Mai mulți administratori de hoteluri, pensiuni și cherhanale din Delta Dunării și-au exprimat nemulțumirile cu privire la interdicția la pescuit. De asemenea, aceștia consideră că există o legătură strânsă între interdicție și turismul din Deltă.
Ordinul de prohibiție a fost emis în cursul lunii martie de ministerele Agriculturii și Mediului și are ca scop protecția și scăderea presiunii pe stocurile de pește.
Speciile de somn, șalău, știucă și crap: protejate, dar subiecte de protest
Astfel, somnul, șalăul, știuca și crapul din Deltă nu se vor mai putea pescui în scop comercial, iar cine încalcă ordinul va fi amendat.
Speciile protejate pot fi pescuite doar în cadrul competițiilor sportive sau pentru distracție. Cu toate acestea, exemplarele nu pot fi păstrate, iar, conform legii, peștele trebuie eliberat în apă, excluzându-se total pescuitul în scopul comerțului.
Viorica Bîscă, director executiv al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării a precizat că această decizie nu a fost luată întâmplător, ci a fost bazata pe studiul anual de evaluare a resurselor.
Studiul a recomandat că pescuitul celor patru specii să se facă prin metoda catch and release, deoarece că s-a observat un declin al celor patru specii.
Prohibiția din Delta Dunării: tensiuni și de probleme administrative
Cătălin Balaban, președinte al unei asociații de pescari: ”Această decizie cred că ar fi trebuit comunicată mult mai bine și explicată de către reprezentanții Rezervației Biosferei în momentul în care se discută acel draft de ordin de prohibiție”.
Radu Manolache, administrator de cherhana: ”Nu-mi dau seama cum va putea fi controlată și cum se va aplica. Va naște iar o grămadă de tensiuni și de probleme administrative”.
Deși există studii, Primăria rămâne sceptică
Neîncrezător în decizia Administrației, Eugen Ion, primarul localității Jurilovca a declarat că simplul fapt că se spune că respectivele specii se află în declin, nu este de ajuns. De asemenea, primarul a insistat asupra faptului că trebuie să existe niște studii care să demonstreze că exemplarele se află în scădere.
Viorica Bîscă: ”Avem la dispoziție acel studiu anual care se face strict pentru resursa și ordinul de prohibiție a impus măsuri strict pentru conservarea biodiversității. Nu ne putem permite să facem aprecieri asupra sezonului turistic”.
Asociația „Orașul meu, culorile mele”, în colaborare cu Kaufland România, a lansat, în București, inițiativa Aruncă în siguranță, un proiect de colectare responsabilă a măștilor chirurgicale folosite pe timp de pandemie. Inițiat în luna martie 2021, prin intermediul acestui program au fost colectate, până în momentul de față, peste 71.000 de măști chirurgicale folosite.
Reprezentanți din cadrul Asociației „Orașul meu, culorile mele” afirmă că în 17 magazine deținute de Kaufland în București au fost amplasate recipiente speciale pentru colectarea acestui tip de deșeuri, care vor fi mai apoi eliminate din mediu și valorificate energetic, și anume: măștile de plastic de unică folosință, măștile FFP2 (sau N95), măștile FFP3 și măștile chirurgicale, dar care nu provin din unitățile medicale.
Partenerii implicați în inițiativa Aruncă în siguranță își propun ca în anul 2021 să ajungă la un total de un milion de măști chirurgicale colectate în rândul persoanelor din București și valorificate energetic.
Medicul Mihail Pautov, unul dintre ambasadorii proiectului, afirmă că este important să existe o discuție, la nivelul societății, cu privire la impactul pe care măștile chirurgicale aruncate la întâmplare îl are asupra sănătății noastre, a copiilor noștri și a celor din jur. Aruncarea acestora în condiții necontrolate presupune crearea unor potențiale focare de infecție cu noul Coronavirus și nu numai, a mai adăugat doctorul.
Programul de Mediu al Organizației Națiunilor Unite (UNEP) arată că aproximativ 75% din măștile chirurgicale utilizate, dar și alte deșeuri care au legătura cu pandemia de COVID-19, vor ajunge în gropile de gunoi din întreaga lume, dar și în apele râurilor, mărilor și oceanelor. În anul 2020, poluarea cu plastic ca urmare a pandemiei a devenit una dintre cele mai mari probleme de mediu la nivel global.
