Sanctuarul Libearty este, începând de astăzi, căminul a doi ursuleți orfani, găsiți lângă o casă din Biertan, județul Sibiu.
Sanctuarul, care îngrijește peste 100 de urşi bruni, a găsit un loc și pentru cele două ursoaice orfane, salvate și cu ajutorul Asociației Prietenii Berzelor, din Sibiu.
”Bun venit în pădurea de stejar AMP Libearty, micuțelor!”
”Drăgălășenie fără margini!
Două fetițe pufoase, orfane la numai 2 luni de viață, au ajuns aseară în grija echipei sanctuarului AMP Libearty. Micuțele ursulice au fost găsite lângă o casă din Biertan, județul Sibiu.
Erau singure, înfometate și extrem de speriate! În zadar a așteptat-o omul pe mama urs…aceasta nu a venit, deși micuțele au strigat-o neîncetat.
Pentru a le feri de pericole, să cadă pradă câinilor sau altor animale din zonă, omul le-a lăsat peste noapte în curtea lui, sperând că ursoaica va apărea. Nu a apărut nici peste noapte și nici a doua zi.
Foto: AMP Libearty – Bear Sanctuary
Văzând că ursulicele sunt slăbite, deshidratate, iar viața lor era în pericol și pentru că nu aveau nicio șansă singure, omul a decis să ne solicite ajutorul.
Datorită unei bune colaborări cu președinta Asociației Prietenii Berzelor, din Sibiu, micuțele au ajuns la timp în grija echipei sanctuarului și a medicului. Bun venit în pădurea de stejar AMP Libearty, micuțelor!”, au scris reprezentanții sanctuarului pe pagina de Facebook.
Foto: AMP Libearty – Bear Sanctuary
Sanctuarul adăpostește urși care au fost ținuți captivi sau care erau folosiți ca ”distracție”, la circ
Recunoscut de mulţi specialişti ca fiind, probabil, cel mai bun sanctuar de urşi din lume, Libearty se întinde pe o suprafaţă de 69 de hectare de pădure luxuriantă, pâraie şi iazuri localizate pe teritoriul oraşului Zărneşti, municipiul aflat la poalele Carpaţilor, în apropierea municipiului Braşov.
Cei mai mulţi urşi din rezervaţie au fost salvaţi din cele mai mizerabile şi minuscule cuşti, fiind doar motiv de “distracţie”, de atracție turistică. Mulți au fost confiscați de pe terase de restaurante, hoteluri, pensiuni, însă unii dintre ei au fost ținuți captivi pe lângă fabrici, benzinării, sau chiar la o mănăstire.
”Au venit la noi și urși care au trăit la circuri”, scriu reprezentanții adăugând că fiecare urs sau ursoaică din rezervaţie are propria sa poveste tristă.
Un cartier din municipiul Brașov a ajuns în atenția presei, după ce imagini cu barajul de plastic de pe râul Ghimbăşel au fost publicate de Bună Ziua, Brașov.
Problema de mediu a fost semnalată de rangerul Muntelui Tâmpa, Viorel Mihai. Acesta obişnuieşte să meargă aproape zilnic pe malul Ghimbăşelului, în zona Stupini.
Amintiri din trecut: ”priveliștea era frumoasă, cu o natură liniștită”
Albia râului este plină de deşeuri, plasticul predomină, iar situația este relativ nouă. Viorel Mihai a afirmat pentru publicația citată că în zona cartierului Stupini, în albia râului Ghimbăşel, priveliştea era frumoasă, de obicei, cu o natură liniştită.
”De data aceasta am găsit albia râului plină de gunoaie, cantităţi mari de deşeuri. Aş putea spune că 90% dintre acestea erau peturi aruncate”, a precizat acesta.
Mai mult, rangerul concluzionează un fapt valabil în oricare altă localitate din România: vina este împărțită între autorități și cetățeni. De asemenea, soluția este și ea la îndemâna fiecărui cetățean: este nevoie doar de implicare.
Barajul de plastic: o construcție ”împrumutată” de multe râuri din România
Conform sursei citate, acesta spune că o situaţie similară se regăseşte pe cele mai multe râuri din ţară. Mai mult, la fel era şi pe Muntele Tâmpa, înainte să demareze numeroasele acţiuni de igienizare făcute de voluntari. Acum, însă, muntele este curat şi ne dorim cu toţii să fie la fel şi râurile.
”Trebuie găsite soluţii pentru ca această poluare să nu mai continue. Putem adopta practicile folosite de alte ţări dezvoltate, care au dat roade. În primul rând, ar trebui ca producătorii de preturi să fie obligaţi să deţină utilaje de reciclare şi să recicleze preturile înapoiate. În al doilea rând, cei care vând produse ambalate în aceste preturi să fie obligaţi să primească peturile înapoi, contra cost, chiar dacă magazinul respectiv nu vinde acel fel de ambalaj”, a mai explicat Viorel Mihai.
Nu îl deranjează doar urșii din pădurile României, ci și opinia publică. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, ia, finalmente, în calcul soluția cea mai logică: relocarea urșilor.
