Cantitate enormă de plastic în apele României: peștii cancerigeni din comerț

Autor

-

29 martie 2021

Semnalele de alarmă trec la stadiul de realitate, iar realitatea se servește la masă: peștii pe care îi consumăm conțin plastic. Motivul? Râurile și Marea Neagră sunt pline de microparticule.

Realitatea arată și mai dezastruos: cantitatea de microparticule de plastic este atât de mare, încât aproape orice peşte prins în apă dulce sau în Marea Neagră are în compoziţie şi plastic.

Și, pentru că veștile rele nu vin niciodată singure, prin gătire, microfragmentele din plastic îşi modifica structura şi devin cancerigene.

Ce conțin peștii care ajung în farfuriile românilor?

Microparticulele de plastic au fost descoperite de cercetători atât în râurile din România, cât şi în Marea Neagră. Gunoaiele aruncate în apă sunt “filtrate” de peşti şi de moluște – precum midiile. Toate acestea ajung în farfuriile noastre, arată Știrile Pro TV.

Este vorba de fibre care provin din îmbrăcăminte, alte particule politalați care provin din industria construcţiilor, particule închise la culoare din polipropilenă, posibil din pungi şi saci de gunoi și fibre de polipropilenă, provenite din plase de pescuit folosite în Delta Dunării, explică cercetătorii.

Plasticul din apele reziduale

Adrian Bâlbă, biolog: ”Avem plastic în haine, le spălăm, ajung în ape reziduale şi de aici în mare parte în mări şi oceane. De aici sunt filtrate de microorganisme apoi de alte organisme mai mărişoare cum sunt scoicile, peştii … consumate păstrează ca atare plasticul, însă în momentul în care bucătarul tratează termic scoici sau peşti cu plastic în ei îl modifica şi îl transformă în ceva mai periculos, iar noi primim plasticul înapoi”.

Cercetătorii români spun că au fost verificate 21 de râuri. Astfel, au fost luate probe din Argeş, Dâmboviţa, pe tot cursul Dunării, din Ialomiţa, din Lacurile Văcăreşti şi Snagov, dar şi din Mureş, Olt, Siret şi Someș.

Peștii din plastic: o constantă în România

Conform datelor, s-a ajuns la concluzia că, anual, cantitatea de plastic descoperită în apele curgătoare creşte cu cel puţin 10%. Iar apoi, valurile de reziduuri se îndreaptă spre Marea Neagră. Marea acumulează, zilnic, 4,2 tone de plastic.

Iulian Pojar, cercetător Geoecomar Constanța:

”Într-un metru cub de apă am găsit până la nouă particule, asta în Marea Neagră. Cea mai afectată zonă este cea a gurilor de vărsare a Dunării în mare. Aici am identificat până la 600 de particule la kilogram, în mâl, nisip sau alte sedimente.”

Dan Vasiliu, director institutul Geoecomar Constanța, a explicat că, la nivel mondial, cercetările privind microplasticele au început în anii 80. În România studiile au demarat o dată cu implementarea strategiei cadru privind mediul marin şi mult mai intens în ultimii patru-cinci ani, când, evident, abundența microplasticelor în mediul marin este mult mai mare comparativ cu începuturile studiilor.

Minele părăsite otrăvesc apele şi solul: localnicii ajung la insuficienţă renală cronică

Autor

Redacția

-

29 martie 2021

Nu poluează doar prezentul, ci și trecutul. Există mine închise, părăsite, iar poluarea este constantă și la ordinea zilei în România: închiderea minelor nu a lăsat doar mii de mineri fără locuri de muncă, dar a adus noi probleme de sănătate, probleme care nu pot fi rezolvate cu bani. Aceste probleme persistă de zeci de ani, iar prețul îl plătește sănătatea. Și mediul.

Din galeriile pur și simplu abandonate curge o apă roşie, apa acidă, care poluează pâraie și, mai departe, râuri întregi.

Acolo, de ani de zile, o fostă mină de cărbuni încă împrăştie o boală necruţătoare, care distruge rinichii localnicilor, menționează Știrile Pro TV.

Minele părăsite, bolile necruțătoare și indiferența autorităților

Da, România este un stat bogat în minereuri. Învățăm despre ele încă din școala primară, parcurgând manualul de geografie. Nu învățăm, în schimb, despre ecologizare, despre grija pentru mediu și despre grija pentru viitor. Despre grija pentru sănătate. Despre sesizările pe care autoritățile trebuie să le rezolve. Despre poluarea care ucide. Iar pentru astfel de lecții nu există o vârstă limită.