Numeroase ONG-uri și asociații din diferite colțuri ale lumii au ridicat în mai multe rânduri problema poluării cu diferite deșeuri în perioada de pandemie. Spre exemplu, în Indonezia, râul Cisadane a fost poluat cu deșeuri medicale, precum seringi, măști și mănuși, dar și costume de protecție utilizate de personalul medical. La nivelul țării noastre, și fostul ministru al Mediului, Costel Alexe, a avut o reacție pe acest subiect, declarând că măștile chirurgicale trebuie colectate separat și să fie ori incinerate, ori reciclate la fabricile de ciment prin procesare.
Imagine via Facebook / Asociația Metrou Ușor / Ștefan Alexandru
Primăria Municipiului Iași, Asociația Ecotic și Compania de Transport Public Iași, în colaborare cu Salubris SA în calitate de instituție principală a administrației publice locale implicată în managementul mediului, au demarat proiectul „Deșeurile electrice sunt transportate electric spre reciclare – Tramvaiul Reciclării”, începând cu ziua de joi, 1 aprilie 2021.
Conform unui comunicat de presă emis de Primăria Municipiului Iași și citat de Radio România Iași, scopul acestui demers este de a informa cetățenii cu privire la comportamentul corect față de deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) și de a oferi soluții concrete privind debarasarea acestui tip de deșeuri.
Primarul municipiului, Mihai Chirica, a declarat că ineditul proiectului constă în faptul că posesorii de aparate electrice vechi le pot lăsa în locurile special amenajate în stațiile de tramvai din Iași, de unde vor fi preluate de către partenerii de proiect. Edilul orașului a mai adăugat că mai multe puncte de colectare a deșeurilor DEEE au fost amenajate la capetele traseelor de tramvai din cartiere precum Copou, Dacia, Fortus și Canta.
Tramvaiul Reciclării va străbate cartierele din Iași pe final de săptămână, în zilele de sâmbătă și duminică, între orele 09:00 și 16:00, urmând să staționeze în următoarele zone:
Stația de tramvai Capăt Dacia, între orele 09:00 și 10:00;
Stația de tramvai Capăt CUG, între orele 11:00 și 12:00;
Stația de tramvai Capăt Copou, între orele 13:00 și 14:00;
Stația de tramvai Capăt Canta, între orele 15:00 și 16:00;
Preluarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) se realizează cu ajutorul unui tramvai modificat astfel încât să se poată încărca, colecta și transporta în siguranță deșeurile către centrele de colectare din municipiul Iași.
Garnitura de tramvai utilizată în cadrul acestui proiect este formată dintr-un cuplu de tip Be 4/4, produs în anul 1961 în Elveția și adus din Berna la Iași în perioada 2003-2004. Cuplul a fost modificat astfel încât vagonul motor să fie folosit pentru educația cetățenilor, în special a copiilor, referitor la reciclare, iar remorca să fie depozitul propriu-zis pentru deșeurile colectate, menționează Asociația Metrou Ușor pe propria pagină de Facebook.
Valoarea proiectului se ridică la aproximativ 70.000 de lei, din care circa 45.000 de lei reprezintă suma necesară pentru amenajarea și repunerea în funcțiune a unui tramvai din patrimoniul Companiei de Transport Public Iași. Atât Salubris SA, cât și Primăria Municipiului Iași, au transmis că își doresc să se implice activ în astfel de proiecte complexe și eficiente din punct de vedere al protecției mediului și educației cetățenilor.
Fotografie de thumbnail via Facebook / Asociația Metrou Ușor / Ștefan Alexandru
În Rusia, un cățel ”pus pe glume” i-a furat unui reporter microfonul, în timp ce acesta prezenta vremea, în direct.
Cel mai probabil, patrupedul a fost atras de microfonul colorat pe care, practic, l-a luat și a fugit cu el. Transmisiunea a arătat cum reporterul a luat-o la fugă pentru a recupera obiectul, precizează Mediafax.
”Nimeni nu a fost rănit, dar microfonul are câteva urme de mușcături”
Jurnalista a fost pusă într-o ipostază cel puțin amuzantă, reușind, într-un final, să recupereze obiectul și să continue prezentarea condițiilor meteo din Rusia.
– Bun-găsit, Elina! Primăvara a ajuns la Moscova, temperaturile vor fi în jur de 8-9 grade Celsius.