Vechea problemă UDMR o constituie prezența ursului în localități ca Harghita, Covasna sau Brașov. Și, pentru ca UDMR să nu pară un partid al favoritismelor atunci când vine vorba de ținutul secuiesc de baștină, Tanczos Barna decide că și localități precum Argeș, Vrancea sau Bacău sunt amenințate de urșii care coboară în urbe.
Desigur, în momentul în care se vinde lemnul și habitatul natural, ajunge să fie vândută și pielea ursului din pădure.
”Aceste animale sălbatice apar în toate județele din zona montană: și în Argeș, și în Brașov, și în celelalte județe, și în Vrancea și în Bacău. Din păcate, acest fenomen se generalizează pentru că ministerul timp de 4 ani de zile nu a făcut nimic”, a spus Tanczos Barna.
Ipocrizia UDMR este folosită cu scopul de a îmblânzi opinia publică
Ministrul Mediului trata cu calm și cu o tăcere agresivă problema, în momentul în care patru pui de urs au fost scoși din bârlog și aruncați în zăpadă. Mai mult, afirma că incidentul este scuzabil, printr-o activitate perfect legală, declarând că muncitorii care au scos puii de urs din bârlog exploatau legal doborâturi, în zona Gheorgheni.
După o lună de la evenimentul crud și intens mediatizat, Tanczos Barna a ajuns la concluzia logică, afirmând că sunt necesare intervenții pentru ca urșii să rămână în păduri, în habitatul lor natural și să nu ajungă în localităţi, unde pot pune în pericol vieți omenești. Mai mult, ia în calcul variantele care să-i curețe câteva pete din reputație: capturarea și relocarea urșilor.
Brusc, ministrul Mediului a înțeles legea: vânătoarea de urși nu este permisă
Vânătoarea de urși nu poate fi permisă în România, decât după obținerea unei derogări de la Comisia Europeană. Până atunci, Ministerul Mediului vrea să știe câte exemplare trăiesc în pădurile noastre, arată Digi 24.
”Vom păstra numărul de cote de intervenție la nivelul din 2018, dar vom permite intervenția preventivă, pentru că ceea ce este obligația noastră este să protejăm viața umană și bunurile cetățenilor. Ursul este un animal sălbatic, este strict protejat, dar primul este omul și viața umană și nu pot să concep ca ministerul să nu facă nimic și să nu încerce să protejeze viața umană”, a adăugat el.
Să nu uităm de derapajele ministrului Mediului
În 2015, Ministrul Mediului afirma următoarele: “Nu putem transforma România în grădina zoologică a Europei”. Era momentul în care 10.000 de urși erau prea mulți pentru Tanczos Barna și dorea depunerea unei petiții la Ministerul Mediului împotriva protejării carnivorelor mari.
8 Februarie 2021, Tanczos Barna declara că: ”Nu există o relaţie directă cauză-efect între tăierile ilegale de păduri şi apariţia urşilor uneori chiar şi în curţile şcolilor din oraşe”.
19 februarie 2021: “Este inadmisibil”, despre puii de urși scoși din bârlog de tăietorii de lemne.
Kelemen Hunor: ”Nu vrea nimeni să-i omoare pe urși. Nu pe toți”
UDMR răspunde UDMR-ului: falsa blândețe vine în contextul în care Kelemen Hunor a spus că, până la sfârșitul anului, va fi realizat un recensământ al urșilor. Aliat cu Tanczos Barna, acesta adăuga în data de 11 martie că ”Noi nu am fost aleși de urși, am fost aleși de oameni”.
”Nu vrea nimeni să-i omoare pe urși, pe toți, dar dacă noi spunem că teritoriul e de ajuns pentru 6.000, pentru 5.300, și se va vedea că avem peste 8.000 de urși, atunci trebuie să găsești o soluție. OK, România a făcut o ofertă către țările din Europa unde există habitat asemănător. Austriecii au zis – noi avem patru, e de ajuns, alții au zis că noi avem șase”, a spus Kelemen Hunor pentru G4Media.ro.
Nu vrea nimeni să-i omoare, dar este necesar un ”recensământ”. Nu stă nimeni cu ochii pe ei, dar numărătorile continuă. Nu vrem urși pe stradă, dar continuăm cu defrișările masive.
Ipocriții au talentul de a ambala frumos cuvintele. Doar că istoricul le contrazice blândețea, grija și compasiunea. Oricât ar fi de frumos ambalate.
Poartă eticheta de biodegradabile, iar compoziția lor ar avea la bază plante, cum ar fi amidonul de porumb sau trestia de zahăr. Se insistă pe faptul că procesul lor de producție ar fi unul prietenos cu mediul, că nu ar polua și că, după utilizare, se degradează foarte ușor.
Cu toate acestea, nu dispar peste noapte, nu se evaporă și sunt departe de etichetele prietenoase.
Un experiment făcut în Capitală demonstrează faptul că paharele din hârtie pentru cafea nu dispar nici peste doi ani. Paharele au fost îngropate, iar după 2 ani s-a constatat că unele păstrau o folie subţire din plastic, în interior.
