Metodele folosite de Consiliul Județean Ilfov pentru a îndepărta ambrozia au trezit, miercuri, 12 iunie, mânia organizației „Cetățeni pentru Mediu.” Reprezentanții acesteia i-au adresat o postare pe Facebook Președintelui CJ Ilfov, Hubert Thuma. Ei îi atrag atenția acestuia asupra metodei alese de Consiliu pentru a îndepărta ambrozia din județ – una chimică. Angajații Consiliului folosesc, spun activiștii de mediu, un erbicid pe bază de glifosat.
Aceștia susțin că substanța este una „toxică și „cancerigenă”
„Domnule Hubert Thuma, oribil! Cel puțin din acest punct de vedere, NU sunteți cu nimic mai bun față de toți predecesorii dumneavoastră de la Consiliul Judetean Ilfov. Le-am scris și celor de la Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov, dar pentru că au apucături comuniste, ne tot șterg comentariile,” spun voluntarii de la Cetățeni pentru Mediu.
Aceștia critică faptul că soluția aleasă pentru a combate ambrozia este una chimică: „În loc să acționați exclusiv mecanic pentru combaterea ambroziei, otrăviți aerul, apa și solul făcând risipă de bani publici!”
„Mediul înconjurător și, implicit, locuitorii Ilfovului sunt, astfel, expuși la erbicidul total Lyphase 36 SL. Acesta are ca substanță activă glifosatul”
„Este același glifosat, toxic și cancerigen, despre care presa și oamenii de știință au avertizat cu vârf și îndesat că este CANCERIGEN și dăunător mediului înconjurător,” se arată în postarea celor de la Cetățeni pentru Mediu.
Glifosatul este comercializat în România sub mai multe denumiri comerciale, cum ar fi Cosmic Neo, Taifun 360SL. Este cel mai utilizat erbicid (herbicid) din lume. Erbicidele pe bază de glifosat sunt produse de multe companii din multe țări.
La ce este folosită această substanță?
Glifosatul este folosit pentru a controla buruienile. Conform Pesticide Action Network UK, în agricultură, acesta este folosit pentru a trata aproximativ 80% din culturile modificate genetic (MG). Semințele culturilor sunt, astfel, modificate pentru a fi rezistente la glifosat. Când erbicidul este folosit, acesta ucide doar buruienile din jurul culturilor.
Glifosatul mai este folosit pe post de desicant înainte de recoltare, inclusiv pe cereale precum grâul și ovăzul. Procesul încurajează recoltele să se usuce rapid și uniform, permițând o recoltare timpurie.
Consiliile și alți proprietari de terenuri l-au folosit multă vreme pentru pentru a controla buruienile din localități. Este folosit în parcuri, locuri de joacă, școli și trotuare.
Controverse și studii pro-glifosat făcute după ureche
Multe organizații de sănptate publică și mediu cer interzicerea erbicidului. În 2015, Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului (IARC) a Organizației Mondiale a Sănătății a identificat glifosatul drept un probabil cancerigen uman. În această lună, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a anunţat, însă, că nu a identificat „domenii critice de îngrijorare” în cazul folosirii erbicidului. Conform ziare.com, Instituția susține că nu există motive care să împiedice reînnoirea aprobării în Uniunea Europeană a acestuia. Autorizația pentru folosirea sa în UE expiră în luna decembrie a acestui an.
Nu este prima oară când unii evaluatori europeni spun asta. Studiile prezentate de aceștia, în trecut, au fost subiect de controversă, după ce s-a descoperit că aceștia plagiaseră materialele de prezentare ale erbicidului produse de una dintre companiile producătoare, compania Monsanto. Oamenii de știință au descoperit, astfel, că rapoartele prezentate de cei care ar fi trebuit să se concentreze asupra binelui populației Europei erau pline de erori și falsuri, conform unui articol al organizației non-profit de protecție a sănătății publice U.S. RIGHT TO KNOW.
In Martie 2023, „Jurnal de leucemie și limfom” a publicat studiul cumulat a trei studii caz-control, în care a fost constatat un risc crescut semnificativ statistic de a dezvolta limfom non-Hodgkin (NHL), inclusiv subtipul de leucemie cu celule păroase, în cazul expunerii la anumite erbicide, inclusiv glifosat
În SUA, peste 100.000 de persoane au intentat un proces împotriva companiei Monsanto (acum Bayer). Aceștia susțin că expunerea la erbicidul Roundup i-a determinat pe ei sau pe cei dragi să dezvolte limfom non-Hodgkin (NHL). Ei acuză Monsanto că a ascuns riscurile expunerii la glifosat, conform usrtk.org. Primele trei procese s-au încheiat cu acordarea unor despăgubiri mari reclamanților. Juriile au determinat că erbicidul Monsanto a fost un factor care a contribuit în mod substanțial la dezvoltarea limfomului de către apelanți, sau rudele acestora. Curtea Supremă a SUA a menținut până acum deciziile împotriva Bayer.
Atitudinea producatorilor, în sine, pune semne de întrebare. De exemplu, din cele 11 studii prezentate de aceștia pentru a își susține produsul, doar 2 au fost acceptate ca fiind relevante.
Un studiu din octombrie 2022 în Environmental Health, a găsit glifosat la 99% dintre femeile însărcinate dintr-un grup de studiu din America. Nivelurile mai ridicate în primul trimestru au fost asociate cu greutate mai mică la naștere. De asemenea, alte studii au indicat faptul că produsul poate cauza probleme reproductive, la rinichi, și afecta flora intestinală.