– Având în vedere toate acestea, legătura cu reporterul nostru s-a pierdut. Vom încerca să revenim.
Am restabilit legătura cu Nadejda. Văd că nimeni nu a fost rănit, dar microfonul are câteva urme de mușcături.
– Nadejda, mă auzi?
– Elina, cum am spus, vremea e perfectă acum pentru a vă plimba câinii. Atât de la mine, pentru moment. Rămâneți cu noi, este interesant.
Videoclipul, ajuns pe platforma Youtube, a devenit viral, adunând peste 50.000 de vizualizări, într-un timp record. Cu sau fără abilități de reporter, cățelul ”jurnalist” a devenit subiect de discuții pentru comentatori.
”Microfonul seamănă cu o jucărie. La ce vă așteptați de la cățel?”, a fost unul dintre comentariile adăugate de un internaut pe canalul de Youtube.
În Marea Britanie se pot vedea din nou stelele, iar numărul celor vizibile a crescut semnificativ. Acest fapt indică o diminuare a poluării luminoase în timpul perioadei de izolare, arată The Guardian.
CPRE, o organizație caritabilă, a declarat în februarie 2021 că 51% dintre persoanele care participau la studiu au observat 10 sau mai puține stele în constelația Orion. Studiul a urmărit poluarea luminoasă și diferența dintre cei doi ani, ambii pandemici.
În februarie 2020, înainte de primele restricții, 61% dintre persoane au observat 10 sau mai puține stele.
Ce este poluarea luminoasă?
Conform Wikipedia– Poluarea luminoasă este prezența luminii artificiale în mediul nocturn. Este accentuată de utilizarea excesivă, inutilă sau nepotrivită a luminii, dar chiar și lumina utilizată cu atenție modifică fundamental condițiile naturale. Ca efect secundar major al urbanizării, aceasta este învinuită pentru compromiterea sănătății, perturbarea ecosistemelor și deteriorarea estetică a mediului înconjurător.
Treizeci sau mai multe stele, care indică cerul cu adevărat întunecat, au fost văzute de 5% dintre participanți, cea mai mare cifră din 2013.
Obiceiurile noastre pot agrava sau reduce poluarea
”Sunt încântat să văd că poluarea luminoasă severă în Regatul Unit pare să fi scăzut. Este probabil ca aceasta să fie o consecință pozitivă neintenționată a izolării, deoarece obiceiurile noastre nocturne s-au schimbat. Să sperăm că vom menține această realizare pe măsură ce vom ieși din pandemie”, a declarat Crispin Truman, directorul executiv al CPRE.
Rezultatele, înregistrate pe o hartă interactivă, sunt publicate în timpul Săptămânii Internaționale a Cerului Întunecat. Evenimentul este unul mondial și are ca scop creșterea gradului de conștientizare a impactului poluării luminoase.
Săptămâna Internațională a Cerului Întunecat are loc în perioada 5-11 aprilie.
Marea Britanie: un cer înstelat este un cer magic
”Să privești un cer înstelat înseamnă să admiri o priveliște magică. Oricine ar trebui să trăiască această experiență, oriunde ar locui. Și lucrul important este că poluarea luminoasă este ușor de combătut: trebuie doar să ne asigurăm că folosim electricitatea numai unde și când este necesar”, a adăugat Truman.
Ruskin Hartley, directorul executiv al Asociației Internaționale a Cerului Întunecat (IDA), a declarat: ”Credem că rezolvarea problemei poluării luminoase începe cu cunoașterea problemei. Pentru mulți oameni, participarea la Star Count în timpul izolării ar putea fi, pentru prima dată după mult timp, prima întâlnire cu un cer întunecat, pe timp de noapte”.
CPRE și IDA caută să ”protejeze” cerul întunecat. De asemenea, se încearcă reducerea poluării luminoase prin politici care să asigure stingerea luminilor în clădiri, atunci când sunt neocupate.
De asemenea, este necesară utilizarea luminilor cu LED-uri, lumini care luminează doar acolo unde mergem.
Un studiu realizat și publicat de Global E-Waste Monitor arată că aparatele electrice de mici dimensiuni sunt cele care au produs, în anul 2019, cele mai multe deșeuri din cantitatea globală de deșeuri electrice și electronice (DEEE), ajungând la o cifră de 17,4 milioane de tone.