Paharele biodegradabile au fost supuse unui experiment simplu
O activistă pentru mediu a îngropat, în 2018, trei pahare de cafea. Unul obişnuit şi alte două pe care apărea cuvântul ,,biodegradabil”, arată Știrile Pro TV.
Arabela Trifoi: ”Mă aşteptam că dacă scrie pe ele biodegradabile, să nu mai găsesc nimic. Pur şi simplu să se degradeze în natură. Ce am găsit a fost, în schimb, o folie de plastic la paharul care nu era biodegradabil şi foliile din PLA, care este plasticul biodegradabil cum ar fi, intacte aproape, la celalate două pahare. El nu se degradaează şi se comportă ca un plastic normal. Deci s-a descompus cartonul de deasupra”.
Produse biodegradabile, dar nu în proporție de 100%
Gabriel Mustatea, şeful laboratorului de ambalaje de la Institutul de Resurse Bioalimentare a declarat că respectiva folie rămâne doar în cazul în care produsul a fost laminat cu un material plastic obșinuit. Din această cauză ambalajul nu poate fi considerat degradabil în proporție de 100%.
Asta înseamnă că astfel de obiecte ar trebui descompuse în fabrici speciale pentru obiecte aşa-zis biodegradabile. Însă în România, în acest moment, nu avem o astfel de fabrică.
Între timp, Comisia Europeană vrea să impună nişte reguli clare pentru producători, mai arată sursa citată.
Gabriel Mustatea, şef laborator ambalaje Institutul de Resurse Biolalimentare: ”Ei ar trebui să furnizeze informaţii reale şi complete cu privire la materiile prime folosite în dezvoltarea amabalajului respectiv”.
A reîmpădurit zona în care trăiește, salvând de la secetă mai multe sate: în acest moment există o nouă pădure pe locurile unde, odinioară, existau doar terenuri sterpe și aride.
Timp de 24 de ani a lucrat pentru a planta, de unul singur, o pădure întreagă. Deși localnicii din zonă au dat foc pădurilor, pentru a le transforma în teren agricol, bărbatul din Indonezia a decis că există soluții pentru natură.
Este supranumit ”războinicul eco”, și a reîmpădurit dealurile din zona în care trăiește. Deși localnicii l-au considerat nebun, Sadiman a salvat de la secetă mai multe sate.
Localnicii credeau că există spirite în copaci
Bărbatul, în vârstă de 69 de ani, este cunoscut sub numele de ”Mbah”, nume care se traduce ca ”bunicul”. Acesta a lucrat neîncetat pentru a planta copaci pe dealurile din centrul provinciei Java.
”M-am gândit că dacă nu plantez arbori, întreaga zonă va deveni uscată. Din experiența mea, copacii banian (specie de smochin) și ficușii pot reține multă apă. Oamenii au râs de mine pentru că am adus semințe de banian în sat. S-au simțit neliniștiți deoarece credeau că există spirite în acești copaci”, a povestit Sadiman.
Bărbatul a împădurit o zonă de cel puțin 250 de hectare, plantând peste 11.000 de copaci. Rădăcinile lungi ale copacilor banian și ale ficușilor ajută la reținerea apelor subterane și la prevenirea eroziunii solului, arată Știrile Pro TV.
Oamenii au acum apă curentă pentru irigarea fermelor
Datorită eforturilor sale, s-au format izvoare acolo unde, odinioară, existau doar terenuri sterpe și aride. Oamenii au acum apă la robinet și pentru irigarea fermelor. Cu toate acestea, la început, puțini localnici i-au apreciat munca, mai precizează sursa citată.
”Oamenii credeau că e nebun, dar uitați-vă acum la rezultate. A adus apă curată pentru oamenii din mai multe sate”, a povestit un localnic.
Pentru a reuși să facă rost de bani pentru puieți, Sadiman a plantat cuișoare și jackfruit pe care, apoi, le-a vândut.
”Sper că oamenii de aici vor avea o viață prosperă și vor trăi fericiți. Și să nu ardă, din nou, pădurea”, a adăugat Sadiman.
Foto: Salvamont Romania - Dispeceratul National Salvamont
În data de 30 martie, un pui de urs a fost recuperat de salvamontiștii din Harghita. Echipa Vlăhița a găsit ursulețul într-o zonă periculoasă, descrisă de salvamontiști ca fiind foarte abruptă.
Puiul de urs are aproximativ două luni și, cel mai probabil, este orfan.
Reprezentanții Salvamont Romania – Dispeceratul National Salvamont au scris pe pagina de Facebook că ursulețul salvat în județul Harghita a ajuns deja într-un centru special pentru creșterea urșilor.
Foto: Salvamont Romania – Dispeceratul National Salvamont
Puiul de urs va fi îngrijit într-un centru special
”Pentru că noi nu putem spune „nu putem” sau „nu vrem” , pentru că noi facem totul din pasiune și dragoste pentru tot ce înseamnă „munte”…
Intervenție a salvamontistilor din Harghita, echipa Vlăhița pentru recuperarea dintr-o zonă de abrupt a unui pui de urs de cca 2 luni și predarea lui către cei abilitați să îl îngrijească într-un centru special pentru creșterea urșilor.
