Organizația internațională Greenpeace a organizat festivalul RANIPA: Indigenii luptă pentru natură prin dansuri tradiționale, spectacole și proiecții de filme

Autor

-

23 martie 2023

Foto: Facebook/Organizația internațională Greenpeace

Organizația internațională Greenpeace a precizat că, în intervalul 17 și 18 martie, s-a desfășurat festivalul RANIPA, un eveniment prin care indigenii luptă pentru viitor, pentru cultură și pentru protejarea mediului înconjurător.

Festivalul a avut loc în Jakarta și fost organizat de Greenpeace International împreună cu asociația Papua Papua Itu Kita (Noi Suntem Papua).

Greenpeace a găzduit Festivalul RANIPA pentru a prezenta adevăratele voci ale indigenilor din Papua

Festivalul a reprezentat o ocazie inedită pentu ca oamenii să informeze publicul larg despre cultura indigenă, și despre prețioasa biodiversitate din această regiune.

În egală măsură, festivalul a prezentat un set captivant de experiențe sub formă de artă, expoziții de fotografie, experiențe culinare unice, dansuri tradiționale, spectacole muzicale și proiecții de filme.

Organizația internațională Greenpeace: ”Papua este o bijuterie pe care trebuie să o protejăm împreună”

”Peste 630 de vizitatori au experimentat o înțelegere mai profundă a faptului că toată cultura și mijloacele de trai ale indigenilor din Papua sunt împletite cu pădurile lor. De asemenea, umanitatea trebuie să știe că Papua este o bijuterie pe care trebuie să o protejăm împreună”, au transmis membrii organizației pentru protecția mediului.

Denumiți și adevărații gardieni ai pădurilor, indigenii duc o luptă continuă pentru protejarea naturii

La începutul lunii martie, un lider indigen a depus o plângere penală, cu scopul de a salva pădurile tropicale din Indonezia.

Impunerea unei plantații de ulei de palmier în locul pădurilor va distruge mediul și identitatea culturală a indigenilor care trăiesc aici.

Peste 500 de specii marine sunt în declin din cauza încălzirii apelor din oceane

Autor

Ana Maria BUJOR

-

23 martie 2023

Creșterea temperaturii oceanelor reprezintă „amenințare existențială” cu efecte secundare pentru ecosisteme și pescuitul comercial, spun cercetătorii. Peste 500 de specii comune de pești, alge marine, corali și nevertebrate care trăiesc pe recifele din jurul Australiei au scăzut în ultimul deceniu, a constatat un studiu, după cum avertizează experții „nu totul este bine în ocean”. Încălzirea globală a fost probabil principalul motor al căderilor, valuri de căldură marine și o creștere a temperaturii oceanelor lovind speciile care trăiesc pe recifele stâncoase și de corali. Studiul, publicat în revista Nature, a monitorizat 1.057 de specii și a constatat că 57% dintre ele au scăzut, iar aproape 300 erau în declin într-un ritm care le-ar putea califica drept specii amenințate.

Nu mai puțin de 28% dintre specii au fost afectate

Aproximativ 28% dintre speciile analizate au suferit scăderi de 30% sau mai mult în doar un deceniu, speciile care trăiesc în ape mai reci sunt deosebit de afectate. Profesorul Graham Edgar, ecologist marin la Universitatea din Tasmania și autorul principal al studiului, a spus că scăderile au fost cele mai marcate în recifele stâncoase dominate de alge din apele mai reci din sudul Australiei, cunoscute în mod colectiv sub numele de Marele Recif de Sud. „Aceste scăderi au loc în afara vederii și cu foarte puțină atenție publică”, a spus el. Edgar a spus că există mult mai multe specii în apele care nu au fost monitorizate și, de asemenea, sunt foarte probabil să fie în declin. „Ne uităm aici doar la vârful aisbergului. Speciile ar putea să dispară acum”, a spus el. Pierderea de alge a fost deosebit de importantă, a spus Edgar, deoarece acestea au fost piatra de temelie în jurul căreia existau multe habitate în apele mai reci ale continentului. Peștii mai mari scădeau mai repede decât cei mai mici, a constatat studiul, probabil din cauza presiunii pescuitului care agrava creșterea temperaturilor.