Din nord până în sudul ţării, şi de la est până la vest de Carpaţi, România are vaste depozite de minereuri. De la bazine carbonifere la mine cu aur, zinc, fier, dar și sare, sunt resurse subterane sau de suprafaţă care în ţara noastră au fost exploatate de mii de ani.

În ultimele decenii însă, cele mai multe sectoare ale sectorului minier au fost închise, din raţiuni economice. După anul 1990, producţia minieră a României s-a redus drastic, multe dintre exploatații fiind oprite definitiv, iar minele au intrat într-un proces de conservare şi ecologizare, mai precizează sursa citată.

Apele roșii și nocive din minele dezafectate: râurile Lăpuş şi Săsar devin periodic roşiatice

Un exemplu este judeţul Maramureş unde, din cauza dezghețului din primăvară, mai multe galerii ale minelor închise poluează cu ”ape roșiatice”.

Oamenii au alertat în repetate rânduri autorităţile de mediu, dar Garda de Mediu Maramureș nu a aplicat nicio sancțiune.

Autorităţile ignoră să mai verifice cât de masivă e poluarea apelor, cât timp lipsesc staţiile, iar cu var se dă sporadic.

Există însă locuri în România unde activitatea minieră îşi arată necruţător efectele, asupra unor comunităţi întregi, din zonele învecinate, mai arată sursa citată.

Mii de oameni au murit în ultimii 50 de ani

Există o boală fără tratament. Există o boală cu care localnicii judeţul Mehedinţi se luptă de mai bine de 40 de ani. Specialiştii o numesc, oficial, nefropatie endemică balcanică.

Un titlu complicat și o etichetă a unei tragedii: maladia atacă rinichii până când bolnavul ajunge la insuficienţă renală cronică.

Conform medicilor, singura şansă de supravieţuire este dializa. Sau, dacă am putea vorbi de o medicină evoluată: transplantul. Dar, să ne amintim că trăim în România, iar cei mai mulți pacienți sunt vindecați în spitalele din străinătate, transplanul rămânând doar o poveste utopică.

Reporterii Pro TV descriu clinicile din Drobeta Turnu Severin ca fiind arhipline. Este vorba despre de pacienţi cu vârsta între 40 şi 70 de ani, pacienți care vin de două-trei ori pe săptămână să-şi cureţe otrava din sânge. Mii de oameni au murit în ultimii 50 de ani, şi nici măcar cei care s-au mutat înfricoşaţi din zonă n-au scăpat de ea, dacă au fost expuşi mai mult de 10-15 ani, adică dacă au trăit în ceea ce medicii nefrologi numesc perimetrul endemic.

Minele părăsite: faliment pentru sănătate și pentru mediu

Apa din rețeaua publică a primăriei este infestată. Medicii de familie susțin că autorităţile judeţene, dar și cele de la Bucureşti rămân la fel de indiferente. De asemenea, nu există programe de screening, care ar putea evidenţia din timp că oamenii vor avea probleme cu rinichii.

Medicul de familie Cornelia Ştefan le-a explicat reporterilor că ştie că, de ani de zile, apa din pânza freatică a fost afectată de cărbunele tânăr, după ce exploatările miniere au creat galerii care au legătură cu reţeaua subterană de ape. Primăria a introdus o reţea de apă la Bistriţa, în urmă cu 7 ani, dintr-un puț forat la peste 100 de metri, însă analizele făcute de angajaţii direcţiei de sănătate publică arată că acestea sunt infestate cu ecoli şi nitraţi.

”Apa din reţea nu este bună…” este concluzia medicului de familie Cornelia Ștefan.

Minele părăsite reprezintă un faliment pentru sănătate. Problemele sunt ascunse, responsabilii nu sunt trași la răspundere, iar autoritățile ”tratează” problema cu eternul dezinteres.

Viața oamenilor depinde de devărsări, poluarea depinde de devărsări, iar efectele dezastruoase tot de devărsări depind. Trăim un pericol despre care se scriu multe, dar care, din păcate, este înțeles de prea puțini.

Supercom versus Primăria Sectorului 2: taxa pe gunoi rămâne o prioritate amânată

Autor

Redacția

-

29 martie 2021

Istoria Supercom se repetă și se repetă zilnic: Bucureștiul depinde de Supercom, iar firma de salubrizare depinde de autorități. Primăria Sectorului 2 nu a reușit să ajungă la un consens în ce privește taxele.