După starea în care se afla puiul de urs exista o mare probabilitate ca ursoaica să nu mai fie în viață”, este mesajul postat pe contul de Facebook a Salvamont România.
Foto: Salvamont Romania – Dispeceratul National Salvamont
Salvamont, unicul serviciu de salvare montană din România
Salvamont România reprezintă singurul serviciu de salvare montană din țara noastră. Echipa se recomandă ca fiind un nucleu de oameni inimoși, dăruiți meseriei nobile pe care și-au ales-o, cu o organizare din ce în ce mai bună și o baza materială corespunzătoare.
”Salvamont reprezintă o echipa nouă de conducere la nivel național, cu planuri îndrăznețe de dezvoltare a activității pe principii moderne, cu sprijinul financiar important al Consiliilor județene și locale. Avem certitudinea că, în munții României, activitatea de salvare montană se poate desfășura cu adevărat „la înălțime”, menționează reprezentanții pe pagina oficială.
Mesajul Salvamont România a adunat peste o mie de reacții, oamenii felicitând echipa pentru inițiativă, intervenție și implicare. ”Sunteți oameni deosebiți și am tot respectul pentru voi, iar micul puiuț este adorabil”; ”Mulțumesc din suflet, băieți, pentru omenie și curaj, dacă mama lui ar fi fost în viață, nu ar fi părăsit zona”, au fost câteva dintre comentariile postate de internauți.
A decis să scape de gunoi fără a apela la o firmă de specialitate, prin metode proprii și ilegale: un bărbat din Sângeorz-Băi a fost prins în timp ce arunca gunoaie pe malul râului Someș.
În momentul în care scăpa de deșeuri, bărbatul a fost amendat. Pe lângă o amendă care se ridică la suma de 15 mii de lei, inspectorii de la Garda de Mediu i-au confiscat şi tractorul cu care a transportat gunoaiele.
Nu este primul eveniment de acest gen, autoritățile concluzionând că este nevoie de instalarea mai multor camere de supraveghere lângă râu, pe lângă cele deja existente. Măsura vine după ce s-a constatat că foarte mulți oameni preferă să arunce, în mod inconștient, moloz în albia râurilor.
Bărbatul a fost surprins cu ajutorul camerelor de supraveghere
Camerele de supraveghere amplasate în zona raului Someș au surprins un bărbat la volanul unui tractor cu remorca încărcată cu moloz.
Fără nicio ezitare, toate deşeurile au fost descărcate acolo.
Spre ghinionul lui, imaginile au fost postate pe reţelele de socializare şi au ajuns şi în atenţia celor de la Garda de Mediu, arată Știrile Pro TV.
”Dacă mă prinde, să mă amendeze”
Macedon Gagea, localnic: „Merită. Și pe mine dacă mă prinde să mă amendeze. Sunt foarte de acord, pentru că suntem o ţară civilizată. Suntem europeni, nu? Când mergi în alte ţări civilizate, zici: oare cum la ei e aşa? Că am fost crescuţi aşa cum am fost”.
Localnică: „Nu au un pic de bun simţ. Dacă au o sticlă, o aruncă jos, nu contează că au coş de gunoi”.
Până în momentul de față, au au fost amplasate, în diverse zone, 20 de camere de supraveghere.
Traian Ogâgău, primarul din Sângeorz-Băi: ”Singura soluție sunt camerele mobile amplasate peste tot unde consideră că au probleme şi să confişte utilajele de orice natură care aduc gunoaie. La noi, dacă îl prind cu tirul, tirul îl confiscăm. Bicicleta? Bicicleta o confisc. Păi când vin turiştii şi văd ce îi pe Someș, o iau la fugă”.
A contestat sancţiunea primită deși a aruncat, în mod ilegal, gunoi
Grațian Alexandru Monariu, șef al Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu: ”În urma sentinţei definitive, dacă el câştigă procesul respectiv, i se anulează procesul verbal de contravenţie şi i se restituie mijlocul de transport. Dacă nu, intră în proprietatea statului şi se vinde la licitaţie”.
În fiecare lună, Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) taxează centralele hidroelectrice pentru apa utilizată. Intereseant este faptul că respectivele centrale nu consumă apa, ci se folosesc de tranzitul ei, în vederea producerii de electricitate.
Cu toate acestea, taxa rămâne taxă, iar producătorii sunt obligați să o onoreze.
Și pentru că niciodată nu este vorba de vreo scădere sau de vreun avantaj când vine vorba despre bani, această taxă urmează să fie majorată. Majorarea vine în urma proiectului de lege PL-x 97/2021 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 225/2020 privind modificarea anumitor acte normative și stabilirea măsurilor în domeniul agriculturii.
În momentul de față, proiectul se află în dezbatere în Camera Deputaților, decizia acesteia fiind decizională. Proiectul a ajuns în comisia pentru agricultură, unde a primit raport favorabil cu amendamente admise.
Un plus pentru bugetul ANAR
Conform Hot News, săptămâna trecută, Fondul Proprietatea, acționar minoritar al Hidroelectrica, a criticat dur această inițiativă a parlamentarilor români. Însă nu doar Hidroelectrica este afectată, ci și producătorii de energie micro-hidro. Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) consideră că această taxă pe apă de 33 lei/MWh este neconcurențială.
