31 de școli intră în Programul Național de Investiții „Școli sigure și sănătoase”.
Potrivit anunțului făcut de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pe această listă sunt 7 unităţi şcolare din Bucureşti, câte 3 din Tulcea şi Vrancea şi câte două din Prahova şi Iaşi.
Cu ajutorul fondurilor din PNRR, școlile vor fi consolidate seismic, reabilitate, modernizate şi eficientizate energetic
Ministerul Educației furnizează periodic liste cu clădirile școlare încadrate în clasa de risc seismic clasa I, conform rapoartelor de expertiză tehnică și comunicate de UAT-uri, pentru a fi introduse într-un program de reabilitare.
Aceste clădiri sunt aprobate prin ordinul ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, iar UAT-urile din zona respectivă trebuie să își exprime acordul pentru includerea lor în program în termen de 5 zile de la aprobare.
Mai multe școli din București vor fi reabilitate
Lista include șapte unități școlare din sectoarele 1, 3, 4 și 6 din Capitală, precum și două clădiri ale Colegiului Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași care vor fi, de asemenea, reabilitate.
Tot două unităţi şcolare vor fi reabilitate în Prahova, în timp ce din judeţul Tulcea şi din Vrancea sunt pe listă trei instituţii de învăţământ, transmite Edupedu.ro.
Judeţele Bacău, Brăila, Buzău, Dâmboviţa, Dolj, Harghita, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Olt, Suceava, Timişoara, Teleorman şi Vaslui apar pe listă cu câte o unitate şcolară.
Topirea Antarticii are loc în ritm accelerat, arată oamenii de știință. Ei se bazează, într-o nouă cercetare, pe noi și fascinante indicii. Acestea sunt reprezentate de marcaje de pe fundul Mării Norvegiei, create de topirea unei calote de gheață europene. Cu mii de ani în urmă, retragerea maximă a acesteia a fost de peste 600 de metri pe zi, au descoperit cercetătorii.
Am putea vedea aceste valori înregistrate din nou. Asta, dacă vom continua să atingem pragul superior al estimărilor privind creșterea temperaturii, a explicat dr. Christine Batchelor, de la Universitatea Newcastle, Marea Britanie.
Astăzi, în Antarctica, ghețarii care se retrag cel mai rapid o fac cu până la 30 de metri pe zi. Dacă ritmul ar accelera, însă, apa rezultată în urma topirii ar avea implicații mari pentru creșterea nivelului mării pe glob.
Topirea gheții din Antartica, cauzată de schimbările climatice, a dus deja la creșterea suprafeței oceanelor lumii cu aproape 1 cm, începând cu anii 1990
Echipa de cercetători a studiat o porțiune amplă a fundului mării, în largul coastei centrale a Norvegiei. Acum douăzeci de mii de ani, în această zonă s-a topit o calotă de gheață masivă
Dovada existenței și evoluției calotei este reprezentată de prezența a peste 7.600 de creste paralele, asemănătoare unei scări. Acestea au fost sculptate în sedimentele noroioase de pe fundul mării. ”Ondulațiile” de pe fundul mării au o înălțime mai mică de 2,5 m, și sunt plasate la distanțe între aproximativ 25 m și 300 m una de cealaltă.
Oamenii de știință spun că crestele sunt generate într-o zonă în care gheața de ghețar care curge de pe uscat în ocean începe să plutească. „Ondulațiile” sunt create pe măsură ce gheața din această locație compactează în mod repetat sedimentele, pe măsură ce mareele zilnice cresc și scad.
Pentru ca modelul să fi fost produs și păstrat, gheața trebuie să fi fost în retragere (înaintarea gheții ar distruge crestele); astfel, „ceasul” mareelor oferă, prin urmare, o rată pentru această inversare.
Antartica
Rezultatele echipei arată că fosta calotă de gheață europeană a suferit impulsuri de retragere rapidă la viteze de 55 m până la 610 m pe zi
Important este că cele mai rapide rate au fost observate în locurile în care fundul mării a fost relativ plat. Acestea sunt locații în care gheața de deasupra ar tinde să fie mai uniformă în grosime și unde este necesară o topire mai mică pentru ca gheața să plutească pentru a ajuta la retragerea acesteia.