O luptă pe bani, contra cronometru: până la data de 1 iunie, locuitorii Sectorului 2 trebuie să încheie individual contracte cu Supercom, pentru ridicarea gunoiului menajer. Cu toate acestea, operatorul de salubrizare și Primăria nu au stabilit tariful care îl vor plăti oamenii.

În urmă cu câteva săptămâni, pe site-ul Primăriei au fost puse în dezbatere publică două tarife în acest sens, respectiv 717,89 lei/tona fără TVA pentru gunoiul în amestec și 597,17 lei/tonă pentru cel reciclabil, însă acesta din urmă va fi subvenționat de primărie astfel că preluarea se va face gratuit.

Problema apare la gunoiul menajer în amestec și la cum se va calcula cât trebuie să plătească fiecare, respectiv transformarea din tone în mc, unitatea de măsură obișnuită pentru un tomberon. Dacă aplicăm formula standard, prețul rezultat este unul uriaș, de exemplu pentru un tomberon de 240 l pe care cetățenii de la case îl dau săptămânal, s-ar plăti undeva la 60 lei, iar asta înseamnă peste 200 lei/lună de gospodărie, menționează HotNews.

Prețul gunoiului, tarifele propuse și colectarea separată

Potrivit proiectului aflat în dezbatere publică pe site-ul Primăriei Sector 2, tarifele propuse pentru ridicarea gunoiului menajer sunt:

– 717,89 lei/tona fără TVA pentru activitățile de colectare, transport si depozitare deşeuri menajere municipale in amestec, realizate pentru utilizatori casnici de pe raza sectorului 2 al Municipiului Bucureşti.

– 597,17 lei/tona fără TVA pentru activitățile de colectare separata, transport, sortare si depozitare reziduuri a deşeurilor din ambalaje (reciclabile) realizate pentru utilizatori casnici de pe raza Sectorului 2 al Municipiului București.

– Pentru implementarea și dezvoltarea colectării separate a deşeurilor pe raza Sectorului 2 al Municipiului București, se subvenționează parțial, de la bugetul local, nivelul tarifului prevăzut la alin. (1), respectiv pentru colectare separata, transport, sortare si depozitare reziduuri a deşeurilor din ambalaje (reciclabile), astfel încât utilizatorii casnici vor achita suma de 0,99 lei / tonă, fără TVA.

Potrivit Ordinului ANRSC 111/2007: ”greutatea specifică a deşeurilor menajere se ia egală cu circa 350 kg/mc, dacă la nivelul localităţii nu a fost stabilită prin măsurători şi înregistrări statistice o altă greutate specifică a deşeurilor”. Un metru cub înseamnă circa 4 tomberoane de 240 l, așa cum majoritatea gospodăriilor din sector au, iar la transformare se calculează că un tomberon are 87 kg.

Asta înseamnă circa 60 de lei fără TVA pe tomberon, peste 200 de lei lună/gospodărie, mai arată sursa citată.

21,5 lei/persoană/lună este o sumă mult mai mare

Primarul Radu Mihaiu a fost contactat de jurnaliștii HotNews.ro și a precizat că tariful este propus de către operatorul de salubritate și el nu poate fi modificat din pix de către primar. El trebuie pus în dezbatere publică, așa cum a fost el transmis, așa este reglementarea ANRSC. În urma dezbaterii tariful poate fi aprobat sau nu, pot fi modificate lucruri din componența lui sau nu.

”Dumnealor au motivat, după cum spune chiar ANRSC insuficient unele elemente din tarif, iar unele elemente puse în discuție sunt neclare. La întrebările legime cu ce au vrut să spună și de ce costă atât de mult anumite componente din tarif, cei de la Supercom nu au răspuns. În acest sens, unul dintre colegii mei din Consiliul Local a trimis informații către operatorul de salubritate, a trimis niște întrebări, tocmai pentru a înțelege de ce este un tarif serios mai mare decât la alte sectoare. Încă așteptăm răspunsul la aceste întrebări, nu l-am primit, tariful pare într-adevăr mare”, a explicat edilul

Mai mult, Radu Mihaiu a declarat că taxa cu siguranță trebuie să fie mai mare decât tariful:

”Ideea este ca cetățenii să plătească mai puțin decât această taxă ca să nu ne trezim cu gunoiul pe stradă. Putem afirma cu siguranță că acel 21,5 lei/persoană/lună este o sumă mult mai mare decât vor trebui să plătească în medie cetățenii Sectorului 2”, a explicat primarul.

Soluția: un stiudiu care să stabilească o formulă corectă de calcul

De asemenea, edilul a adăugat că s-ar lua în calcul gunoiul după ce este aruncat și tasat în mașina de gunoi, nu volumul din tomberon, așa cum este acum. Radu Mihaiu a precizat că a comandat un studiu care să stabilească o formulă corectă de calcul, în funcție de densitatea gunoiului.