Taxa nu ține cont de caracteristicile tehnice ale centralelor, ci doar de Bugetul Venituri-Cheltuieli al Administrației Apele Române.
PATRES cere Camerei Deputaților să nu aprobe nivelul propus al taxei pe apă de 33 lei/MWh. Mai mult, cere retransmiterea Raportului privind modificarea mecanismului de calcul și a cuantumului privind taxa pentru apă turbinată. Acestea urmează să fie reanalizate în Comisia pentru Agricultură.
Organizația patronală spune că nu poate să fie de acord cu modificările propuse la OUG 225/2020, care sunt doar pentru bunăstarea Administrației Naționale Apele Române, cuantumul propus pentru taxa pe apă reprezentând 17% din prețul energiei, conform ROPEX_DAM 2020, mai arată sursa citată.
35-40% din cifra de afaceri a unui producător
Într-un comunicat PATRES, este precizat faptul că, în cazul micilor producători hidro, la costurile cu taxa cu apa turbinată se adăugă alte taxe percepute de Administrația Apelor Române. Se adaugă inclusiv chiria privind albia minoră, căderea asigurată. În final, toate aceste taxe reprezintă 35-40% din cifra de afaceri a unui producător.
De asemenea, PATRES menționează că, în cadrul dezbaterilor Comisiei de specialitate să participe reprezentanți ai actorilor din piață, precum și reprezentanți ai Consiliului Concurenței.
Recomandările Consiliului Concurenței în cadrul unei investigații sectoriale:
1. În cazul micro-hidrocentralelor s-a propus, ca alternativă la sistemul actual, achitarea unei taxe anuale reprezentând 2% din venituri, taxa ce poate acoperi utilizarea apei şi celelalte servicii (chiria albiei minore etc.);
2. În cazul centralelor hidro de peste 4 MW, s-a propus un cuantum fix per MWh produs.
Viorel Lefter, Președinte PATRES, a declarat că nu se cunosc considerentele în baza cărora s-a stabilit cuantumul de 33 RON per MWh produs.
”De ce nu 35 RON/MWh sau 10 RON/MWh?! Solicităm să se facă publică fundamenterea economică care a condus la aceast cuantum. În doilea rând, inițiatorii amendamentelor nu au luat în considerare legislația secundară privind chiria pentru albie minoră și costul cu căderea asigurată, costuri care conduc la o dublare a cheltuielilor de operare și care crează discriminare între producători, având în vedere că nu sunt imputate tuturor. În al treilea rând, trebuie să ne uităm ce se întâmplă și în cele opt țări din Europa unde se taxează apa: taxarea este diferențiată între microhidrocentrale și hidrocentrale, toate studiile care se referă la analiza privind costurile investiționale, LCOE, etc. Le percep ca pe două tehnologii diferite”.
Unul din inițiatorii amendamentelor este actualul Ministru al Energiei
”Și nu în ultimul rând, sunt mâhnit și dezamăgit să constat că unul din inițiatorii amendamentelor este actualul Ministru al Energiei. Ne așteptam ca domnia sa se consulte cu toți producătorii, să-i sprijine pe aceștia și mai mult să ne prezinte argumentele care au condus la stabilirea mecanismului și a cuantumului propus”, a declarat Viorel Lefter.
Conform organizației, este nevoie de prezentarea fundamentelor economice prin care s-a stabilit acest cuantum al taxei pe apă. De asemenea, reprezentanții vor transmite o analiză a impactului amendamentelor propuse asupra industriei energiei hidro. Este vorba despre efectele pe termen mediu și lung.
În februarie 2021, echipa Tega SA Sf Gheorghe a preluat deșeurile aruncate pe malul Oltului de un service-auto
Pe de o parte, județul Covasna poate fi dat ca exemplu pentru modul în care a fost pus la punct sistemul modern de colectare a deșeurilor a cărui eficiență este demonstrată prin faptul că gradul de colectare este de 100%. Este printre puținele județe din țară, dacă nu chiar singurul, în care, cel puțin în datele oficiale, cantitatea de „deșeuri necolectate” este „zero”.
Pe de altă parte, județul Covasna este și exemplul care demonstrează că nu e suficient să existe un sistem de gestionare a deșeurilor performant pentru a fi evitate aparițiile unor gropi de gunoi clandestine. În mai multe localități au apărut grămezi de gunoaie menajere sau de moloz care le dau de furcă autorităților cu găsirea vinovaților și sancționarea acestora. Însă, spre deosebire de alte județe, în Covasna lucrurile pot fi ținute sub control.
În Covasna, unul din primele SMID-uri din România
Autoritățile din Covasna au înțeles mai bine și mai repede decât cele din alte zone ale țării cât de importantă este o bună gestionare a deșeurilor, mai ales într-o zonă de munte, în care turismul este un motor de creștere economică. Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID)din județul Covasna este printre primele realizate în țară și a intrat în funcțiune în octombrie 2017. Anterior, mai fuseseră implementate Proiectele „Gestionarea selectivă a deşeurilor în oraşul Covasna” și „Sistem de colectare şi gestiune a deşeurilor în zona Întorsura Buzăului”, ambele finanțate prin Programul PHARE CES 2003. În baza unei finanțări prin PHARE CES 2005 a fost realizat și proiectul „Gestionarea selectivă a deşeurilor în zona Baraolt”.
