1.8 C
București
marți, 26 noiembrie, 2024
Acasă Blog Pagină 449

Un urs flămând a fost filmat în Sinaia. Localnicii: ”Le-am invadat teritoriul și nu mai găsesc mâncare”

Foto: radiooltenia.ro
Foto: radiooltenia.ro

Un urs a fost filmat vineri, pe timpul zilei, de un localnic din Sinaia, în timp ce rupea un coş de gunoi care era prins de un stâlp. Ursul răstoarnă coșul pe carosabil, căutând hrană, scrie Agerpres.

Filmulețul a fost urcat pe pagina de Facebook a bărbatului, stârnind numeroase reacții, mai ales că încă ne aflăm în mijlocul unui scandal care îl are ca principal ”protagonist” pe prințul Emanuel von und zu Liechtensten.

Două dosare au fost deschise după ce organizaţiile de mediu au anunţat că prinţul din Austria ar fi ucis în luna martie cel mai mare urs brun din România, folosidu-se de o derogare a Ministerului Mediului pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi făcut pagube într-o localitate din Covasna.

Cu toate acestea, prințul Emanuel von und zu Liechtensten, rezident în regiunea austriacă Stiria, a anunțat, în cadrul unei declarații pentru presa din Austria, că nu este responsabil pentru împușcarea ursului Arthur și că se consideră nevinovat.

În videoclipul care durează aproximativ cinci minute, poate fi văzut un urs care, în ciuda maşinilor care trec prin zonă, unii oprind pentru a-l filma şi fotografia, dar şi a câinilor care latră, rupe coşul de gunoi şi îl răstoarnă, după care începe să caute hrană printre resturi, arată HotNews.

Mai mult, în imagini se poate observa și cum o femeie se apropie la doar câţiva metri de animal pentru a-l fotografia.

Postarea este însoţită de zeci de comentarii, unele persoane arătând că apariţia urşilor în Sinaia este extrem de frecventă, mai precizează sursa citată.

”Ai grijă să nu te vadă prințul”

”Săracii, mor de foame! Ai grijă să nu te vadă prinţul!”, ”Când nouă, oamenilor, ne este frig în casă, le invadăm teritoriul lor. Aşa şi ei când nu mai găsesc de mâncare”, ”La noi vine la fiecare sfârşit de săptămână. E prietenul nostru”, sunt câteva dintre comentariile care însoţesc postarea.

De asemenea, localnicii au recunoscut zona în care a fost filmat ursul, menționând că este vorba despre cartierul Furnica, din Sinaia.

Psihoterapeut: ”Copiii nu au nevoie doar de jucării. Copiii au nevoie de aer curat”

Foto: Facebook, Psiholog Alexandra Jarda
Foto: Facebook, Psiholog Alexandra Jarda

Copiii au fost poate cei mai afectați de izbucnirea pandemiei: o arată multiple studii, dar puțini sunt cei care găsesc soluțiile. Psihoterapeutul și educatoarea Alexandra Jarda răspunde la o serie de întrebări pe care orice părinte și le pune în contextul pandemiei și nu numai.

Pentru mulți, casa a devenit zona de confort, zona de siguranță, iar izolarea se poate traduce și ca exemplu negativ, exemplu pe care copilul îl va copia cu ușurință. De asemenea, Alexandra Jarda insistă pe nevoia copiilor de activitate în aer liber și pe faptul că familia modernă încearcă să-i țină pe cei mici cât mai departe de mediul exterior.

Că este o consecință a lunilor pandemice sau o obișnuință nocivă ce nu ține de virus, psihoterapeutul rezolvă o ecuație simplă: cei mici vor urma obiceiurile părinților.

Puterea exemplului începe încă de la vârste fragede, iar acuzele părinților nu iau în calcul obiceiurile din familie.

”Ieșiți cu copiii afară?

Aud de foarte multe ori discuții între adulți de genul acesta: Vai, copiii din ziua de azi! Vai, nu vor să iasă afară! Vai, ar sta tot la calculator.

Întrebarea mea e: Cine sunt adulții din jurul acelor copii? Ce fac ei ca să stârnească interesul copiilor pentru jocurile afară? Ce fac adulții în timpul liber? Ies la plimbare sau stau la tv sau pe telefon? Ei bine, asta vor face și copiii”, a scris psihologul pe contul de socializare.

