țările terțe includ cerința de a utiliza produse de protecție a plantelor „în timpul procesării culturilor și după recoltare”, explică documentul neoficial. Ca atare, ministrul leton al agriculturii, Didzis Šmits, a tras un semnal de alarmă cu privire la „impactul negativ al propunerii [SUR] […] asupra răspândirii bolilor plantelor și a problemelor reale care vor urma, deoarece producătorii din UE nu vor putea asigura același nivel ridicat, starea de sănătate a plantelor ca înainte”.

Aceste noi măsuri vor duce la reducerea producției de alimente

Acest lucru va duce la o reducere „semnificativă” a producției de alimente și la dependența de inputuri, potrivit lui Šmits. De asemenea, reprezentantul permanent adjunct al Poloniei în UE, Arkadiusz Pluciński, a adăugat că schimbările climatice și mobilitatea în creștere a oamenilor sunt „favorabile pentru a avea mai mulți dăunători și mai multe boli”. „Trebuie să avem posibilitatea de a ne proteja culturile și de a respecta cerințele fitosanitare ale țărilor terțe”, a subliniat el. Alte țări și-au exprimat ecou îngrijorările, subliniind nevoia pentru o veridică evaluare a impactului. Anul trecut, miniștrii agriculturii din UE au cerut Comisiei o extindere a evaluării impactului asupra propunerii SUR pentru a aduna mai multe informații înainte de a continua, blocând efectiv negocierile.

UE, noi reguli și pentru utilizarea combustibililor durabili în aviație.

Autor

Ana Maria BUJOR

-

27 aprilie 2023

Uniunea Europeană a convenit asupra unui acord pentru a stabili obiective obligatorii pentru companiile aeriene din Europa pentru a-și spori utilizarea combustibililor durabili. Astfel încât se urmărește micșorarea emisiilor de carbon provenite din această industrie. După discuțiile de noaptea târziu, negociatorii din Parlamentul European și din statele membre UE au încheiat un acord chiar înainte de miezul nopții.

Propunerea urmărește să crească atât cererea, cât și oferta de combustibili durabili pentru aviație (SAF). Deocamdată, acești combustibili sunt produși în cantități mici și sunt mult mai scumpi decât combustibilii convenționali pentru aviație. Furnizorii de combustibil trebuie să se asigure că 2% din combustibilul pus la dispoziție pe aeroporturile UE este SAF în 2025, care va crește la 6% în 2030, 20% în 2035 și treptat la 70% în 2050.

Până în 2035, 35% dintre combustibili trebuie să fie sintetici

Din 2030, 1,2% dintre combustibili trebuie să fie și combustibili sintetici, crescând la 35% în 2050. Combustibilii sintetici sunt fabricați folosind emisiile de CO2 captate, despre care susținătorii spun că echilibrează CO2 eliberat atunci când combustibilul este ars într-un motor. Aviația este văzută ca unul dintre sectoarele cele mai greu de decarbonizat, aeronavele cu emisii zero nu sunt așteptate de mai mult de un deceniu. Combustibilul durabil este văzut ca o cale de a începe să reducă treptat amprenta de carbon a călătoriilor aeriene în termen scurt. Unele companii aeriene europene, cum ar fi Air France-KLM (AIRF.PA), au declarat că și-au făcut deja obiective mai ambițioase pentru utilizarea SAF decât cele stabilite în normele UE. Alții au avertizat că acordul ar putea distorsiona concurența.

Transportul hranei pentru animale s-ar putea scumpi

Deoarece obiectivele SAF se vor aplica companiilor aeriene care zboară din hub-uri europene, dar nu și transportatorilor pe distanțe lungi care zboară din alte părți. Creșterea prețului pentru călătoriile prin Istanbul sau Dubai este marginală, deoarece nu sunt suportate costuri SAF la transferul în aceste hub-uri”, a declarat un purtător de cuvânt al Lufthansa (LHAG.DE). Companiile aeriene urmează să primească aproximativ 2 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari) în finanțare de la piața carbonului din UE pentru a le ajuta să treacă la SAF. Biocombustibilii pot conta pentru principalele obiective SAF dacă respectă criteriile de durabilitate ale UE. Hidrogenul cu emisii scăzute de carbon produs din energia nucleară este, de asemenea, eligibil – o victorie pentru țări precum Franța cu cote mari de putere atomică. Grupul de campanie Transport & Environment a criticat includerea unor biocombustibili, inclusiv a grăsimilor animale despre care a spus că ar putea cauza penurie în alte industrii, cum ar fi producția de hrană pentru animale de companie.