”Am niște amendamente la ce ați spus. Unu, este de menționat faptul că trecerea de la greutate la volum se face conform unui indice care este calculat pentru gunoiul din mașina de gunoi, nu din tomberon. În mașina de gunoi există mecanisme care micșorează volumul, iar raportarea standard este făcută pentru acel gunoi. În acest sens vom face un studiu de gunoi ca să vedem cum arată gunoiul locuitorilor Sectorului 2 în tomberoane pentru a ne asigura că tarifele sunt corecte și transformarea din greutate în volum este una care să nu prejudicieze cetățenii. Suntem în faza de contractare, va fi gata în cel mai scurt timp. Probabil vom avea două tipuri de contracte, pentru cei care stau la bloc și cei care stau la case, fiind indici diferiți de transformare din greutate în volum”, a mai spus Radu Mihaiu.

O propunere din partea Supercom

În concluzie, edilul crede că tarifele vor fi pe volum, nu pe tomberoane. În continuare, se așteaptă tarifele actualizate din partea Supercom, dar una dintre soluții ar putea fi și subvenționarea.

În aceste sens, Radu Mihaiu a adăugat că va discuta cu colegii din Consiliul Local, dar așteaptă propunerea din partea firmei de salubrizare.

Cercetătorii spun că Arctica ar putea deveni iar verde

Autor

Redacția

-

28 martie 2021

Pentru a înțelege viitorul mediului, trebuie studiat trecutul: în urmă cu aproape 125.000 de ani, zone întregi din Arctica erau verzi. Aceste zone erau acoperite de vegetație și arbuști.

În timp, schimbările climatice au dus la încălzirea regiunii, dar, în prezent, oamenii de știință spun că Arctica ar putea deveni iar verde.

Cercetătorii au analizat sute de mostre de ADN ale unor plante vechi de milenii, găsite pe fundul unui lac de pe insula Baffin, a cincea cea mai mare insulă din lume. Potrivit cercetătorilor de la universitatea din Colorado, această insulă nu a avut întotdeauna temperatura medie anuală de sub -9,5 grade Celsius. În urma analizelor făcute, au făcut descoperiri impresionante cu privire la speciile care existau în Arctica, acum 125.000 de ani, arată Digi 24.

Se analizează trecutul pentru a se stabili viitorul

Un exemplu: oamenii de știință au constatat că mesteacănul pitic, originar din unele ecosisteme canadiene, creștea atunci cu 400 km mai la nord decât în prezent. Astfel, s-a ajuns la concluzia că descoperirile reprezintă o perspectivă pentru viitor.

”Avem această imagine cu adevărat rară despre o anumită perioadă caldă din trecut, care a fost probabil cea mai recentă perioadă în care a fost mai cald decât în prezent în Arctica. Asta ne arată la ce ne putem aștepta în viitor”, a spus cercetătorul Sarah Crump, citată de Euronews.

Sarah Crump a mai menționat că totul depinde de creșterea temperaturilor. Pe măsură ce temperaturile cresc primăvara și toamna, arbuștii pot ajunge să transforme regiunea dintr-o zonă albă într-una verde. Astfel, suprafața Pământului ar absorbi mai multă căldură de la soare, accelerând încălzirea Arcticii.

Totodată, sub stratul de gheață din Groenlanda, cercetătorii au descoperit la o adâncime de 1,5 kilometri plante fosilizate, resturi bine conservate de crenguțe și frunze. Descoperirea sugerează că, la un moment dat, în ultimul milion de ani, o suprafață de aproximativ 1.300 de kilometri de la Polul Nord ar fi putut fi acoperită de pădure, mai arată sursa citată.

Studiul a luat ca exemplu regiuni din Groenlanda, iar concluzia este una singură: respectivele regiuni pot fi mult mai afectate de încălzirea globală decât se credea anterior.

”Groenlanda poate părea departe, dar se poate topi rapid, ceea ce va crește nivelul oceanelor și va duce la inundarea orașelor precum New York, Miami, Dhaka. Aceasta nu este o problemă care să apară în 20 de generații. Aceasta este o problemă urgentă pentru următorii 50 de ani”, a explicat unul dintre coordonatorii studiului, Paul Bierman de la Universitatea din Vermont.

Stejari de peste 200 de ani, tăiați pentru renovarea Notre Dame

Autor

Redacția

-

28 martie 2021

Renovarea acoperișului catedralei Notre Dame din Paris a presupus tăierea stejarilor bătrâni de peste 200 de ani.