De asemenea, Alexandra Jarda a adăugat că lucrează cu copii cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani, iar cei mici adoră să iasă afară.

Nu există bucurie mai mare pentru ei decât ieșitul afară. Și pentru mulți dintre ei ieșitul la joacă afară e doar cel de la grădiniță. Când vin părinții îi urcă în mașină, din mașină acasă și gata. Așteaptă o nouă zi”.

”Dacă vrem să le placă copiilor să se joace afară e nevoie să îi scoatem afară”

Mulți părinți probabil se îngrijorează că…cu ce să se joace? Nu e nevoie să aibă jucării. Mă mir de fiecare dată când îi scot pe copii afară și văd ce jocuri își inventează. Mă  mir când văd cum observă și analizează fiecare mică gâză pe care o văd, fiecare fir de iarbă. De asta au nevoie copiii. Dacă copilul nu are copii în zonă atunci puteți să îl duceți într-un parc unde sunt și alți copii. Sau puteți pur și simplu să ieșiți la o plimbare de o jumătate de oră cel puțin”, a adăugat psihoterapeutul.

Exercițiu: copiii au stat minute în șir privind melcii

În această poză, colega mea a adus câțiva melci, i-a așezat într-un capac de cutie împreună cu câteva fire de iarbă. Când am ieșit cu copiii afară, unii dintre ei au stat și câte 10 minute nemișcați observând melcii, vorbind cu ei, punându-le întrebări, imaginandu-și răspunsuri. A fost o adevărată distracție pentru ei”.

Dilemele părinților au fost și sunt multiple: independent de virus, pentru multe familii, căminul este egal cu protecția sau confortul. De asemenea, mulți părinți consideră că temperaturile scăzute reprezintă un real pericol, sau că prezența animalelor în viața celor mici i-ar expune pe aceștia la diverse boli.

Cu toate acestea, există numeroase activități simple care contribuie la întărirea sistemului imunitar, la sănătate, socializare și la dragostea pentru mediul înconjurător.

O plimbare în aer curat, observarea naturii, o legătură permanentă cu mediul înconjurător, toate acestea vor cântări mult mai mult decât o jucărie. Și, mai mult decât orice, vor stabili un exemplu: un părinte implicat și activ va ști să crească un copil sănătos fizic și moral.

Detalii de ultimă oră: ce spun procurorii DNA despre cazul ursului Arthur

Foto: Agent Green
Foto: Agent Green

Cazul ursului Arthur a ajuns în atenția Direcției Naționale Anticorupție, iar procurorii care se ocupă de investigație suspectează un abuz în serviciu.

Urmărirea penală se face doar cu privire la faptă, și nu la persoane, adică in rem. Este al doilea dosar penal în acest caz, arată Europa FM.

Dosarul DNA e diferit de cel deschis săptămâna trecută, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc, unde procurorii cercetează posibile infracțiuni de braconaj și uz de armă fără drept.

Există numeroase suspiciuni ale procurorilor anticorupție, insistându-se pe abuzul în serviciu.

Cu alte cuvinte, un funcţionar ar fi putut obţine foloase necuvenite în procedura de eliberare a documentelor care au dus la derogarea pentru uciderea ursului.

În momentul de față, nu există o persoană anume, care să fie vizată sau care să suporte consecințele.

Dosare DNA, deschise în urma protestelor organizațiilor de mediu

Mai mult, conform sursei citate, cele două dosare au fost deschise după ce organizaţiile de mediu au anunţat că un prinţ din Austria ar fi ucis în luna martie cel mai mare urs brun din România, folosidu-se de o derogare a Ministerului Mediului pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi făcut pagube într-o localitate din Covasna.

Cu toate acestea, prințul Emanuel von und zu Liechtensten, rezident în regiunea austriacă Stiria, a anunțat, în cadrul unei declarații pentru presa din Austria, că nu este responsabil pentru împușcarea ursului Arthur și că se consideră nevinovat.