Proiectul SMID a avut o valoare totală de aproape 20 de milioane de euro, din care 14 milioane din fonduri europene, 3,1 milioane de euro de la bugetul de stat şi 2,3 milioane de euro din bugetul judeţului. Contractul de finanțare a fost semnat în septembrie 2010 de către ministrul de atunci al Mediului, Laszlo Borbely și Tamas Sandor, preşedintele de la vremea aceea a Consiliului Județean (CJ) Covasna. În cadrul acestui proiect a fost construit un depozit de deşeuri conform, care deservește toate localitățile din Covasna, o stație de sortare cu capacitatea de 11.000 tone/an, o staţie de compostare cu o capacitate de 12.000 tone/an și o stație de epurare levigat. Depozitul ecologic, „Centrul de Management Integrat al Deşeurilor” (CMID) a fost construit pe un teren de 16 ha în satul Leț, comuna Boroșneu Mare. Valoarea investiției a fost de 32.828.868 lei. CMID-ul a intrat în operare în octombrie 2017.
În cadrul proiectului au fost închise vechile gropi de gunoi de la Târgu Secuiesc, Covasna, Întorsura Buzăului și Sfântu Gheorghe. În mai 2018, Ministerul Fondurilor Europene a transmis CJ Covasna notificarea potrivit căreia era închisă oficial implementarea proiectului Sistem de Management Integrat al Deșeurilor din județul Covasna.
Indicatorul de eficiență a SMID: cresc cantitățile de deșeuri sortate și compostate
Eficiența sistemului de management integrat al deșeurilor este demonstrată de datele conform cărora sunt în creștere cantitățile de deșeuri care sunt sortate și compostate.
La solicitarea publicației ȘtireaVerde.ro, CJ Covasna a transmis statisticile din anii care au urmat punerii în funcțiune a sistemului de management al deșeurilor. Cantitatea de deșeuri depozitate la CMID a fost relativ constantă, de 41.359 tone în 2018, de 40.399 tone în 2019 și de 40.370 tone în 2020. Cantitatea de deșeuri sortate a crescut de la 4.295 tone în 2018, la 6.336 tone în 2019 și la 7.345 tone în anul 2020. Cantitatea totală de deșeuri compostate a crescut de la 4.143 tone în 2018 la 6.111 tone în 2019 și la 6.738 de tone în 2020. În 2020 au fost sortate sau compostate și nu au mai ajuns la depozitul ecologic aproximativ 14.000 de tone de deșeuri. E un început bun.
Cantitatea de „deșeuri necolectate” este „zero”, datorită gradului de acoperire cu servicii de salubritate de 96%
Potrivit APM Covasna, cantitatea de „deșeuri generate și necolectate” este „zero”
În județul Covasna gestionarea deșeurilor este bine administrată, în primul rând datorită faptului că are o populație de aproximativ 210.000 de locuitori, mai mică decât aceea a unui mare oraș și cantitatea de deșeuri menajere ce este generată este foarte mică în raport cu alte județe. În „Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor în județul Covasna” sunt prezentate datele Agenției de Protecția Mediului Covasna, potrivit cărora cantitatea totală de deșeuri (menajere, stradale, din parcuri și grădini, etc.) a crescut de la 40.641 de tone în 2014, la 50.070 de tone în 2018.
Spre deosebire de alte județe, în Covasna cantitatea de deșeuri necolectate este „zero”. În statisticile Agenției de Mediu, la capitolul cantităților de „deșeuri necolectate” cifrele sunt înlocuite cu cratime. Această performanță s-ar datora faptului că gradul de acoperire cu servicii de salubritate este unul foarte ridicat.
Determinarea cantităților de deşeuri menajere generate și necolectate nu este relevantă pentru județul Covasna, deoarece toate localitățile urbane și rurale beneficiază de servicii de salubrizare licențiate ANRSC și autorizate din punct de vedere al protecției mediului”, se spune în „Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor
Gradul de acoperire cu servicii de salubritate era de peste 95%, chiar și înainte de punerea în funcțiune a sistemului integrat de colectare. Dacă în 2014 acesta era de 95,58% , în 2018 gradul de acoperire cu servicii de salubritate era de 96,69%.
În localitățile din Covasna, sunt autorizați cinci operatori de salubrizare, dintre care patru sunt societăți ale primăriilor și în acest context au primit contractele prin atribuire directă. Cel mai important operator de salubritate este Tega SA Sfântu Gheorghe, care colectează și transportă deșeurile menajere din capitala județului și alte 37 de localități. Gos-Trans-Com SRL este operatorul de salubritate al Primăriei Covasna, iar Gosp Com SRL se ocupă de colectarea deșeurilor dar și de întreținerea spațiilor verzi la Târgul Secuiesc. La Întorsura Buzăului, salubrizarea este asigurată de operatorul local SC Salubritatea IBSV SRL. Pentru atribuirea contractului de administrare a depozitului ecologic, a fost organizată o licitație, care a fost câștigată de Eco Bihor SRL Oradea, cu care a fost încheiat contractul nr 128/28.04.2017, valabil până în anul 2028.