Topirea Antarticii, monitorizată cu ajutorul sateliților
Au fost detectate ondulații similare pe fundul mării din jurul Antarcticii, dar exemplele sunt destul de limitate ca măsură. Zona de studiu norvegiană este mult mai mare și, prin urmare, oferă o impresie mult mai clară a cât de repede se poate topi gheața, într-un climat care se încălzește.
Oamenii de știință folosesc sateliți pentru a monitoriza zonele unde începe să se topească gheața din Antarctica. Nava spațială poate urmări unde aceasta este ridicată și coborâtă în timpul mareelor.
Doctorii Batchelor și Christie spun că observațiile echipei lor vor ajusta modelele computerizate care încearcă să prezică destinul Antarcticii într-o lume în continuă încălzire. În acest moment, acestor modele lipsesc detalii importante despre comportamentul gheții.
Oamenii de știință avertizează că Europa ar putea vedea o repetare a secetelor severe care au afectat continentul vara trecută, conform Sky News. Condițiile de la sfârșitul iernii din 20022-23 sunt similare cu cele de anul trecut, avertizează Observatorul European de Secetă (EDO), într-un raport asupra secetei din Europa din martie.
În 2022, seceta extremă a afectat zonele de pe tot continentul, în lunile de vară. Aceasta a redus debitul râurilor din Germania și a alimentat incendii vicioase în Spania. Seceta a epuizat și rezervoarele hidroenergetice italiene, și a distrus recoltele în Franța.
Alpii au avut parte de un sezon teribil de prost în această iarnă. Stațiuni s-au închis, și mașinile de zăpadă au funcționat fără pauză
Vremea uscată nu s-a limitat, însă, doar la munți. Ea a afectat marea parte a continentului în această iarnă. Semne de secetă sunt deja vizibile în părți din Franța, Spania și nordul Italiei, potrivit EDO.
„Unele părți ale Europei nu și-au revenit pe deplin după seceta de anul trecut, iar reintrarea sau continuarea în astfel de condiții poate amplifica impactul și avea un efect în cascadă”, a avertizat Andrea Toreti, om de știință senior la EDO.
„Cea mai mare teamă pentru mine este că vom experimenta o altă secetă severă până la extreme, cum a fost cea de anul trecut, sau chiar mai rău, care ar afecta din nou cea mai mare parte a Europei”, a spus el pentru Sky News.
Seceta este prezentă, acum, pe aproximativ 15% din teritoriul UE. Indicatorul combinat de secetă al EDO a arătat condiții de avertizare pe scară largă pentru secetă în țări precum Regatul Unit, Irlanda și Elveția.
Sezon critic pentru resursele de apă din Europa
Se estimează că primăvara va fi mai caldă decât media, în Europa. Asta înseamnă că „sunt necesare planuri adecvate de utilizare a apei pentru a face față unui sezon care în prezent prezintă un risc mare de a fi critic pentru resursele de apă”. Lipsa acestora prezintă un impediment pentru agricultură. Lacurile seacă și ele constant, iar unele case rămân fără apă potabilă.
Săptămâna trecută, președintele Franței Emmanuel Macron a lansat un amplu plan de economisire a resurselor de apă. În Spania, un incendiu petrecut luna trecută a fost neobișnuit de lung. Acesta a avut loc devreme în anul calendaristic, într-o perioadă a anului tradițional încă rece.
Cantitatea de apă înghețată în Alpii înzăpeziți este acum chiar mai mică decât în această perioadă a anului trecut, a spus EDO. Asta se va traduce într-o scădere „severă” a apei care va curge în râurile din apropiere, când zăpada se va topi topește.
Condițiile de zăpadă din acest an sunt cele mai proaste pe care le-a văzut Italia din 2011, și Elveția, din 1998
Oamenii de știință sunt îngrijorați de faptul că seceta cauzată de criza climatică lovește mai puternic și mai devreme decât au prognozat
Profesorul Daniela Schmidt de la Universitatea Bristol, un expert global în schimbarea climei în Europa, a spus că lipsa de apă în Europa arată că problema este „mult mai răspândită decât ar fi concluzionat chiar și evaluările noastre de anul trecut”.