Comunicatul integral al DNA în cazul împușcării ursului Arthur

Procurorii din cadrul DNA efectuează acte de cercetare pentru suspiciunea săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 297 alin. (1) Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, în legătură cu modalitatea în care au fost emise toate documentele aferente procedurii de derogare pentru unele specii de animale sălbatice, în contextul uciderii, în luna martie 2021, a unui exemplar din specia urs brun, din aria protejată Oituz – Ojdula.

Urmărirea penală se face doar cu privire la faptă (“in rem”). Această etapă nu are caracterul formulării unor acuzații împotriva vreunei persoane, ci are doar semnificația instituirii cadrului procesual în care se pot strânge primele probe pentru a se stabili dacă fapta intră sau nu intră sub incidență penală.

Video: ”Suntem țara în care pădurile sunt decimate și în care politicienii se prefac că le plantează la loc”

Foto: captură Recorder
Foto: captură Recorder

Recorder face o analiză în țara în care sloganurile puternice chiar sunt crezute, iar adevărul este descoperit în ani. La începutul anului 2020, Ministerul Mediului a lansat campania ”O pădure cât o țară”, sub înaltul patronaj al președintelui Klaus Iohannis.

Această campanie a început sub titlul de ”cea mai mare campanie de împădurire din ultimii zece ani”.

Desigur, nu au lipsit publicitatea, promovarea excesivă și fotografiile în care politicienii români se dădeau drept exemplu: plantau, săpau, făceau declarații despre eterna implicare și viitorul ”verde” al României.

Recorder precizează că a căutat în evidențele statului cifrele reale, iar reprezentanții au mers pe teren în mai multe județe pentru a observa cum se prezintă situația dincolo de acțiunile de campanie.

De asemenea, reprezentanții Recorder au precizat azi, 11 mai, că au descoperit că „cea mai mare campanie de împăduriri din ultimii zece ani” a fost, de fapt, cea mai slabă campanie de împăduriri din ultimul deceniu.

Țara în care politicienii plantează pentru a fi fotografiați

Suntem țara în care pădurile sunt decimate de tăieri ilegale și în care politicienii se prefac că le plantează la loc, doar ca să dea bine la electorat. După ce am arătat dimensiunea furtului de lemn din pădurile României. astăzi vă arătăm cum sunt falsificate campaniile de plantare care ar trebui să le reface”, precizează Recorder.

”O minciună cât o țară, girată de la vârful Guvernului și aflată sub înaltul patronaj al președintelui”

Mai mult, într-o declarație publicată pe contul de Facebook, Recorder prezintă o analiză a campaniei: la începutul anului 2020, Costel Alexe, pe atunci ministru al Mediului, a lansat campania „O pădure cât o țară”, sub înaltul patronaj al președintelui Klaus Iohannis.

A fost declarată „cea mai mare campanie de împădurire din ultimii zece ani” și s-au pregătit spoturi publicitare și acțiuni de plantare în care cei mai importanți politicieni ai țării s-au lăsat filmați și fotografiați cu cazmaua în mână.

O vizită în Bucureștiul vechi: gunoaie și posibile focare de infecție

Foto: Digi 24
Foto: Digi 24

Weekend-ul nu înseamnă zile libere pentru cei de la Garda de Mediu: inspectorii au realizat o razie nocturnă în Centrul Vechi din Capitală. Surprizele neplăcute au fost gropile de gunoi situate în curțile interioare ale imobilelor, gunoiul adunat în timp și focarele de infecție, prezente pretutindeni.

Inspecția a fost realizată seara, nu a fost anunțată și, mai mult decât atât, a avut loc în weekend. Atât Garda de Mediu, cât și Poliția Locală au găsit un peisaj dezolant în Centrul Vechi al Capitalei: gunoaie și posibile focare de infecție la tot pasul.

Șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, care a fost prezent la control, a spus într-o intervenție la Digi24 că încă nu au fost date amenzi, dar vrea ca în decursul acestei săptămâni, să fie controlate cât mai multe astfel de curți interioare, care au devenit reale gropi de gunoi.

Centru Vechi: un centru al deșeurilor

Octavian Berceanu, șeful Gărzii de Mediu a declarat că prezența sa în Centrul Vechi a fost bazată pe o sesizare privind iminența unui incendiu.