Autoritățile franceze au stabilit că este nevoie de lemnul de stejar, arborii fiind doar puieţi în perioada Revoluţiei Franceze. Procesul vine și în vederea promisiunii președintelui Franței, care estimează că Notre Dame ar urma să fie redeschisă publicului în 2024.

Revovarea Notre Dame: o mie de astfel de arbori au început să fie tăiați

Arborii au fost tăiați pentru a fi folosiţi într-un proces minuţios de reconstrucţie a şarpantei distruse în incendiu.

Este una dintre imaginile pe care parizienii, și nu numai, o au încă întipărită în minte, deși au trecut 2 ani de la incendiul care a cuprins catedrala Notre Dame. Fleşa bjuteriei gotice a căzut pradă flăcărilor şi s-a prăbuşit. Şarpanta acoperişului era din lemn şi a fost şi ea înghiţită de foc, arată Știrile Pro TV.

Pentru reconstrucţie au fost căutați stejarii perfecți. Primii au fost găsiți în cele din urmă într-o pădure din nordul Franței şi au peste 200 de ani. Pădurea în sine este şi mai bătrână, pentru că a fost plantată în timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, pentru a furniza lemnul necesar construirii catargelor de pe navele marinei militare franceze, mai menționează sursa citată.

Jim Bittermann, CNN: ”Deși unele grupuri ecologiste s-au împotrivit în ceea ce privește folosirea copacilor vechi de secole pentru a reconstrui catedrala Notre Dame, oamenii din domeniul silviculturii spun că această pădure este foarte bogată în resurse, aici fiind peste 100.000 de copaci care au peste 150 de ani.”

Decizia lui Macron: o decizie învechită, tradiționalistă și nocivă pentru mediu

Este vorba de mai mult de 1000 de arbori care au fost selectați din aproape toate regiunile Franţei pentru renovarea catedralei. După tăiere, procesul presupune și o perioadă de așteptare, între 12 și 18 luni. Arborii vor fi uscați pentru ca grinzile să nu se micșoreze și să se miște apoi de la locul lor.

Jim Bittermann, CNN: ”Din partea publicului au venit sute de idei care au sugerat mai multe modalități moderne de a reconstrui catedrala Notre Dame. În cele din urmă, președintele Macron a decis că ar trebui să fie reconstruită exact așa cum a fost, dar cu o mai bună protecție împotriva incendiilor.”

Indigenii, adevărații gardieni ai pădurilor, duc o luptă continuă pentru protejarea naturii

Autor

Redacția

-

27 martie 2021

S-a ajuns la concluzia că adevărații paznici au pădurilor sunt indigenii din America Latină. Ratele de defrișare sunt cu până la 50% mai mici în teritoriile lor decât în alte părți, menționează un raport ONU.

Protejarea vastelor păduri este vitală pentru combaterea crizei climatice și pentru protejarea populațiilor de animale sălbatice, iar raportul a constatat că recunoașterea drepturilor popoarelor indigene și tribale asupra pământului lor este una dintre cele mai eficiente acțiuni.

Sute de lideri ai comunităților indigene au fost uciși

Raportul solicită, de asemenea, ca indigenii să fie plătiți pentru protecția pe care o oferă, în mod constant, mediului. Astfel, finanțarea populațiilor indigene reprezintă o recompensă pentru modul în care acești oameni trăiesc în armonie cu natura, precizează The Guardian.

Cu toate acestea, cererea de carne de vită, soia, cherestea, petrol și minerale înseamnă că amenințările pentru popoarele indigene și locuințele lor sunt în creștere. Sute de lideri ai comunităților au fost uciși din cauza disputelor legate de terenuri în ultimii ani, iar pandemia Covid-19 a adăugat numeroase pericolele cu care se confruntă oamenii din pădure.

Cererile populațiilor indigene pentru drepturile lor au devenit din ce în ce mai vizibile în ultimii ani, se arată în raport.

Este o consecință a creșterii persecuției, rasismului și asasinatelor. Sprijinirea acestor popoare pentru protejarea pădurilor este deosebit de crucială, oamenii de știință avertizând că Amazonul se apropie de un punct critic: pădurea tropicală devine savană.

Raportul aparține Organizației ONU pentru Alimentație și Agricultură și Fondului pentru Dezvoltarea Popoarelor Indigene din America Latină și Caraibe (Filac), pe baza unei revizuiri a mai mult de 300 de studii.