Anii extremi precum anul trecut sau 2018 „dau o idee despre cum ar putea arăta schimbările climatice viitoare”, a spus ea.
„Avem râuri care nu au suficientă apă pentru a transporta mărfuri. Avem lipsuri de apă care sunt agravate, desigur, de infrastructura defectuoasă”, a spus Schmidt.
Sondele robotizate s-au scufundat în ruinele apoase ale centralei nucleare de la Fukushima. Conform imaginilor, structurile de susținere vitale par a fi deteriorate. Deși nu este o preocupare imediată, ar putea deveni o problemă majoră dacă un alt cutremur va afecta zona, conform IFL Science.
Tokyo Electric Power Company Holdings (TEPCO) a utilizat sonde controlate de la distanță pentru a explora adâncurile scufundate ale centralei nucleare. De asemenea, TEPCO cercetează stadiul operațiunii de curățare extrem de costisitoare.
Unul dintre roboți a surprins imagini cu piedestalul Unității 1. Este vorba de o structură de susținere sub unul dintre miezurile reactorului care s-a topit în timpul dezastrului nuclear din 2011.
AP relatează că peretele de beton gros de 120 de centimetri al plafonului prezintă semne de deteriorare semnificativă la bază, Pe imagini se observă armătura de oțel a plafonului.
Îngrijorarea este că trei dintre reactoare conțin un total estimat de 880 de tone de resturi de combustibil topit foarte radioactiv.
Se caută soluții pentru curățarea zonei de la Fukushima
Operațiunea de curățare are în vedere în momentul de față îndepărtarea resturilor de combustibil. Dacă aceste structuri de susținere cedează, TEPCO se afla afla în fața unor noi provocări și riscuri de mediu.
Rapoartele despre pagube l-au determinat pe guvernatorul Prefecturii Fukushima, Masao Uchibori, să ceară TEPCO să evalueze imediat dacă structura ar putea supraviețui unui alt cutremur, la fel ca cel care a provocat catastrofa.
Pe 11 martie 2011, un cutremur cu magnitudinea de 9,0 a lovit coasta de est a Japoniei. Acesta a generat un tsunami de 15 metri care a ucis peste 18.000 de oameni de-a lungul coastei de NE a Japoniei.
Valurile au lovit și centrala nucleară Fukushima Daiichi. Alimentarea cu energie și sistemele vitale de răcire au fost oprite. Drept urmare, trei dintre reactoarele centralei s-au topit și au emis radiații în atmosferă. Dezastrul de la Fukushima a fost considerat cel mai grav dezastru nuclear de la Cernobîl, în 1986.
Combustibilul uzat recent fotografiat în reactoare este doar o parte a problemei. În urma incidentului, centrala a fost inundată cu apă. Există aproximativ 1,3 milioane de tone de apă uzată care sunt stocate în peste 1.000 de rezervoare de pe amplasament.
Recent, TEPCO a precizat că va merge mai departe cu planurile de a deversa apa în Oceanul Pacific. Decizia a stârnit furia comunităților locale de pescuit și a țărilor vecine.
Din peste 500 de intervenții în baza ordonanței 81 în legătură cu urșii bruni, mai bine de 80% au fost de alungare și doar 10% au fost de relocare. „Modificarea legislaţiei s-a întâmplat încă din primele luni ale guvernării noastre şi Ordonanţa de Urgenţă 81, care a fost aspru criticată că va duce la un măcel şi va duce la intervenţii necontrolate ale omului în populaţia de urs, îşi arată efectele benefice. Nu există nicio dată care să confirme aceste temeri menţionate în perioada respectivă. Nici 5% din intervenţii nu sunt de recoltare. Avem 25 de extrageri în 2 ani de zile din totalul de peste 500 de intervenţii în baza Ordonanţei 81.
Peste 80% dintre intervenții au fost de alungare
Peste 80% dintre intervenţii sunt intervenţii de alungare, adică problema se rezolvă printr-o alungare – şi undeva la 10% sunt intervenţiile de relocare”, a declarat ministrul mediului, Tznczos Barna Tanczos, în cadrul conferinței despre implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun. „Sunt cifre concrete, oficiale, care demonstrează faptul că această măsură de intervenţie imediată a ajutat comunităţile locale, acolo unde primarul, medicul veterinar, asociaţia de vânătoare şi jandarmeria au înţeles că aceste echipe de intervenţie pot veni în sprijinul cetăţenilor şi pot rezolva probleme punctuale, concrete – şi pot îndepărta pericolul care există asupra vieţii umane, asupra gospodăriei unui cetăţean. Cred că este unul dintre elementele de succes din pachetul nostru de măsuri”, a mai spus ministrul.