Ne-am mișcat foarte repede, în câteva minute am ajuns la fața locului. Nu am găsit o sursă care să ne arate că e vorba despre un incendiu, în schimb am găsit ceea ce poate fundamenta un incendiu în zona respectivă, chiar unul de proporții. Am găsit metri cubi de deșeuri, pet-uri cabluri, saltele, paturi, părți de mobilier aruncate în stive foarte mari în spatele fațadelor pe care noi le vedem în Centru Vechi, în curțile interioare ale imobilelor”, a declarat șeful Gărzii de Mediu.

De asemenea, Octavian Berceanu a declarat că urmează ca în cursul acestei săptămâni să înceapă, împreună cu primăria, o acțiune mai amplă de verificare a curților interioare.

Leii sunt crescuți în captivitate, pentru a fi vânați. Vânătoarea în scopuri turistice, interzisă în Africa de Sud

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

În Africa de Sud, mii de lei sunt crescuți în captivitate cu scopul ca, odată ajunși la maturitate, să fie vânați de turiști safari bogați.

Autorităţile guvernamentale din Africa de Sud intenţionează interzicerea creşterii de lei în captivitate pentru vânătoare sau în scopuri turistice, pentru a putea fi „mângâiaţi” de turiştii aflaţi în căutare de „experienţe autentice”, informează AFP şi BBC.

Africa de Sud cere renunțarea la încercările de domesticire

Decizia vine după publicarea unui studiu care a analizat, timp de 2 ani, această controversată metodă de creştere şi care a arătat că respectiva practică dăunează animalelor şi pune în pericol eforturile de consevare a speciilor, arată sursa citată.

Ce spune acest studiu, referitor la creşterea în captivitate a leilor: că trebuie să oprim şi să renunţăm la încercările de domesticire a leilor prin creşterea şi menţinerea lor în captivitate”, a spus ministrul Mediului din Africa de Sud, Barbara Creecy.

Nu vrem să creştem lei în captivitate, nu vrem să vânăm lei în captivitate, ori să mângâiem pui de lei în captivitate”, a mai adăugat ministrul Mediului.

Crescuți, pentru a fi uciși după: ”Vânătoarea în cutie”

Până în momentul de față, în Africa de Sud, leul a fost un animal de fermă aproape ca oricare altul. Pentru turiștii bogați, leii deveneau ținte foarte ușoare de vânătoare, iar felinele captive nu aveau șansa de a scăpa de vânători.

Practica, numită și ”vânătoare în cutie” presupunea că puii erau, încă de la naștere, separați de mame. Scopul era ca femelele să se poată reproduce mult mai repede, iar puii urmau a fi hrăniți cu biberonul și crescuți în cuști.

În momentul în care vânătorul plătea toate taxele, leul putea fi ucis.

În prezent, în Africa de Sud, 8.000 de lei se află în captivitate, comparativ cu 3.500 aflaţi în sălbăticie.

Plasticul se dezintegrează în sute de ani, dar bioplasticul, obținut din cânepă, dispare complet în 80 zile

Foto: BioNews
Foto: BioNews

O alternativă la materialele plastice, care a reușit să revoluționeze lumea: ”sticla” din plastic degradabil este obținută din cânepă, iar, dacă ne gândim la esteticul pur, aspectul acesteia nu este diferit de un PET obișnuit.

Cu toate acestea, are avantajul de a se degrada în doar câteva luni, spre deosebire de recipientele în care sunt ambalate sucurile și răcoritoarele, numite sticle PET. Numele vine de la termenul PoliEtilenă Tereftalat, un material pe care microorganismele nu îl pot dezintegra.

Este nevoie de sute de ani pentru degradarea unui simplu recipient din plastic

Un PET durează în medie 450 de ani pentru a se descompune”, arată colectaredeseuri.ro.

Trebuie să conștientizăm că plasticul este printre cele mai poluante materiale și durează mai mult să se degradeze. Îl folosim în viața noastră de zi cu zi, iar cele mai frecvent utilizate sunt sticlele PET și pungile.