În această categorie de deșeuri se regăsesc aparate de dimensiuni mici, precum prăjitoare de pâine, fiare de călcat sau aparate de făcut cafea, dar și diverse produse electrice care se regăsesc în mod normal în gospodărie, precum uscătoare de păr, ceasuri, epilatoare sau mixere.
Președintele Asociației Respo DEEE, Cristian Pocol, afirmă că acest tip de echipamente electrice și electronice au, în general, un ciclu de viață scurt și puține opțiuni de reparare, ceea ce face ca aceste aparate să ajungă la gunoi odată ce sunt înlocuite cu altele noi. Astfel, mediul înconjurător și sănătatea oamenilor ajung să fie afectate.
Aparatele care intră în categoria DEEE conțin, de cele mai multe ori, plastic, care este extrem de nociv pentru mediu, dar și substanțe diverse, precum mercurul. O problemă mare este reprezentată și de diversele tipuri de baterii care se regăsesc în interiorul acestor aparate, care duc la poluarea solului, dar și la provocarea de incendii la contactul cu apa.
Studiul publicat de Global E-Waste Monitor arată că, în anul 2019, a fost înregistrată o cifră record de deșeuri electrice, electronice și electrocasnice de 53,6 milioane de tone. Din această cantitate, 17,4 milioane de tone sunt reprezentate de echipamentele electrice mici, iar 13,1 milioane de tone sunt cele de dimensiuni mari. Nici cantitatea de echipamente de schimb termic nu este de neglijat, cu un total de 10,8 milioane de tone.
Deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) vor ajunge la o cifră de 74 de milioane de tone metrice până în anul 2030, estimează Global E-Waste Monitor, care anunță că doar 17,4% din cantitatea totală produsă în anul 2019 a ajuns să fie colectată corespunzător și reciclată.
La noi în țară, persoanele care doresc să dea o mână de ajutor asociațiilor care încearcă să colecteze și să recicleze corespunzător acest tip de deșeuri pot să comande atât telefonic, cât și online, o cutie RESPO care, odată ajungă la adresa specificată, poate fi umplută cu echipamente electrice de mici dimensiuni, iar mai apoi este transportată în condiții de siguranță, de către specialiști, spre centre de reciclare din apropiere.
Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii Grupul Milvus a anunțat, luni, 5 aprilie 2021, că a amplasat o nouă cameră web în imediata apropiere a unui cuib de vânturel roșu, care a apărut la etajul zece al unui bloc de locuințe din municipiul Târgu Mureș.
Reprezentanți din partea Grupului Milvus afirmă că astfel poate fi urmărită în direct viața de „cuplu” a unei perechi de vânturel roșu care a ales să se cuibărească într-un bloc de locuințe din Târgu Mureș. Imaginile live pot fi vizionate preț de trei luni pe această pagină, după cum mai anunță persoane implicate în proiect.
Atât în anul 2018, cât și în anul 2020, aceeași asociație a mai difuzat în direct momente din viața altor animale care au ales să trăiască în mediul urban. Tot Grupul Milvus este cel care a instalat, acum 15 ani, în România, prima cameră de monitorizare a unui cuib de barză din Dumbrăvioara.
Referitor la specia de vânturel roșu, Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii Grupul Milvus transmite că este una dintre cele mai frecvente păsări răpitoare din țara noastră, care cuibărește în mai toate tipurile de habitate, excepție făcând pădurile închise și regiunile lipsite de arbori. Fiind o pasăre urbanizată, poate fi observată des în parcuri sau în centrul orașelor.
De cele mai multe ori, vânturelul roșu ocupă cuiburile părăsite de coțofene sau ciori, dar obișnuiesc să cuibărească și în fisurile clădirilor, blocurilor, acoperișurilor sau în gurile de aerisire. Numărul puilor poate să ajungă și la șase într-un singur an și depinde de resursele disponibile în apropierea cuibului, vânturelul roșu fiind un mare consumator de insecte, rozătoare de mici dimensiuni sau șopârle.
Referitor la cuibul apărut într-un bloc din municipiul Târgu Mureș, asociația a reușit să faciliteze accesul păsărilor în respectiva locație prin demontarea unor ferestre de la etajul zece al imobilului. Deak Attila, unul dintre membrii asociației, s-a ocupat de tot ceea ce a ținut de protejarea cuibului, dar și de montarea echipamentului necesar și transmiterea imaginilor live pe internet.