Usrul trebuie protejat în pădure, nu în sat
De altfel acesta a precizat că prevenirea condiționării și obișnuirii exemplarelor de urs în noile locatii este un obiectiv important. „Ursul este un animal sălbatic şi toate măsurile trebuie duse în direcţia respectivă. Această specie trebuie protejată în habitatul natural, nu în sat, nu în lanul de porumb, nu în imediata vecinătate a aşezărilor umane, nu lângă om. Habitatul ursului este în pădure, omul trebuie protejat. Un alt aspect foarte important pe care l-am avut în vedere din primul moment este protejarea vieţii umane, care a fost elementul de bază al tuturor proiectelor şi tuturor măsurilor pe care le-am implementat în ultimii 2 ani”, a explicat ministrul.
Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) precizează că s-a deschis sesiunea de finanţare a Programului privind protecţia speciilor de faună sălbatică. Acest lucru se va face prin instalarea de echipamente şi/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege, în vederea diminuării conflictelor şi reducerii pagubelor cauzate de animale sălbatice. Aplicaţia informatică pusă la dispoziţie de AFM este pentru început folosită doar pentru crearea conturile de utilizator. „Am decis să lansăm acest program cu scopul de a proteja speciile de faună sălbatică. În contextul actual, în care prezenţa animalelor este tot mai des întâlnită în interiorul culturilor sau aşezărilor, fiind pusă în pericol atât viaţa oamenilor, cât şi a animalelor, AFM vine în ajutorul cetăţenilor prin acordarea de finanţare în vederea achiziţionării dispozitivelor destinate reducerii conflictelor om-animal”, a spus Laurenţiu Adrian Neculaescu, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu.
Buget de 70.000.000 de lei
Mai exact din acești bani se pot achiziționa și instala echipamente sau dispozitive de tipul gardurilor electrice, panou solar, regulator tensiune, cablu împământare ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege. Prin care se pot reduce conflictele om-animal şi se pot implementa măsurile de intervenţie în zone populate cu animale din specii de faună sălbatică. În principiu, scopul programului este de a proteja speciile de faună sălbatică, prin instalarea de astfel de echipamente. Finanțarea nerambursabilă este 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile. Astfel, în cazul persoanelor juridice – maximum 5.000.000 lei pentru autorităţile administraţiei publice centrale sau instituţia publică; maximum 1.000.000 lei pentru unităţile administrativ- teritoriale şi maximum 500.000 lei pentru celelalte tipuri de persoane juridice; pentru persoanele fizice maximum 15.000 lei. Valoarea aprobată spre finanţare nu poate să fie suplimentată, în comparație cu cea aprobată iniţial, beneficiarul având obligaţia să asigure din surse proprii finalizarea investiţie
Prima demisie înregistrată în cazul crizei cerealelor din Ucraina despre care Stirea Verde a relatat, este cea a ministrului agriculturii din Polonia. Henryk Kowalczyk, este primul care a cedat pe findul creşterii furiei fermierilor din ţara sa din cauza impactului importurilor de cereale din Ucraina asupra preţurilor, potrivit Reuters. Kowalczyk a explicat că a luat această decizie după ce Comisia Europeană a hotărât că va prelungi scutirea de taxe pentru importurile de cereale din Ucraina până în iunie 2024. Acest lucru vine în contextul în care fermierii polonezi cereau introducerea de tarife pentru cerealele ucrainiene.
Cerealele ucrainiene mult mai ieftine decât cele produse în țările vecine
‘Întrucât este clar că această solicitare nu va fi satisfăcută de Comisia Europeană în acest moment, am decis să demisionez din funcţia de ministru al agriculturii’, a spus Kowalczk. Așa cum am arătat, problema cu cerealele ucrainiene este aceea că sunt mult mai ieftine decât cele produse în Uniunea Europeană și de regulă rămân la țările din apropierea Ucrainei. Astfel că Europa centrală este cea mai lovită, pentru că cerealele ieftine lovesc în preţurile şi vânzările agricultorilor locali. Iar în Polonia au dat mari bătăi de cap partidului de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS) în acest an electoral.