Prețul gazelor va crește cu 30%, avertizează specialiștii

Autor

Ana Maria BUJOR

-

27 aprilie 2023

Reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic va crea un boom la prețul gazelor, astfel că specialiștii spun că este posibil să crească cu peste 30% după 1 aprilie 2025. Studiul realizat de Asociația Energia Inteligentă arată că acel regulament va avea impact și asupra securității energetice, dar și asupra sărăciei energetice a României. „Propunerea de Regulament European interzice de la momentul intrării lui în vigoare evacuarea gazelor în atmosferă și arderea gazelor la faclă, cu excepția unor cazuri stipulate expres și la randamente de ardere de peste 98%. Astfel, se impune transformarea instalațiilor tehnologice din sisteme de producție deschise în sisteme de producție închise, astfel încât să se prevină disiparea în mediu a emisiilor de metan”, se precizează în studiu.

Vor trebui înlocuite instalațiile existente cu unele prevăzute în legislație

„Instalațiile tehnologice pentru exploatarea țițeiului și gazelor au fost construite în conformitate cu legislația în vigoare la momentul edificării lor, fiind realizate în diferite perioade de timp. Astfel, instalațiile care sunt construite în sistem deschis nu vor mai fi permise după intrarea în vigoare a Regulamentului, care nici nu prevede o derogare pentru țări care au zeci de mii de sonde și de instalații de producție, așa cum este cazul României. Realist vorbind, ținând seama de numărul mare de instalații din zona de extracție țiței si gaze naturale care ar trebui înlocuite în țara noastră, de capacitatea de proiectare, construcții montaj, timpul de obținere a avizelor și autorizațiilor, ar fi necesari cel puțin 10 ani pentru a duce la îndeplinire o astfel de obligație și cheltuieli de miliarde de euro”, se mai arată în studiu.

Cum vor crește prețurile

Din aceste pricini, va exista o creștere a prețului, după cum urmează:

-la consumatorii casnici prețul plătit după 1 ianuarie 2025 va fi de 31%, mai ales că acesta nu va mai fi plafonat.

-la consumatorii non casnici, dar care consuma sub 50.000 MWh/an va exista același tip de majorare ca si la cei casnici.

-la consumatorii noncasnici cu consum peste 50.000 MWh/an – va exista o creștere a prețului cu până la 31%.

Seceta din Africa de Est nu s-ar fi produs fără activitatea umană

Autor

Cristina Antal

-

27 aprilie 2023

Oamenii de știință au concluzionat că seceta din Africa de Est nu s-ar fi produs fără activitatea umană intensă, informează Sky News.

Într-un raport publicat recent, cercetătorii au identificat că activitățile umane, cum ar fi defrișarea și arderea combustibililor fosili, au cauzat creșterea temperaturilor în regiune, ducând la absența ploilor și la o secetă prelungită.

Seceta din Africa de Est a dus la o criză alimentară și de apă în majoritatea statelor de pe continent, afectând milioane de oameni

Raportul a fost publicat în revista științifică Nature Climate Change și este rezultatul unei cercetări realizate de o echipă internațională de oameni de știință.

Studiul s-a concentrat pe modul în care activitatea umană, cum ar fi defrișarea, agricultura intensivă și arderea combustibililor fosili, a contribuit la creșterea temperaturilor și la evaporarea apei din regiune.

În unele zone, nu a mai plouat de mai bine de trei ani, iar seceta a dus la creșterea prețurilor la alimente, dar și la o creștere a numărului de persoane care ales să emigreze

Echipa de cercetători a utilizat modele climatice și date de observație pentru a analiza impactul schimbărilor climatice asupra regiunii și a constatat că această creștere a temperaturii a dus la o scădere semnificativă a precipitațiilor în ultimii ani, ceea ce a declanșat seceta.