Dacă ajungem la capitolul pungilor de plastic, trebui să știm că este nevoie de 150 de ani până ca acestea să se poată degrada, motiv pentru care utilizarea celor de pânză, hârtie sau pungi reciclate este, în prezent, încurajată.

Polipropilena este materialul principal din care sunt fabricate și au nevoie de între 100 și 300 de ani pentru a se dezintegra în mod natural.

Sticla de plastic obținută din cânepă dispare complet în 80 zile! Plasticul din cânepă este biodegradabil, non-toxic, mai puternic și mai ușor decât plasticul pe bază de petrol! Nefiind făcut din combustibil fosil, acest tip de plastic nu produce dioxid de carbon atunci când se descompune!”, menționează cei de la BioNews.

Plasticul obținut din cânepă: curat, ecologic și biodegradabil

Cânepa reprezintă, pentru mulți, o plantă controversată. Totuși, această plantă este o alternativă curată, ecologică, durabilă și regenerabilă. De asemenea, planta are apanajul de a reuși să înlocuiască materialele în producția de bunuri în multe domenii, precum construcții, automobile, modă, design, sport și multe altele.

Cum putem rezolva criza climatică: materialele bioplastice, inclusiv cânepa, oferă avantaje semnificative pentru mediu. Deoarece nu sunt obținute din combustibili fosili, nu produc dioxid de carbon atunci când se descompun. În plus, majoritatea sunt biodegradabile.

Se fac cercetări zilnic. Se caută soluții în fiecare moment, dar și poluarea se intensifică în fiecare moment. Cu toate acestea, bioplasticul reprezintă soluția pe care studiile actuale ne-o poate oferi: putem salva mediul, fără a renunța la confortul cu care ne-am obișnuit.

Cum arată ”Cizmele Verzi”- cadavrul care a devenit reper pentru alpiniștii de pe Everest (Video)

Foto: Wikipedia
Foto: Wikipedia

În momentul de față, există mai mult de 200 de cadavre pe Muntele Everest. Din cauza faptului că este foarte dificil și aproape imposibil de a fi recuperate, cadavrele sunt lăsate pe munte.

Deși sunt povești fascinante, despre pericol, aventură și depășirea limitelor, aceste povești devin pagini de istorie și chiar reperele altor adventurieri.

Cadavrele sunt, de obicei, lăsate pe Everest din cauza dificultății de a le scoate de pe munte, un fapt pe care experții îl descriu ca fiind aproape imposibil.

Un exemplu este și cel al cazului lui George Mallory, care a încercat să ajungă la summitul din 1924 și Shriya Shah-Klorfine, care a fost găsit la 984 de metri sub vârf, arată publicația History-hub.

Alpinistul cu cizme verzi – punctul de reper pe Everest

Green Boots sau ”Cizmele Verzi” este numele dat corpului neidentificat al unui alpinist care a devenit punct de reper pe ruta principală de creastă a nord-estului muntelui Everest.

Corpul nu a fost identificat oficial, dar se crede că este Tsewang Paljor, un alpinist indian care a murit pe Everest în 1996.

Termenul ”Cizme Verzi” provine de la echipamentul pe care alpinistul îl purta, respectiv cizmele verzi de alpinism Koflach din picioare.

Toate expedițiile din partea de nord întâlnesc corpul ghemuit în peștera alcovă de calcar la 8.500 m (27.900 ft). În 2006, David Sharp făcea o urcare solo pe Muntele Everest când a murit în ceea ce este cunoscut sub numele de „Peștera Cizmelor Verzi”, precizează Wikipedia.

Alpinistul avea doar 28 de ani în momentul în care și-a pierdut viața

Tsewang Paljor a crescut în Sakti, un sat situat la poalele Himalaya, și a fost membru al poliției de frontieră indi-tibetane.

În mai 1996, Paljor, alături de o echipă de alți trei alpiniști, a fost selectat pentru a escala muntele Everest.

Se crede că Paljor și alți doi membri ai echipei au ajuns, într-adevăr, la vârful muntelui Everest, dar s-au confruntat cu un viscol puternic, în timpul coborârii.