Scrisoare deschisă din partea a 5 țări, fără ecou la Comisia Europeană
Însă nu doar Polonia este lovită de această situație, Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria sunt celelalte țări care sunt prinse la mijloc în această criză. Alături de Polonia cele 4 i-au scris vineri preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a propune măsuri pentru limitarea distorsiunilor pe piaţă provocate de importurile ucrainene. De altfel petiționarii au mai afirmat că Uniunea Europeană ar trebui să reintroducă taxe vamale asupra produselor agricole ucrainene. Mai ales în contextual în care afluxul acestor produse, ce împinge în jos preţurile pe pieţele UE, nu poate fi oprit prin alte mijloace. Și în România agricultorii sunt extrem de nemulțumiți de măsurile Guvernului, astfel că pe 7 aprilie au anunțat un protest în acest sens.
În Italia, guvernul intenţionează să îi oblige pe activiştii pentru climă care vandalizează monumente şi opere de artă să plătească pentru restaurarea acestora.
Potrivit agenției de presă ANSA, Ministrul Culturii din Italia a reacționat, după ce mai mulţi membri ai organizaţiei pentru climă au turnat o substanţă ce a făcut ca apa uneia dintre cele mai legendare fântâni din Roma, Barcaccia, să devină neagră.
Gestul lor reprezintă cel mai recent incident dintr-o lungă serie de acţiuni prin care activiștii îndeamnă la nesupunere civilă pentru a sublinia nevoia unor acţiuni urgente în vederea combaterii schimbărilor climatice
”Ne gândim să introducem o nouă sancţiune administrativă”, a declarat Gennaro Sangiuliano în timpul unei vizite la Napoli.
”Sancţiunea va fi acordată de prefect pentru a-i face pe cei care comit astfel de fapte să achite costurile necesare pentru restaurarea lucrărilor. Costurile sunt mari, pentru că trebuie să chemi profesionişti specializaţi şi să foloseşti utilaje scumpe”, a adăugat ministrul italian al Culturii.
Activiștii pentru mediu din Italia au turnat un lichid negru în Fontana della Barcaccia cu scopul de a arăta consecințele poluării
Mai mulți activiști pentru mediu au vărsat un lichid negru într-una dintre cele mai faimoase fântâni din Roma, în cadrul unui protest care atrage atenția asupra poluării mediului, au transmis jurnaliștii de la publicația britanică The Guardian.
Manifestația a avut loc în 2 aprilie 2023. Fântâna (Fontana della Barcaccia) din Piazza del Pantheon, construită în anul 27 î.Hr., a fost vandalizată de un grup de activiști ai mișcării ecologiste Extinction Rebellion pentru a atrage atenția asupra crizei climatice și a poluării mediului.
După ce a trăit mai bine de 50 de ani în captivitate, o balenă de dimensiuni impresionante va ajunge înapoi în ocean.
Planul de a o duce înapoi pe Lolita în habitatul ei natural necesită totuși aprobarea federală, scrie Agerpres.
Eliberarea mamiferului reprezintă rezultatul acordului dintre un acvariu din Florida și o organizație pentru drepturile animalelor
Lolita, o orcă în vârstă de 57 de ani, capturată în 1970 într-un golf de lângă Seattle, cândva o atracţie la Seaquarium, a fost retrasă din spectacole în martie 2022, după schimbarea managementului.
Acvariul din Miami spune că a ajuns la un ”acord cu caracter obligatoriu” cu organizaţia non-profit Friends of Lolita pentru a elibera balena, care şi-a încheiat recent activitatea şi nu mai participă la spectacole.
Posibilitatea ca Lolita să fie eliberată a prins avânt după documentarul „Blackfish”, din 2013, despre captivitatea orcilor.
Balenele ucigaşe sunt mamifere extrem de sociale care nu au prădători naturali şi pot trăi până la 80 de ani.