Conform site-ului propriu, Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii Grupul Milvus a reușit să ajungă la zeci de mii de utilizatori unici din cel puțin zece țări prin intermediul imaginilor înregistrate sau transmise în direct în care sunt prezentate momente din viața diferitelor specii de zburătoare prezente în mediul urban sau rural din diverse locații din țară.
Google ia în calcul mai mult decât oricând poluarea, traficul și schimbările climatice. Este momentul în care compania anunță lansarea unui GPS prietenos cu mediul.
Astfel, Google devine un real dirijor în trafic, direcționându-i pe șoferi și permițându-le să aleagă anumite rute speciale.
Aceste direcții sunt date cu scopul de a reduce poluarea: aplicaţia Hărţi Google îl va sfătui pe cel aflat la volan să aleagă o rută despre care se estimează că ar genera cel mai redus nivel de emisii de carbon. Desigur, totul depinde de aglomeraţia din trafic, relief şi alţi factori, după cum a anunţat compania IT.
Google, mai prietenos cu mediul
Începând cu anul 2021, noua caracteristică a gigantului va fi funcţională în Statele Unite ale Americii.
Cu toate acestea, schimbarea nu se va lăsa așteptată foarte mult timp pentru restul statelor. Important de menționat este și faptul că există numeroase state care fac parte din angajamentul Google de a contribui la combaterea schimbărilor climatice.
Totul depinde de șofer: acesta are posibilitatea de a renunța sau nu la opțiune, da, atât timp cât conducătorul auto va folosi aplicația, ruta aleasă va fi întotdeauna cea mai ”prietenoasă cu mediul”.
Când alternativa de traseu ”eco” va necesita un timp de condus mai lung, Google le va permite utilizatorilor să compare estimările privind nivelul de emisii generat în călătorie, precizează publicația Bihoranul.
”Pentru jumătate dintre rute suntem capabili să găsim o opţiune mai prietenoasă cu mediul, cu un compromis de timp minim sau inexistent”, a explicat directorul de produs de la Google, Russell Dicker.
Gheața din Marea Arctică pare să fi atins întinderea maximă anuală în 21 martie și este similară cu nivelul din 2007. Este printre anii cu cel mai mic nivel de gheață dn zonă, aflându-se pe locul 7 în evidența sateliților NASA, potrivit agenției spațiale americane.
Extinderea maximă a suprafeței înghețate din acest an a atins 14,77 milioane de kilometri pătrați, cu 880.000 de kilometri pătrați sub media anilor 1981-2010. Acest lucru înseamnă o suprafață mai mare decât a statelor americane Texas și Florida împreună, precizează Digi24.
Toamna este anotimpul în care cantitatea de gheață începe să crească, iar perioada de iarnă favorizează continuarea procesului. Cu toate acestea, fenomenul a fost întârziat pe parcursul anului 2020, la bază stând temperaturile ridicate, mult mai crescute decât ar fi normal.
Gheața se reface în momentul în care încep anotimpurile reci
Gheața din Marea Arctică depinde, în mod constant, de temperaturi. Astfel, an de an, o parte din gheață se topește pe durata lunilor de vară, atunci când sunt înregistrate temperaturi crescute.
Al doilea cel mai scăzut nivel de gheață a fost înregistrat în martie 2020, după temperaturi neobișnuit de ridicate și incendiile de vegetație din zona arctică a Siberiei, mai arată sursa citată.
Începând cu anul 1979, NASA se ocupă cu monitorizarea gheții din Arctica. Conform studiilor, s-a constatat că regiunea se încălzește de 3 ori mai repede decât orice altă zonă de pe planetă.
O altă consecință a schimbărilor climatice: modificările de temperatură au dus și continuă să ducă la încălzirea regiunii, iar, în urma unor numeroase analize, oamenii de știință spun că Arctica ar putea deveni verde.
Poluarea, fără doar și poate, va deveni, într-un viitor nu foarte îndepărtat, un subiect de interes major. De ce în viitor și nu acum? Pentru că, de câțiva ani, știm că se tot anunță obiectivele Europene de prevenire a poluării și o tot vedem pe Greta Thunberg cum ține discursuri despre încălzirea globală și despre cum afectează poluarea schimbările climatice, dar în rest, liniște. La fel și cu ”Acordul de la Paris privind schimbările climatice”. Până acum, a rămas doar la nivel de summit și felicitări.