Pădurile intacte din bazinul Amazonului se află în teritorii indigene

”Aproape jumătate din pădurile intacte din bazinul Amazonului se află în teritorii indigene. În timp ce suprafața pădurii intacte a scăzut cu doar 5% între 2000 și 2016 în zonele indigene din regiune, în zonele neindigene a scăzut cu 11%. Acesta este motivul pentru care vocea și viziunea [popoarelor indigene] ar trebui luate în considerare în toate inițiativele globale referitoare la schimbările climatice, biodiversitatea și silvicultura” a declarat președintele Filac, Myrna Cunningham, o femeie indigenă din Nicaragua.

Indigenii privesc pădurea ca pe o casă. Pădurea nu înseamnă bani

”Popoarele indigene privesc diferit noțiunea de pădure. Nu consideră pădurea ca pe un loc care poate fi folosit pentru a obține bani. Pentru indigeni, pădurile sunt văzute ca un spațiu în care trăiesc și care trebuie protejate pentru a face loc generațiilor următoare”, a mai adăugat Myrna Cunningham.

Nevoia de protecție este urgentă, se menționează în raport. Ratele anuale de defrișare în teritoriile indigene ale Braziliei au crescut de la 10.000 de hectare în 2017, la 43.000 de hectare, în 2019.

În ianuarie, liderii indigeni au cerut instanței penale internaționale să facă numeroase investigații în ceea ce privește politica de mediu și încălcarea drepturilor indigene.

Praful de cretă: o soluție pentru încălzirea globală

Autor

Redacția

-

27 martie 2021

Praful de cretă, folosit mai ales de sportivi pentru o mai bună priză a aparatelor la care evoluează (gimnastică, haltere etc.), poate fi soluția pentru încălzirea globală.

Conform unui nou studiu, cercetătorii de la Universitatea Harvard au descoperit că praful fin de cretă ar putea juca un rol esențial împotriva temperaturilor ridicate. Astfel, în cadrul unui experiment, oamenii de știință au explicat că Soarele ar putea fi ”estompat” prin praful de cretă.

Praful de cretă: un produs banal, dar o armă împotriva încălzirii globale

Soluția vine după mulți ani de studii, iar experimentul ar putea schimba soarta planetei în următorii ani.

Un balon uriaș va fi lansat în Suedia în această vară, în apropierea orașului arctic Kiruna. Acesta va urca la o altitudine de 20 de km și va fi prima încercare serioasă de a explora dacă încălzirea globală ar putea fi ținută sub control prin diminuarea soarelui.

Balonul va arunca particule de carbonat de calciu – praf de cretă, în esență – pentru a vedea dacă eliberarea acestuia în stratosferă ar putea, în cele din urmă, să devieze o porțiune din energia soarelui și să diminueze, astfel, temperatura pe Pământ, scrie The Times.

Balonul, care va conține 600 de kilograme de carbonat de calciu, va fi ridicat la 20 de kilometri altitudine. Acolo, conținutul său va fi împrăștiat în atmosferă. Cercetătorii spun că particulele fine de praf de cretă vor estompa razele puternice ale Soarelui, astfel încât temperatura să scadă în zona studiată. Unii experți de la Harvard susțin că, dacă am împrăștia această pudră în aer pe tot globul, am reduce semnificativ temperatura pe planetă, precizează DC Business.

Bill Gates, despre studiu: nu soluție, dar o amânare a încălzirii globale

Bill Gates, unul dintre finanțatorii proiectului ScoPEx, spune că aceasta nu este o soluție la schimbările climatice, însă ea poate, în cel mai fericit caz, să „amâne problema pentru 10 sau 15 ani, până când vom scăpa de sursele emisiilor nocive”, a declarat acesta pentru euronews.com.

De asemenea, cercetătorii au explicat și faptul că praful de cretă nu este nociv dacă este ingerat sau inhalat. Cu toate acestea, fiecare doctrină are și o opoziție: mai mulți experți consideră că geoingineria solară ar putea aduce riscuri de altă natură, cum sunt schimbările extreme ale modelelor meteorologice.

Stuart Haszeldine, profesor de captare și stocare a carbonului la Universitatea din Edinburgh, care nu este implicat în proiect, a spus că Pământul ar putea fi răcit cu măsuri ieftine. Dar blocarea soarelui nu ar face nimic pentru a elimina cauza principală a încălzirii – carbonul adăugat în atmosferă prin arderea combustibililor fosili, mai arată sursa citată.