Organizația Friends of Lolita este un grup de activiști pentru drepturile animalelor care se concentrează pe cazul Lolitei, o orca sălbatică care a trăit în captivitate la Parcul de distracții Miami Seaquarium din Florida, SUA
Friends of Lolita își propune să sensibilizeze publicul cu privire la condițiile inadecvate în care Lolita trăiește și să obțină eliberarea ei din captivitate și transferul într-un sanctuar marin unde să poată trăi într-un mediu natural.
De asemenea, organizația militează pentru interzicerea captivității animalelor sălbatice în parcurile de distracții și acvarii.
Inundații SUA. Foto cu carcater ilustrativ: Unsplash
Un lac american care a fost drenat cu 100 de ani în urmă pentru a crea terenuri agricole a reapărut, arată Sky News. Ravagiile produse de reapariția acestuia alimentează îngrijorările cu privire la impactul schimbărilor climatice.
Bazinul Tulare din California se află la jumătatea distanței dintre San Francisco și Los Angeles. El este responsabil pentru o proporție semnificativă din producția de migdale, fistic, lapte și fructe a Statelor Unite ale Americii. Acum, însă, acesta seamănă mai degrabă cu un ocean, fapt îngrijorător pentru localnici.
Zona a fost scena desfășurării unui număr mare de furtuni, pe parcursul mai multor luni de zile. Ploile au saturat solul bazinului, ducând la inundații ample. Acestea au devastat orașe, au inundat ferme, și au început să umple ceea ce a fost cândva întinsul Lac Tulare.
În același timp, comunitățile din alte zone ale SUA lucrează din greu la a-și reveni, după ce au fost lovite de tornade puternice.
Un nou, vechi lac american care are potențialul de a se mări
„Acesta este un dezastru natural care se desfășoară lent”, a declarat Jeffrey Mount, membru senior la Centrul pentru Politica Apei al Institutului de Politici Publice din California, pentru NBC. „Nu există nicio modalitate de a face față, cu infrastructura existentă”.
Experții se așteaptă la și mai multă apă. Ei preconizează topirea unui strat de zăpadă care se profilează în munții de deasupra bazinului. Este foarte probabil, spun ei, ca asta să ducă la luni întregi de chin pentru comunitățile din aval.
Inundațiile vin după câțiva ani de secetă extremă. Este adevărat că California oscilează în mod tipic între vreme prea umedă și prea uscată. Influența schimbărilor climatice poate face, însă, extremele climatice la care este supus statul cu mult mai intense.
„Monstrul iminent” din munți: stratul de zăpadă vechi, care tronează peste zonă de 75 de ani, amenință să se topească
Foto cu caracter ilustrativ: Unsplash.
Inundațiile au creat discordie în comunitățile de fermieri care împart albia istorică a lacului. Locuitorii fac eforturi frenetice pentru a repara malurile sparte. Aceștia au început să vehiculeze acuzații de sabotare a digurilor, stresul evenimentelor ducând la certuri. Acestea sunt, totuși, evenimente obișnuite în timpul luptelor împotriva inundațiilor din zonă, a declarat Matt Hurley, fost manager pentru mai multe districte de apă din bazinul Tulare.
„Problema din acest an este că abia a început. Este posibil să avem apă care curge la sau aproape de nivelul nostru de inundație – în toate cursurile noastre, până în august sau septembrie”, a precizat Hurley.
Acesta a făcut referire la stratul de zăpadă care are potențialul de a se topi. „Acest monstru iminent – un strat de zăpadă de peste 50 de picioare adâncime pe care nu l-am văzut de 75 de ani – stă acolo sus și pur și simplu nu știm cât de repede se va transforma în apă și va ieși din munți.”
Inundațiile ar putea reprezenta un dezastru pentru muncitorii agricoli și pentru cei care locuiesc în comunitățile rurale care împrăștie Bazinul Tulare. Majoritatea dintre aceștia sunt deja oameni cu venituri mici, spun surse din zonă.
Oficialii din California s-au pregătit pentru o lungă luptă împotriva inundațiilor. Aproape 700 de oameni au fost desemnați să ajute cu răspunsul de urgență doar în Tulare. Aici, inundațiile au deteriorat până acum peste 900 de structuri.