În prezent, subiectul de interes major este pandemia de Covid-19. Clar, este o problemă la nivel mondial, iar sistemele sanitare, în majoritatea statelor, și-au arătat limitele. În România, situația epidemiologică nu arată deloc bine, iar secțiile de ATI (anestezie și terapie intensivă n.r) sunt aproape total ocupate. Autoritățile încearcă suplimentarea ventilatoarelor la terapie intensivă, dar având în vedere vechimea spitalelor și implicit a rețelelor electrice este dificil.
Până acum, pare că am vorbit despre două subiecte diferite, poluarea și pandemia. În realitate însă, una o influențează pe cealaltă. Poluarea determină celulele imunitare din plămân să nu mai fie reactive. Adică să nu mai apere. Potivit specialiștilor, cu cât sunt mai mici particulele de poluare din aer, cu atât afectează mai tare.
Celulele macrofage intră într-o stare reactivă care înseamnă producerea semnalelor de ajutor. Se activează excesiv şi pot să facă leziuni la nivelul ţesutului pulmonar. Dacă vine şi un virus care la rândul lui face un răspuns inflamator exagerat desigur ca răspunsul imun va fi exagerat cu leziuni la nivelul ţesutului pulmonar
a explicat profesor universitar doctor în imunologie Carmen Chifiriuc, pentru ȘtireaVerde.ro
Mai exact, celulele responsabile cu distrugerea bacteriilor, virusurilor și a fungilor, se vor alarma continuu din cauza particulelor de poluare prezente în corp, iar pentru că nu pot distruge acele particule, ele doar vor afecta țesuturile pulmonare (ca atunci când stergi cu clor o pată, dar în loc să iasă pata se rupe tricoul).
În București, senzorii de poluare sunt roșii de cele mai multe ori, iar în timpul weekend-ului indicii de poluare ai aerului ”sunt dați peste cap”. Capitala se confruntă cu mai multe surse de poluare. Avem o poluare periurbană din zona limitrofă Bucureștiului, de la câmpurile incendiate, de la gropile de gunoi incendiate și de la depozitele mici de deșeuri unde se extrag părțile metalice.
Sigur, mai avem deversarea deșeurilor în râul Dâmbovița și în lacurile din jurul Bucureștiului, la fel, poluarea șantierelor din București, poluarea mașinilor, poluarea centralelor de apartament pe gaze, dar și poluarea încălzirii prin focul din sobele caselor.
Situația din secțiile de terapie intensivă este gravă, medicii spun că nu mai pot oferi îngrijiri medicale tuturor pacienților care ajung cu forme grave la spital. Chiar dacă încă nu s-a făcut o legătură directă între poluarea din București și formele grave de Covid-19, specialiștii afirmă că în realitate această legătură este posibilă.
Este normal ca un pacient care este expus, în mod repetat, poluării să aibă imunitatea scăzută, iar riscul de a se infecta cu virusul Sars-Cov-2 și apoi să dezvolte o formă mai gravă este mai mare. Poluarea afectează imunitatea organismului în general, iar primul organ afectat este aparatul respirator, plămânul. Pentru virusul Sars-Cov-2 prima poartă de intrare este poarta respiratorie, tocmai aici, din cauza poluării, sunt niște modificări în sistemul de apărare prin afectarea macrofagelor albeolare, iar atunci receptivitatea este altfel, iar forma de boală pe care o fac cei care se infectează cu virsulul Sars-Cov-2, poate să fie mult mai gravă, probabil acestea sunt si formele din secțiile de terapie. Dacă la această afectare imunitară se adaugă comorbiditățile, toate contribuind practic la scăderea puterii de apărare a organismului și atunci formele de infecție cu virusul corona vor fi foarte grave
a declarat, pentru ȘtireaVerde.ro, Lector universitar Dr. Gilda Popescu
Care sunt soluțiile?
În primul rând, trebuie să ne protejam singuri. Potrivit specialiștilor, masca ne protejează de virusuri, adică de particule extrem de mici, aerobe. Particulele solide din poluare sunt mai mari decât virusurile, deci vor rămâne în mască. În al doilea rând, la orele în care traficul este cel mai intens, recomandările sunt de a nu aerisi casa. În apartamente, în loc să aerisiți, puteți folosi aparate pentru filtrarea aerului. În al treilea rând, dacă sunteți în mașină, în trafic, nu ventilați cu aer din exterior. Filtrele de aer obișnuite de la mașini, nu rețin microparticulele provenite din arderea motorinei și a benzinei.