București: Amenzi mai mari pentru mașinile parcate pe spațiile verzi

Autor

Redacția

-

26 martie 2021

Nu doar amenzi, dar o majorare a amenzilor pentru vehiculele parcate pe spațiile verzi din Sectorul 6, București: este o decizie, o dorință și o consecință impusă de primarul Ciucu.

Este o constantă, nu doar în Capitală, ci în orice oraș din România: spatiul verde este ignorat, pentru confortul propriu, pentru ”siguranță”, și pentru proximitate. Grădinile și parcurile au devenit și devin spațiu pentru parcare, iar revolta activiștilor pentru protecția mediului devine din ce în ce mai ignorată de șoferi.

Spațiile verzi: garajul multor șoferi

Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, vrea majorarea amenzilor pentru vehiculele şi remorcile parcate pe spaţiile verzi, un proiect de hotărâre pe această temă fiind propus în şedinţa Consiliului Local din 30 martie, transmite Agerpres.

Noile amenzi ar urma să fie de la 1.000 de lei la 1.500 de lei pentru vehiculele cu masa mai mică de 3,5 tone şi de la 1.500 de lei la 2.500 de lei pentru vehiculele de peste 3,5 tone.

Proiectul de hotărâre modifică prevederi din hotărârea Consiliului Local al Sectorului 6 nr. 222/2016 privind staţionarea vehiculelor şi remorcilor pe spaţiile verzi, ce prevedea amenzi de la 250 de lei la 500 de lei pentru prima categorie şi de la 500 de lei la 1.000 de lei pentru vehiculele mari, menționează G4 Media.

Potrivit raportului de specialitate al proiectului, majorarea cuantumului amenzilor a fost propusă luând în considerare interesul comunităţii locale în vederea continuităţii activităţii de menţinere a spaţiilor verzi şi pentru asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a mediului.

Aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute de hotărârea Consiliului Local al Sectorului 6 nr. 222/2016 privind staţionarea vehiculelor şi remorcilor pe spaţiile verzi nu a determinat o micşorare a numărului de contravenţii constatate de poliţiştii locali, menționează sursa citată.

Marea Britanie: incendiile sunt o consecință a poluării și a schimbărilor climatice

Autor

Redacția

-

26 martie 2021

Schimbările extreme meteorologice duc la incendii. Este un raport, este o consecință a poluării și toate acestea ar putea apărea în fiecare an în anumite părți ale Marii Britanii. Este vorba despre încă o avertizare a oamenilor de știință, anunță the Guardian.

Un studiu condus de Universitatea din Reading și-a propus să ”prezică” modul în care pericolul apariției focurilor ar fi mai mare, ca urmare a creșterii temperaturilor și scăderii precipitațiilor estivale în Marea Britanie, în deceniile următoare.

Studiul a explicat că părți din estul și sudul Angliei se pot confrunta cu cel mai înalt nivel de amenințare – denumit „pericol excepțional” – până la câteva zile pe an până în 2080, dacă lumea continuă să emită niveluri ridicate de gaze cu efect de seră. Astăzi, aceste condiții apar o dată la 50-100 de ani.

O consecință a trecutului: Anul 2080 va fi un an limită

Poluarea va deveni o constantă în Marea Britanie până în 2080. Studiul menționează și că rata incendiilor ar putea crește semnificativ, chiar și în părțile care sunt, în mod normal, irigate.

Creșterea pericolului de incendiu se datorează temperaturilor mai calde, precipitațiilor scăzute, lipsei umidității și vânturilor mai puternice.

Marea Britanie devine, astfel, subiect al poluării și una dintre primele victime ale încălzirii globale, menționează cercetătorii.

Descoperirile arată că pericolul incendiilor este unul de neignorat: apar multiple riscuri pentru mediu, pentru sănătate, dar și pentru economie

Prof. Nigel Arnell, om de știință la Universitatea din Reading, care a condus cercetarea, a declarat următoarele:

”Condițiile extrem de calde și uscate, care sunt perfecte pentru incendiile mari, sunt rare în prezent în Marea Britanie, dar schimbările climatice le vor face din ce în ce mai frecvente. În deceniile viitoare, incendiile ar putea reprezenta o amenințare la fel de mare pentru Marea Britanie, ca în prezent în sudul Franței sau în anumite părți ale Australiei. Un posibil incendiu sau multiple incendii vor amenința viața sălbatică și mediul înconjurător, precum și viețile și împrejurimi. În prezent, aceste pericole sunt subestimate în multe părți ale Regatului Unit.”

În Marea Britanie există mii de incendii în fiecare an, care afectează în mare măsură habitatele arabile, de pajiști, de munte și de pădure. Aceste spații sunt afectate mult mai mult decât pădurile.