Natiunile Unite au declarat ca peste 20 de milioane de oameni din Kenya, Etiopia, Somalia, Uganda si Sudanul de Sud au fost afectați de lipsa apei.

15 milioane de copii sunt expuși malnutriției

Rod Beadle, responsabilul pentru asistență și afaceri umanitare la Food for the Hungry, a declarat că aproape 15 milioane de copii sunt expuși malnutriției acute.

”În ciuda ploilor recente din nordul Kenyei, presiunea exercitată de sezoanele anterioare duce la o situație disperată”, a atenționat Beadle.

2023, anul în care oceanele lumii au atins temperaturi record. Cercetătorii vorbesc despre o „anomalie“ nemaiîntâlnită

Autor

Ionuț POPESCU

-

27 aprilie 2023

apa oceanica temperatura — Sursă - Unsplash

Oceanele lumii au doborât noi recorduri de temperatură, cu noi maxime timp de mai bine de o lună. Urmare acestui fapt, cercetătorii susțin că Pământul a atins „un teritoriu neexplorat” în timpul crizei climatice, conform The Guardian.

Oamenii de știință consideră o anomalie inexplicabilă creșterea temperaturii apei oceanice din ultima lună. Datele culese de Administrația Națională pentru Oceane și Atmosfere din SUA (NOAA), cunoscută sub numele de seria OISST (Optimum Interpolation Sea Surface Temperature), culese de sateliți și geamanduri, au arătat temperaturi mai ridicate decât în orice an precedent în ultimele 42 de zile din acest an. Măsurătorile se fac din 1981.

Chiar dacă se așteaptă evenimentul El Niño, cercetătorii spun că nu este responsabil pentru această creștere. Anomalia are loc într-o perioadă a anului în care temperaturile oceanelor sunt în mod normal în scădere față de vârfurile anuale din martie și aprilie.

Despre acest lucru a vorbit profesorul Mike Meredith de la British Antarctic Survey:

„Acest lucru i-a făcut pe oameni de știință să se scarpine în cap. Faptul că se încălzește atât este o adevărată surpriză și ceva îngrijorător. Ar putea fi ceva de scurtă durată sau ar putea fi începutul a ceva mult mai serios”, a spus el.

Oceanele lumii, de interes pentru cercetători

Există mai multe motive pentru care încălzirea oceanelor reprezintă un interes pentru cercetători. Apa marină ocupă mai mult spațiu la temperaturi ridicate, accelerând creșterea nivelului mării. În plus, mai caldă de la poli accelerează topirea calotelor glaciare. Temperaturile mai calde pot fi, de asemenea, problematice pentru ecosistemele marine. Unor specii le poate fi imposibil să se adapteze la ape mai calde, în special coralii.

Unii cercetători se tem că încălzirea rapidă ar putea fi un semn al progresului crizei climatice într-un ritm mai rapid decât se anticipa. Oceanele au acționat ca un fel de tampon global pentru criza climatică în ultimele decenii, atât prin absorbția unor cantități mari de dioxid de carbon. De asemenea, oceanele au stocat aproximativ 90% din excesul de energie și căldură creat de om. Astfel, oceanul planetar a mai atenuat din efectele încălzirii globale asupra pământului.

„Rata [creșterii temperaturii] este mai puternică decât ar prezice modelele climatice”, a spus Meredith.

„Motivul de îngrijorare este că, dacă va continua, acest lucru va fi cu mult înaintea curbei climatice [prevăzute] pentru ocean. Dar nu știm încă dacă asta se va întâmpla”, a adăugat el.

A fost depășit maximul din 2016

Primul semnal a fost dat acum câteva săptămâni. Cercetătorii au avertizat la începutul lunii aprilie că datele preliminare de la NOAA au arătat că temperatura medie la suprafața oceanului a fost de 21,1°C. Valoarea a depășit maximul anterior de 21°C din 2016.