Obrazul subțire, cu cheltuială se ține. Una din aceste cheltuieli e taxa de salubritate
Proverbul citat sugerează că pentru o parte din covăsneni reprezintă o problemă taxele de salubritate, care sunt destul de mari în raport cu cele practicate în alte zone din țară. Începând cu 1 ianuarie 2020, conducerea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (ADI-SMID) Covasna a majorat taxa de salubritate cu un leu ca urmare a creșterii contribuției pentru economia circulară de la 30 la 80 lei/tonă. Dar această majorare nu a influențat prea mult cuantumul taxelor.
Potrivit datelor transmise publicației ȘtireaVerde.ro de CJ Covasna, în prezent, la Sfântu Gheorghe și în cele 37 de localități salubrizate de Tega SA, precum și la Târgu Secuiesc, taxele de salubrizare plătite de covăsneni sunt 8,4 lei/persoană/lună în mediul urban și de 6,72 lei/persoană/lună în mediul rural. La Covasna, taxa de salubrizare este de 8,82 lei/persoană/lună, iar la Întorsura Buzăului taxa e de 10,5 lei/persoană/lună. Agenții economici din aceste localități plătesc taxe de 109-117 lei/mc, cei din Întorsura Buzăului plătesc 176 lei/mc.
Aceste valori sunt fără TVA, așa că o persoană plătește o taxă anuală de 126 lei dacă locuiește la Sfântu Gheorghe sau Târgul Secuiesc și de 157 de lei dacă locuiește la Întorsura Buzăului. O familie de patru persoane plătește de la 500 la peste 600 de lei. Este o sumă care ține sistemul într-o funcționare, dar care este prea mare pentru multe familii, care nu își permit să plătească acești bani.
Din cauza taxelor mari, unii se asociază la „tomberonul familiei” sau duc gunoaiele la tomberoanele de pe străzi
Un caz relatat în presa locală a adus o clarificare în privința faptului că multe familii care nu își pot permite să plătească taxele de salubritate încearcă să găsească alte „variante” de rezolvare a problemei gunoiului menajer. La Întorsura Buzăului, pe strada Tunelului, a reapărut o grămadă de gunoaie care „funcționa” înainte de introducerea sistemului de colectare a deșeurilor. Când s-a încercat să se afle cine și de ce a aruncat gunoaiele acolo, au apărut explicațiile, că unele familii, care nu își permit să plătească taxele mari, încearcă să își ducă gunoaiele în tomberoanele rudelor care au contract de salubritate sau la tomberoanele de la magazinele de cartier.
Toată lumea din zonă a aruncat acolo până să vină serviciul de salubrizare, apoi a venit serviciul de salubrizare. Pentru unii a fost prea scump, pentru alții mai ieftin. Unii și-au permis să îl țină, alții nu. Familia mea, de exemplu, are contract de salubrizare, dar nu a avut bani ca să mențină contract, pentru că ne costă foarte mult (…) Noi acum băgăm gunoiul în tomberonul curții, care este unul pentru care plătește mătușa mea și ea și-a dat acordul să punem și noi gunoiul acolo sau îl ducem direct lângă magazinul din apropiere, unde sunt trei tomberoane
a explicat unul din cei bănuiți de apariția gropii de gunoi clandestine
O afacere de sortare a deșeurilor s-a transformat într-o groapă de gunoi care terorizează localnicii
S-a întâmplat și în Covasna un caz precum cel din comuna Ulmeni, din Călărași, unde mari cantități de gunoaie au fost aduse pentru sortare, dar operațiunea nu a mai avut loc și localnicii s-au ales cu o groapă de gunoaie nesortate. La marginea satului Araci, din comuna Vâlcele a apărut în urmă cu câțiva ani o grămadă de deșeuri de plastic și hârtie. Cei care locuiau în apropiere se plângeau de mirosurile insuportabile și erau nemulțumiți că bucățile de plastic și hârtie luate de vânt le invadau gospodăriile. În plus, zona putea deveni un focar de infecție, dar exista și riscul ca acele deșeuri să fie incendiate și astfel le-ar fi pus în pericol locuințele.
Administratorul firmei prin care era derulată afacerea, SC Deșeuri R SRL a încercat o afacere în sortarea deșeurilor de hârtie și plastic pe care le aducea din județul Brașov. Dar după ce adus deșeurile la Araci, afacerea s-a blocat. În 2018, SC Deșeuri R SRL a avut o cifră de afaceri de 382.283 de lei și un profit net de 232.508 lei, dar în 2019 afacerea a intrat în picaj, firma înregistrând o cifră de afaceri de 173.659 lei și o pierdere de 17.725 lei. Datoriile firmei crescuseră la 407.041 lei.
Localnicii susțin că acea afacere îi aparținea lui „Tavi”, adică fostului deputat Octavian Goga, ales în 2016 pe listele PMP și trecut în iunie 2017 la PSD. Goga și-a pierdut mandatul de parlamentar din cauza unei condamnări penale. Fostul deputat a negat că ar fi afacerea sa.