Sigur, nu doar noi trebuie să ne protejam. Trăim într-o țară europeană, iar din acest motiv ar trebui să ni se ofere, măcar, aer respirabil. În acest sens, am purtat o discuție cu Octavian Berceanu, comisarul general al Gărzii de Mediu.
Reporter:Concret, care sunt măsurile pe termen scurt pe care le luați pentru combaterea poluării din București?
Octavian Berceanu: Acțiuni, foarte multe acțiuni în teren. Primul punct este depistarea surselor de poluare, pentru a putea aplica amenzi, pentru a putea aplica măsuri pe care să le urmărim până sunt puse în practică. Cei care nu îndeplinesc aceste măsuri primesc amenzi mult mai mari, de ordinul sutelor de mii de lei, iar activitatea lor, până la remedierea problemelor, va fi suspendată sau chiar poate înceta definitiv prin retragerea autorizației de mediu.
Reporter:Putem discuta de amenzi penale sau chiar urmăriri penale în astfel de cazuri?
Octavian Berceanu:Categoric, unde apar fapte penale, lucrăm împreună cu poliția, procurorii și poliția instrumentează aceste cazuri și nu avem nici o reținere în a sancționa penal prin intermediul instrumentării unor dosare penale de către poliție. Categoric și chiar ne dorim să dăm niște exemple.
Reporter:Guvernul prezintă interes față de problema poluării?
Octavian Berceanu:Guvenul a început să prezinte interes cauzei, ceea ce nu s-a întâmplat în ultimii 20 de ani. Guvernul ne-a oferit sprijin, în primul rând, pe parte de dotare. Este foarte important să avem rețea de senzori performanți, să avem laboratoare mobile, să avem drone cu care să depistăm în timp util factorii de poluare și localizarea acestora. Până acum, nu am avut dotări, iar acum se pare că începem să avem chiar dintre cele mai performante la nivel european.
Reporter: Care sunt soluțiile pe termen mediu, pentru a combate poluarea?
Octavian Berceanu:Avem nevoie de câțiva pași esențiali. Sortarea deșeurilor de la cetățean sau producător , trasabilitatea deșeurilor printr-un sistem de urmărire, cât și amenajări de platforme la nivelul primăriilor unde să poți depozita deșeurile organice. Dar primul pas pe care trebuie să-l facem este colectarea selectivă de la cetățean. Acest pas s-a întâmplat deja în toată Europa, mai puțin în România. Colectarea selectivă înseamnă că vom ajunge să ducem, pe groapă, cât mai puține deșeuri, în jur de 10% din cantitatea colectată, iar restul de 90% să fie reintegrată în economia circulară. Doar așa se poate naște o economie circulară, care ne poate scăpa într-ardevăr de deșeuri, dar și să aducă profit.
Reporter: Care este poziția noastră în privința directivelor europene și cât mai putem amâna aplicarea soluțiilor despre care mi-ați spus?
Octavian Berceanu:În privința directivelor Europene, suntem pe muchie de cuțit, din cauza infringementului (încălcarea legii) pe calitatea aerului, pe deșeuri și pe multe alte capitole. Suntem pe muchie de cuțit și pentru ape și pentru managementul ariilor protejate, dar cumva facem pași destul de rapizi și cred că Uniunea Europeană observă acest lucru, dar chiar nu ne mai permite timpul să mergem pe bâșbâite, trebuie să acționăm rapid, a declarat pentru ȘtireaVerde.ro comisarul general al Gărzii de Mediu.
Bine, chiar dacă ne place să auzim declarații pline de seriozitate și speranță, nu ne mai putem îmbăta cu apă rece, precum am tot făcut-o de-a lungul anilor. Concluzia este simplă, până când statul va reuși să aplice cu succes măsurile de combatere a poluării, trebuie să ne protejăm singuri.
Există o adresă de e-mail, gardamediu@gnm.ro, unde se pot trimite petiții. Cetățenii pot contribui astfel cu petiții în legătură cu subiectele de mediu. Spiritul civic în România trebuie să ia amploare în perioada următoare, asta dacă ne dorim să atingem obiectivele propuse.