Cei trei membri ai echipei nu au mai fost văzuți până când un alt grup de alpiniști s-a hotărât să găsească un adăpost în peștera de calcar de-a lungul traseului de creastă nord-est. Aceștia au descoperit că bocancii verzi s-au îndoit, probabil într-o încercare de a se proteja de furtună.

Harbhajan Singh a fost singurul supraviețuitor al echipei de alpinisti din India, deoarece a decis să rămână la tabără și nu a reușit niciodată să ajungă la vârful muntelui Everest, din cauza a ceea ce el a descris ca fiind ”condiții meteorologice groaznice”.

Paljor avea 28 de ani în momentul morții.

Corpul înghețat se află și astăzi pe muntele Everest

Adevărata identitate a cizmelor verzi este, însă, încă un subiect de dezbateri. Unii susțin că respectivul corp ar aparține unui alt alpinist indian. Cu toate acestea, corpul cu încălțări verzi rămâne un marcator de traseu și a unui perimetru numit ”zona de moarte”.

Corpul înghețat se află și în prezent pe muntele Everest, iar data de 10 mai marchează o zi tristă în istoria iubitorilor de alpinism: este data la care, din cauza unor furtuni deosebit de puternice, opt alpiniști și-au pierdut viața, încercând să-și împlinească un vis și să ajungă în vârf.

Agent Green: ”Un banal gard electric ține ursul departe și gospodăria în siguranță”

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Agent Green propune o soluție benefică atât pentru natură, pentru animalele sălbatice, cât și pentru gospodării.

Proiectul RANGER GREEN a debutat într-o zonă în care gradul de alertă era maxim: vânătoare, tăieri, atacuri de urs. Astăzi, nu se mai vânează, pădurea este în Catalogul Național al Pădurilor Virgine, patrulată permanent și păzită prin mijloace inovative, iar atacurile de urs scad pe măsură ce proiectul avansează.

Donează lunar pentru RANGER GREEN, proiectul  care prin contribuția ta creează și protejează prima zona-model vastă, unde tăierile abuzive, braconajul și conflictele om-urs sunt înlocuite cu viață în armonie”, precizează organizația.

Cheltuielile permanente sunt:

  • echipamente pentru teren;
  • achiziție, asigurare și întreținere mijloace de transport;
  • patrule zilnice în pădure;
  • kit și instalare garduri electrice; asigurăm 95% din valoarea fiecărui gard electric, prin contract care prevede că beneficiarul să contribuie cu 5% din valoare și cu mentenanță permanentă – pentru că un gard electric să funcționeze, este foarte importantă tunderea plantelor care cresc sub acesta; dacă va fi atins de iarbă, nu va mai funcționa. Prima gospodărie care a primit un gard electric în cadrul proiectului Ranger Green a scăpat deja de atacurile de urs. Ursul s-a îndreptat, în schimb, către gospodăria vecină, unde vom pune garduri electrice cu ajutorul donației tale;
  • kit & instalare sisteme de alertă în arbori (telefoane + panouri solare pentru alimentare baterie 365 zile pe an);
  • intervenții 24/7 la alerte și situații de urgență (conflict om/urs, tăieri ilegale, braconaj etc) și alertarea autorităților;
  • producție și distribuție tomberoane anti urs;
  • salariul lui RANGER GREEN;
  • administrarea proiectului.

Agent Green: ”Ajută-ne să-i ajutăm”

Este atât de simplu să coexistăm cu ursul. Acest banal gard electric montat de Agent Green în județul Covasna ține ursul departe și gospodăria în siguranță. Avem solicitări de la alte 5 gospodării să montăm garduri electrice care vor salva urși, animale de fermă și oameni. Ajută-ne să-i ajutăm”, au scris reprezentanții Agent Green pe pagina de Facebook.

”Toată lumea vrea gard electric”

De asemenea, președintele Agent Green a explicat la Digi24 că există multiple metode, deosebit de simple și nu foarte costisitoare, prin care urșii pot fi ținuți departe de gospodării.

Gabriel Păun a precizat că vizitat mai multe gospodării și zone în care oamenii au făcut plângeri, iar aceste plângeri au facilitat derogarea în cazul uciderii ursului. Oamenii nu beneficiau și încă nu beneficiază de soluții, nu există un gard, iar gospodăriile lor se învecinează direct cu pădurea.