Incendiile presupun o sursă de aprindere, sursă care poate proveni din activitatea umană și este greu de prezis. Deci, riscul este măsurat prin probabilitatea ca un incendiu să se dezvolte după o scânteie – un pericol care este influențat de condițiile meteorologice, au spus oamenii de știință.

Studiul, publicat în revista Environmental Research Letters, a calculat care ar putea fi pericolul de incendiu în deceniile următoare, folosind cele mai noi modele climatice pentru Marea Britanie.

Ținând cont de modul în care poluarea avansează, ținând cont de emisiile ridicate, poluarea excesivă ar deveni o obișnuință în Marea Britanie.

Principala consecință: în 2080 se va ajunge la o Anglie poluată, poate cel mai poluat stat.

Primăria Galați distruge grădini, pentru a construi o grădiniță

Autor

Redacția

-

26 martie 2021

Galațiul plătește în copaci, pentru ca un copil să meargă la grădiniță. Cu alte cuvinte, cei care au ”grijă” de buna funcționare a orașului de la Dunăre distrug, taie și încurajează poluarea, pentru a betona.

Primăria Galați a decis să taie arbori tineri pentru a construi, deși soluții există.

1. Clădirile din oraș sunt lăsate în paragină, dar se construiesc clădiri noi;

2. Arborii tineri, sănătoși și tăiați fără motiv, ar fi putut fi mutați în absolut orice spațiu din oraș, fie că vorbim de faleza Dunării, parcuri sau grădini;

3. Garda de Mediu a amendat, în repetate rânduri, an de an, conducerea PSD Galați. Acest fapt nu-l împiedică, însă, pe primarul Ionuț Pucheanu să-și semneze avizele pentru a tăia în continuare. Desigur, orice amendă nu este plătită din buzunarul propriu, ci din din banii publici ai gălățenilor.

În locul unor tei, salcâmi sau arțari de 10-15 ani, primăria PSD Galați va planta arbori de mătase, care costă 300 de lei bucata

Tichia de mărgăritar: se taie arbori autohtoni pentru a fi importați, plantați și plătiți arbori cu ”pedigree”.

În orașul care a suferit zeci de ani din cauza poluării Combinatului Siderurgic, unde aerul de-abia începuse să se purifice, vor fi plantați arbori de mătase. Se pare că Primăria încearcă să ”resusciteze” economia locală, plantând lux în locul normalității. Desigur, primarul își închipuie, cel mai probabil, că poate transforma fostul oraș siderurgic în următorul cel mai important exportator de mătase din lume.

”Administrația PSD Galați taie copaci tineri: nu este o premieră, ci o constantă. Sunt copaci care au crescut în câțiva ani, dar sunt puși la pământ în câteva minute. Sunt copaci care purifică aerul pe care îl respirăm, care absorb poluarea, sunt arbori de care depindem. Sub drujba PSD, devin noi victime ale unei politici care preferă să distrugă, în loc să repare”, se arată pe pagina de Facebook USR Galați.

Reprezentanții USR menționează faptul că primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, distruge grădini, pentru a construi o grădiniță.

”Dacă educația începe de la grădiniță, lecția PSD-istă presupune tăierea arborilor ca educație primară, iar instrumentul competent în politica PSD este drujba.

În loc sa mute teii și salcâmii tineri, Primaria PSD Galați îi taie.

După care, în locul unor tei, salcami sau arțari de 10-15 ani, crescuți și care dau umbră, cumpară puieți de arbori de mătase care costă 300 de lei bucata.

Pucheanu refuză să renoveze, refuză să planteze și refuză să mute niște copaci tineri în locuri în care este nevoie de natură. Și, da, peste tot este nevoie de natură”, mai arată USR Galați.

Pentru o nouă grădiniță sunt tăiați zeci de arbori

Desigur, soluțiile există. Sunt la îndemână, dar sunt atent ignorate. Administrația Galați ar fi putut să reamenajeze una dintre zecile de clădiri care stau nefolosite, pentru respectiva grădiniță. Copacii puteau fi mutați. Putea fi ales oricare alt teren care să nu distrugă spațiul verde.

Încă o dată, Primăria Galați dovedește că pune mai mult preț pe banul câștigat rapid, decât pe siguranța cetățenilor.

Într-o perioadă în care întreaga lume încearcă să găsească soluții pentru reducerea poluării, pentru înmulțirea spațiilor verzi, pentru stoparea defrișărilor, în Galați soluția a fost simplă și la îndemâna administrației publice: drujba.