Per ansamblu, studiile au concluzionat că erbicidele pe bază de glifosat pot interfera cu diferite organe și căi biochimice la mamifere
Conform PAN UK, genotoxicitatea și tulburările endocrine duc, de asemenea, la efecte cronice asupra sănătății și asupra dezvoltării. Substanța provoacă dezechilibre în bacteriile intestinale și unele studii au descoperit că glifosatul pare să se acumuleze în celulele umane. La concentrații scăzute, aceste dăunează ficatului, rinichilor și celulelor pielii, iar efectele pe termen lung includ cancerul, infertilitatea, problemele de sarcină, malformațiile congenitale și bolile respiratorii.
Glifosatul se găsește ca reziduu în multe dintre produsele alimentare pe care le consumăm, dar și în apă, vin și bere. Testele au arătat că glifosatul este prezent în urina oamenilor din Europa și în urină și laptele matern în SUA.
Glifosatul are efecte directe și indirecte asupra mediului
Distrugerea buruienilor și a florilor sălbatice echivalează cu distrugerea habitatelor și a proviziilor de hrană. Fiind solubil în apă, glifosatul are efecte semnificative asupra speciilor care stau la baza întregului lanț alimentar acvatic. Sunt demonstrate legăturile acestuia cu probleme de infertilitate a solului, precum și cauzarea unor boli și deficiențe nutriționale în culturile agricole. De asemenea, s-a descoperit că glifosatul are efecte adverse asupra râmelor, insectelor benefice și albinelor.
Multe autorități locale din Europa NU îl mai folosesc. CJ Ilfov, da
Motivele enumerate mai sus sunt și cele pentru care consilii locale din țări precum Marea Britanie, Italia și Danemarca au ales să renunțe la folosirea glifosatului, indiferent de poziția oficială a autorităților UE cu privire la erbicid.
Consiliul Județean Ilfov pare, și el, să știe că există și alte soluții pentru îndepărtarea ambroziei.
„Continuă acțiunea de combatere și distrugere a ambroziei prin erbicidare,” se arată în titlul postării CJ Ilfov la care fac referire cei de la Cetățeni pentru Mediu.
„Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov, aflat în subordinea Consiliului Județean Ilfov, continuă tratamentele pentru combaterea și distrugerea buruienii ambrozia, o plantă sălbatică, invazivă, periculoasă pentru sănătatea omului, întâlnită de obicei pe marginea șoselelor sau pe aliniamentele căilor ferate, dar și în culturile agricole sau pe terenuri neutilizate, care crește spontan, provoacă alergii puternice în perioada înfloririi și poate produce pagube semnificative de recoltă,” continuă postarea.
„Buruiana ambrozia trebuie distrusă în perioada cuprinsă între răsărire și apariția primelor inflorescențe. În majoritatea cazurilor, ambrozia este răspândită și ocupă spații/vetre compacte,” se arată în aceasta. Urmează o precizare importantă din partea CJ Ilfov:
„De aceea, cele mai bune rezultate pentru combaterea buruienii se obțin prin cosirea manuală sau cu echipamente mecanice de tuns iarba și prin erbicidare.”
Primele două opțiuni par a le fi scăpat cu totul celor de la Consiliu, care au ales, în schimb, să recurgă la erbicidare. „Acțiunea de erbicidare se face terestru, prin pulverizare cu instalații montate pe autoutilitare, după ora 06:00, cu produsul LYPHASE 36SL, în doză de 8 litri/ha.”
Mai mult, CJ îndeamnă ca măsurile luate de ei să fie aplicate și de proprietarii terenurilor private, de dragul, în primul rând, al unui ”aspect plăcut” al comunității și, apoi, al… protejării „sănătății populației.”
„Pentru o protecție completă împotriva acestei plante invazive, acțiunile întreprinse de Consiliul Județean Ilfov trebuie completate de intervenții similare la nivel local, în orașe și comune, precum și pe terenurile private, prin implicarea tuturor proprietarilor sau deținătorilor de terenuri, pentru un aspect cât mai plăcut al comunității și, în special, pentru a elimina impactul negativ asupra sănătății populației.”
O alegere în funcție de costuri, sau încurajarea afacerilor cu erbicide?!
Alegerea CJ Ilfov de a publica numele mărcii de erbicid folosită nu a rămas neobservată. Reprezentanții paginii „Orașul Voluntari” au comentat la postare:
„Sunteți culmea. Faceti reclamă la sprayul pe care îl dați pe lângă șosea, dar întrebăm noi ambrozia asta iubește să crească numai lângă asfalt sau mai crește și mai departe pe camp? Acolo când combateți cu adevărat ambrozia?”
Este adevărat că ambrozia poate provoca reacții alergice puternice. Totuși, reprezentanții CJ Ilfov, înșiși, spun că erbicidarea nu este prima opțiune în combaterea acestei plante. Iar, în condițiile în care erbicidul este atât de dăunător sănătății omului și mediului înconjurător, costurile implicate în tratamentul persoanelor cu probleme de sănătate cauzate de acesta vor depăși cu mult costurile implicate de îndepărtarea mecanizată sau manuală, chiar, a ambroziei. Astfel, este poate timpul ca autoritățile locale să se gândească la a rezolva problemele în profunzime, nu doar așa cum pare acum, superficial.