„Traiectoria actuală pare că s-au doborât recordurile anterioare”, a spus profesorul Matthew England, climatolog la Universitatea din New South Wales.

De la începutul lunii aprilie, temperaturile au variat ușor de la o zi la alta, dar au arătat puține semne de scădere. , Potrivit lui, Ben Webber, lector în știința climei la Universitatea din East Anglia, acest lucru reprezintă „o anomalie”.

„Ceea ce vedem este foarte neobișnuit”, a spus el.

„Acest lucru se îndreaptă într-o direcție fără precedent și ar putea să ne ducă pe un teritoriu neexplorat”, a adăugat profesorul.

O nouă normalitate

Și Simon Good, expert în observarea oceanelor la Met Office din Marea Britanie, a venit cu precizări privitoare la această „anomalie”:

„În ultimii trei ani, Pacificul tropical a fost în faza opusă. a Niña a adus condiții mai răcoroase. Având în vedere potențialul ridicat pentru combinarea cu El Niño, ne putem aștepta ca temperaturile de la suprafața mării să crească temporar și mai mult”, a spus el.

Ar fi „un efect secundar pentru temperatura globală în ansamblu”, a adăugat expertul.

Potrivit lui Mark Maslin, profesor la University College din Londra, criza climatică se petrece sub ochii noștri.

„Oamenii de știință din climă au fost șocați de evenimentele meteorologice extreme din 2021”, a spus el.

„Mulți au sperat că acesta a fost doar un an extrem. Evenimentele au continuat în 2022 și acum se petrec și în 2023. Se pare că ne-am mutat la un sistem climatic mai cald, cu evenimente climatice extreme frecvente și temperaturi record. Acestea sunt noua normalitate. Este greu de înțeles cum poate cineva nega faptul că schimbările climatice au loc și au efecte devastatoare în întreaga lume”, a conchis acesta.

Lumânări parfumate eco-friendly din ulei alimentar uzat: idei creative pentru reciclare

Autor

Cristina Antal

-

27 aprilie 2023

Reciclarea uleiului alimentar uzat este o problemă importantă de mediu, pentru că acesta poate polua apa și solul.

Curând, Bine Primit, o inițiativă a asociației Viitor Plus a găsit o metodă inedită de a valorifica acest produs, realizând lumânări parfumate fabricate din ulei alimentar uzat.

Uleiul este prelucrat și transformat într-un material durabil și ecologic, numit ulei solidificat.

După, este combinat cu parfumuri naturale pentru a crea o varietate de arome plăcute și relaxante.

”Prin utilizarea sa pentru a crea lumânări parfumate, putem să-i reducem impactul negativ și să contribuim la crearea unui mediu mai curat și mai sănătos”, au transmis membrii platformei.

Bine Primit realizează lumânări parfumate din ulei alimentar uzat: ”Indiferent dacă doriți să vă răsfățați sau să oferiți un cadou special cuiva drag, lumânările parfumate sustenabile reprezintă alegerea perfectă!”

Bine Primit este platforma unde pot fi găsite produse cu valoare socială (realizate în ateliere care lucrează cu categorii vulnerabile sau al căror profit se utilizează în organizații, nu merge la un acționar persoană fizică).

Platforma este un proiect al asociației Viitor Plus – pentru oameni și natură.

”Este important ca un cadou pentru partenerii noștri, pentru prieteni, pentru apropiați să fie de înaltă calitate, și să spună o poveste dincolo de beneficiul imediat pe care îl reprezintă”

În același timp, inițiativa adună laolaltă produse realizate de antreprenori sociali, ONG-uri sau inițiative cu impact social și de mediu din România.

”Proiectul pe care l-am realizat în ultimii 6 ani doar de sarbatori se extinde astfel și devine o inițiativă permanentă de solidaritate și cooperare între organizații”, au adăugat membrii platformei.

Primăria din Timișoara a finalizat documentaţia necesară pentru înscrierea în Programul Rabla Local

Autor

Cristina Antal

-

27 aprilie 2023

Primăria din Timișoara a finalizat documentația necesară pentru înscrierea în Programul Rabla Local, în parteneriat cu Administrația Fondului pentru Mediu.