Nu poți să ceri, când tu nu ai un minim minimorum de diligență ca să îți dovedești buna credință. Nu poți să te plângi, nu poți să ceri compensații, când practic îl inviți pe urs să vină la tine în gospodărie”, a precizat președintele Agent Green.

Gabriel Păun a afirmat că, într-o localitate din același județ, s-a demonstrat că se poate să ții ursul în pădure și să nu mai vină.

Agent Green a ajutat și continuă să ajute localnicii, din donații, ”Am pus gard electric, i-am sfătuit. Ursul nu vine doar la oi și găini. Vine și la fructe. Ursul mănâncă cam ce mâncăm și noi. Venea la cireșe, la mere”.

A devenit funcțional cel mai mare centru de management al deșeurilor

Foto: G4 Media
Foto: G4 Media

Centrul se află în județul Alba și, după mai mulți ani de contestații și procese la toate instanțele de judecată din țară, a devenit funcțional.

Este construit la Galda de Jos și, deși era finalizat ”la cheie”, autoritățile județene nu au reușit să realizeze concesiunea, din cauza unor procese în instanță care s-au desfășurat pe parcursul mai multor ani.

Potrivit unui comunicat de presă transmis vineri de Consiliul Județean Alba, centrul a devenit funcțional.

Sistemul este operat de către Asocierea SC RER VEST SA și SC RETIM Eclogic Service SA, în baza unui contract încheiat cu Consiliul Județean Alba, prin care s-a făcut delegarea prin concesiune a operării instalațiilor de gestionare a deșeurilor municipale.

Deși construcția a fost finalizată de ani buni, legal, lucrurile s-au clarificat abia în data de 25 ianuarie 2021, după ce Curtea de Apel Alba Iulia a respins contestaţia formulată de firma Polaris M. Holding, cu privire la licitaţia organizată de Consiliul Judeţean Alba, prin care Asocierea SC RER VEST SA și SC RETIM Eclogic Service SA fusese declarată câștigătoare, arată G4 Media.

Concesionarea depozitului ecologic de deşeuri, cu instalaţiile aferente, către un operator privat a fost o condiţie prevăzută în contractul de finanţare cu Comisia Europeană prin care a fost realizat proiectul în valoare de 24 de milioane de euro.

La începutul lunii octombrie 2020, comisia de licitație a ales oferta Asocierii RER Vest – Retim cu 94,48 puncte, cu prețul cel mai mic: 69.929.432 lei, fără TVA.

Supercom s-a clasat pe locul al doilea, cu 93,46 puncte, în timp ce alte două oferte au fost respinse în faza de evaluare a ofertelor financiare: Girexim Universal şi Asocierea Polaris Mediu – Polaris M. Holding, mai arată sursa citată.

Depozit ecologic funcțional, cu o capacitate de aproximativ 543.000 de tone pe an

Centrul de management al deșeurilor se compune dintr-un depozit ecologic cu o capacitate de aproximativ 543.000 de tone pe an, o stație de sortare cu o capacitate de 42.000 de tone pe an și o stație de tratare mecano-biologică cu o capacitate de peste 65.000 de tone pe an.

Reciclarea deșeurilor, separarea și sortarea lor

Există trei faze în procesul de tratare: inițial, deșeurile sunt tocate cu ajutorului unui tocător, metalele sunt extrase cu ajutorul unui separator magnetic, sunt cernute în bucăți de aproximativ 60 de milimetri, după care sunt compostate.

A doua fază presupune tratarea biologică care durează 21 de zile și are loc în 18 biocelule unde materialul cu fracția mai mică de 60 de milimetri va fi supus unui tratament de bio-oxidare prin insuflarea de aer cu ajutorul unui sistem de ventilare.

În cea de-a treia fază, se realizează rafinarea și maturarea. Ambele procese se desfășoară într-o hală unde materialul biostabilizat va fi cernut cu ajutorul unei site de rafinare mobilă. În final, după 15 zile, materialul va fi folosit ca strat zilnic de acoperire a deșeurilor din depozitul ecologic. În total, la toate acest operațiuni vor lucra minim 58 de oameni, mai precizează sursa citată.