Potrivit primarului comunei Vâlcele, firma pe care era înregistrată afacerea cu sortarea deșeurilor a fost vândută unei firme din Brașov.
A fost un întreprinzător care a făcut o firmă și a început să adune deșeurile din județul Brașov. Sunt deșeuri de hârtie și de material plastic. În primul an de activitate, noi am dat și autorizație, dar pe urmă, când s-a văzut că nu corespunde conform regulilor, noi l-am somat să înceteze activitatea. El, în perioada anilor precedenți a și fost amendat de Garda de Mediu cu o sumă totalizând 57.500 de lei și a și întrerupt activitatea. Acuma, el ne-a prezentat un document că, practic, a vândut firma la o firmă din Brașov. Eu cred că voia să se pună în legalitate, dar cred că, financiar, nu a corespuns. Că trebuia să fie deșeurile într-un loc acoperit, să facă sortarea, dar eu cred că financiar nu a mai putut să facă
a declarat Kovács László, primarul din Vâlcele
În baza unei înțelegeri cu noua firmă, deșeurile urmau să fie ridicate zona urma să fie curațată. Garda de Mediu a aplicat firmei o nouă amendă, de 100.000 de lei. Întrebarea este dacă nu era mai bine ca funcționarii de la Agenția de Mediu și primarul din Vâlcele să fie ceva mai atenți atunci când li s-a cerut să autorizeze o asemenea afacere.
Și după ce vom avea SMID-uri în toate județele, Garda de Mediu se va război cu „inițiatorii” gropilor clandestine
În pofida datelor Agenției de Mediu Covasna care încearcă să ne convingă că în județ cantitatea de „deșeuri necolectate” este „zero”, în presa locală apar destule articole despre apariția unor noi gropi de gunoi clandestine. Cel mai recent datează de pe 9 februarie 2021, când angajații Tega SA Sfântu Gheorghe au fost alertați de localnici că pe malul Oltului a apărut o grămadă de gunoaie. Echipele de la salubritate au curățat zona și și-au dat seama că deșeurile fuseseră aruncate de angajații unui service-auto, pentru că în grămadă erau și cutii pentru piese auto sau filtre de aer. Au intervenit și comisarii Gărzii de Mediu, care au descoperit firma de reparații auto și l-au amendat pe administratorul acesteia.
La Vâlcele, o afacere de sortare a deșeurilor de plastic și hârtie a devenit o groapă de gunoi
În luna august 2020, localnicii din comuna Vâlcele au sesizat Garda de Mediu că pe un teren din apropierea localității a apărut o veritabilă groapă de deșeuri din construcții, care se întindea pe o suprafață de aproximativ 500 de metri pătrați. Erau grămezi de moloz, nisip, pietriş și pământ. Potrivit comisarului șef al Gărzii de Mediu Covasna, Lucian Cândea, firma de construcții care aruncase deșeurile pe câmp a fost amendată cu 40.000 de lei și „a primit termen de conformare două săptămâni ca să ducă deșeurile în altă parte”.
Aceste exemple din Covasna sugerează că și după ce vor exista în toate județele din România sisteme de management integrat al deșeurilor vor continua să apară gropi de gunoi clandestine, mai mici sau mai mari, iar Garda de Mediu se va război în continuare cu firmele care încearcă să rezolve ieftin problema deșeurilor, aruncându-le oriunde. Putem să considerăm aceste situații din Covasna un „deja vu”.
Deși se știa că groapa de gunoi din Chiajna funcționează ilegal, a fost nevoie de ani buni pentru a se găsi o soluție.
Iridex, compania specializată în gestionarea deșeurilor și lucrări de construcții din România, a anunțat în data de 29 martie că Depozitul de deșeuri de la Chiajna își încetează activitatea.
Anunțul a fost făcut prin intermediul unui comunicat de presă, menționându-se că Primăria Municipiului București a refuzat o prelungire a contractului.
IRIDEX anunță închiderea depozitului de deșeuri Chiajna
”Prin prezentul comunicat de presă IRIDEX, în calitate de operator al depozitului de deșeuri Chiajna, obiectiv strategic al Primăriei Municipiului București, anunță opinia publică și autoritățile interesate că depozitul încetează activitatea. Această situație se datorează faptului că Primăria Municipiului București nu a mai prelungit prin act adițional contractul pe care îl are încheiat cu societatea noastră până la atingerea capacității proiectate și autorizate de depozitare.”, se spune în comunicatul societății comerciale.
În cursul anului trecut, Ministrul Mediului anunța că a trimis corpul de control la Agenția pentru Protecția Mediului pentru a verifica cum a obținut autorizația de mediu groapa de gunoi de la Chiajna, operată de un apropiat al lui Dan Voiculescu.
Aceasta acțiune venea în contexul în care Tribunalul Bucureşti a dispus, pe 14 august 2020, anularea autorizaţiei integrate de mediu pe ultimele două suprafeţe, încă funcţionale la acea vreme, ale depozitului de deşeuri Chiajna-Rudeni.