Prin urmare, aproximativ 4.700 de mașini vechi vor fi retrase de pe străzile orașului.

Contribuția proprie a Municipiului Timișoara este de 600 de lei pentru un autoturism

”Sumele necesare pentru contribuţia proprie a Primăriei Timişoara sunt asigurate pentru un număr de 4.700 de autovehicule, în limita valorii de 2.820.000 lei, cuprinsă în bugetul local. Contribuţia proprie a Municipiului Timişoara este de 600 de lei pentru un autoturism”, a transmis Primăria Timişoara, potrivit Radio Eco Natura.

După încheierea perioadei de înscriere, care are termen limită pe 28 aprilie, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) va publica o listă cu unităţile administrativ-teritoriale acceptate în program și care au încheiat contracte de delegare.

După această etapă, timişorenii vor putea să se înscrie în aplicaţia pusă la dispoziţie de către AFM, în limita sumei bugetate și prevăzută în contractul de delegare, pentru a retrage mașinile vechi.

Primăria din Timişoara: ”Solicitantul trebuie să fie o persoană fizică cu domiciliul în Timişoara şi să deţină un autovehicul uzat în proprietate, înmatriculat pe numele său ori în coproprietate de cel puţin 5 ani şi să nu aibă datorii restante către bugetul de stat şi bugetul local”

”Nu sunt eligibile să acceseze această facilitate solicitanţii care au beneficiat anterior de o finanţare prin alt Program de Rabla pentru acelaşi autovehicul. Autovehiculele trebuie să fie înregistrat în evidenţele fiscale ale municipiului Timişoara şi să aibă o vechime de cel puţin 15 ani de la anul fabricaţiei. De asemenea, autoturismele în baza cărora se solicită stimulentul trebuie să aibă norma de poluare cel mult Euro 3”, a mai precizat Primăria Timişoara.

Algele de sub gheața polară conțin plastic

Autor

Ionuț POPESCU

-

27 aprilie 2023

algele contin plastic — Sursă - Unsplash

Algele de sub gheața polară conțin microplastice, potrivit unui studiu realizat de Institutul Alfred Wegener, scrie Interestingengineering.

Microplasticele au fost detectate într-o varietate de ecosisteme, precum și în numeroase specii, de la cel mai înalt vârf de pe Everest până la fluxul sanguin uman. Este surprinzător să ne gândim unde ar putea oamenii de știință să găsească în continuare aceste bucăți minuscule de plastic.

În plus, această poluare cu plastic are potențialul de a schimba rapid ecosistemul curat din Arctica.

Cercetarea a documentat modul în care poluare cu plastic poate afecta rețeaua trofică a speciilor care prosperă în acest ecosistem înghețat.

Studiul a fost condus de Institutul Alfred Wegener și a monitorizat îndeaproape algele numite Melosira arctica. Acestea se găsesc sub gheața arctică. Echipa a colectat alge și mostre de apă din jur.

S-a descoperit că speciile de alge au o concentrație de bucăți de microplastic de zece ori mai mare decât apa de mare colectată.

De unde au algele concentrații de microplastic

În timpul primăverii și verii, aceste alge cresc rapid sub gheața marină. Când celulele algelor mor, ele plutesc pe fundul mării, după care se unesc și formează un fel de bulgări sub gheață. Când gheața se topește, se scufundă pe fundul mării.

„Algele filamentoase au o textură lipicioasă, astfel încât pot colecta microplastic din apa de mare, din gheața din jur și din orice altă sursă prin care trec”, a spus Deonie Allen de la Universitatea din Canterbury și Universitatea din Birmingham, care face parte din echipa de cercetare, într-un comunicat de presă.

Ulterior, animalele și bacteriile din adâncuri consumă algele depuse pe fundul mării. Ca rezultat, microplasticul intră în rețeaua trofică.

Cercetările anterioare au arătat prezența plasticului în zooplancton. Acest alge ar putea fi una dintre sursele potențiale de contaminare. Ulterior, zoonplanctonul e consumat de pești, iar apoi peștii sunt consumați de păsările marine și foci, Păsările marine și focile sunt în final mâncate de urșii polari. În plus, oamenii din Arctica mănâncă și fructe de mare, așa că plasticul intră și în corpul lor.

Din cauza ingerinței plasticului, organismele pot avea modificări de comportament. De asemenea, le pot fi afectate creșterea și fertilitatea și le poate crește riscul de îmbolnăvire. Cumulat cu schimbările climatice, lanțul trofic poate avea de suferit din cauza acestui cumul de factori defavorabili.

Ipocrizie climatică | În ciuda declarațiilor eco, Charles Michel, președintele Consiliului European, a călătorit cu avionul privat de 700.000 de euro în 2022

Autor

Ionuț POPESCU

-

26 aprilie 2023

chales michel — Sursă - www.presidency.ro

În pofida numeroaselor discursuri în care se prezintă angajamentul UE de a reduce emisiile de carbon și de neutralitate climatică până în 2050, președintele Consiliului European, Charles Michel, a călătorit extrem de mult cu un avion privat, ceea ce a costat contribuabilii UE 700.000 de euro doar în 2022, conform Remix News.

Charles Michel nu ezită să zboare chiar și în locații apropiate, cum ar fi Paris și Strasbourg. Șeful UE a rezervat aceste zboruri cu Luxaviation. Aceste zboruri costă extrem de mult pentru fiecare călătorie, potrivit ziarului francez Le Monde. În plus, ele produc o cantitate enormă de CO2.

Ca urmare a zborurilor lui Michel, contribuabilii europeni au plătit 700.000 de euro anul trecut. Suma reprezintă un record pentru un președinte al Consiliului European. Predecesorii săi, Donald Tusk și Herman Van Rompuy, au cumulat sume sub 500.000 de euro, a raportat Bild.

Pe 10 și 11 martie 2022, Michel a călătorit la summitul UE de la Versailles împreună cu soția sa și 22 de membri ai personalului. Experții cred că probabil a zburat cu Airbus A320 VIP, cel mai mare avion de lux al Luxaviation.

În plus, bugetul pentru călătorii al lui Michel a fost majorat cu 27,5%, până la 2,6 milioane de euro până în 2024. Argumentul este că, din cauza războiului din Ucraina, poziția sa necesită „activitate internațională intensă”.

Charles Michel s-a poziționat ca un luptător împotriva schimbărilor climatice

Michel a plasat de multă vreme schimbările climatice în fruntea agendei UE. Totuși, faptele îl contrazic și ridică întrebări cu privire la sinceritatea convingerilor sale.

În noiembrie anul trecut, Michel a zburat cu un avion privat la Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP27) din Egipt, împreună cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În timpul discursului său după conferința privind schimbările climatice, el a spus:

„Suntem și vom rămâne campioni ai acțiunii climatice și suntem hotărâți să accelerăm ritmul schimbării. Ne angajăm să protejăm natura, oceanele și pădurile, care sunt plămânii planetei, susținând biodiversitatea și viața umană pe pământ”, spunea, în 2022, Charles Michel.

Michel a folosit avioane închiriate în 72 de călătorii, inclusiv la COP27 și la COP26 de la Glasgow.

Se pare că Michel a călătorit folosind companii aeriene comerciale în doar 18 din 112 călătorii oficiale între 2019 și decembrie 2022.

Cum răspunde Charles Michel criticilor

Charles Michel se arată deranjat de anchetele de presă care evidențiază călătoriile sale frecvente cu avionul privat.

Șeful UE a dat vina pe încercările de „destabilizare” și „intimidare”.

„Probabil că există o tentativă de destabilizare sau intimidare îndreptată împotriva mea, pe de o parte, și împotriva Consiliului, pe de altă parte”, a spus el pentru La Libre.

Acesta a vorbit și despre forțe ascunse care încearcă să dăuneze întregii UE.

„Cred că rolul sporit al Consiliului și al UE pe scena internațională ar putea îngrijora un număr de actori”, a spus Michel. Desigur, declarația a fost făcută în contextul subiectului de față.