Creșterea temperaturii din oceane, o amenințare existențială

Aproximativ 35 de cercetători din mai multe instituții s-au reunit pentru studiu, care s-a bazat pe datele existente de la Institutul Australian de Științe Marine, precum și pe monitorizarea unei armate de scafandri voluntari. Au fost incluse doar speciile care au fost observate suficient de ori pentru a genera analiza. „Fără eforturile voluntare ale scafandrilor Reef Live Survey, nu am fi putut face această muncă”, a spus Edgar. Pentru multe specii de recif, creșterea temperaturii oceanelor reprezenta o „amenințare existențială” cu efecte secundare pentru ecosisteme și pescuitul comercial, au scris autorii. Speciile din apele din sudul Australiei, care erau mai aproape de marile centre urbane precum Melbourne, Adelaide și Sydney, au fost afectate nu numai de încălzirea oceanelor, ci și de poluare, dezvoltarea coastelor, pescuit, acvacultură și scurgerile de pe uscat. Deși studiul s-a concentrat pe speciile care trăiesc pe recife, autorii au spus că fauna sălbatică marine probabil este în scădere și în alte ape temperate reci care se încălzesc rapid.

Nicușor Dan a vizitat Parcul IOR: ”Am văzut cu ochii mei cât de dezolant arată zona în care s-au tăiat masiv copacii”

Autor

Cristina Antal

-

23 martie 2023

În cursul zilei de miercuri, 22 martie, Nicușor Dan a anunțat că Primăria va face demersurile necesare pentru a expropria cei 11 ha retrocedați în Parcul Titan, în cazul în care se va dovedi că retrocedarea a fost efectuată în mod legal.

Edilul a afirmat că, în aproximativ 6 săptămâni, municipalitatea va finaliza o analiză a legalității dispoziției de retrocedare.

Nicușor Dan cere verificarea legalității în procesul de retrocedare al Parcului Alexandru Ioan Cuza

”Am fost în această dimineață în Parcul Alexandru Ioan Cuza (IOR) și am văzut cu ochii mei cât de dezolant arată zona în care s-au tăiat masiv copacii după retrocedarea terenului. Am cerut verificarea legalității dispoziției de retrocedare unei firme de avocatură cu care suntem în contract și estimez că în maximum 6 săptămâni vom avea analiza finală. Dacă în urma acestei analize se va stabili că decizia retrocedării a fost corectă, vom face demersurile necesare pentru a expropria acest teren”, a transmis Primarul General al Bucureștiului, prin intermediul unui text postat pe contul de Facebook.

Greenpeace România: ”O suprafață de 12 hectare din Parcul IOR-Titan, echivalentul a 12 terenuri de fotbal, e pe cale să dispară pentru totdeauna din patrimoniul verde al Bucureștiului”

La începutul acestei săptămâni, Organizația Greenpeace România a anunțat că sâmbătă, 25 martie, va avea loc un protest pașnic care are ca scop salvarea unei arii importante din Parcul IOR din Capitală.

Petiția pentru salvarea Parcului IOR poate fi semnată aici

Reamintim că Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins recursul primarului Sectorului 3, Robert Negoiță, în cursul lunii octombrie 2022.

La acel moment, Negoiță cerea anularea retrocedării unei părți din parcul IOR (Alexandru Ioan Cuza).

Ministrul Marcel Boloș: „Avem 2,5 miliarde de euro pentru ca românii care lucrau în minerit sau rafinărie să aibă un loc de muncă și după ce acestea se închid”

Autor

Anda MILITARU

-

23 martie 2023

Toate cele 87 de apeluri de proiecte cu finanțare prin Programul Tranziție Justă vor fi lansate, până la sfârșitul acestui an, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Programul Tranziție Justă are ca obiectiv principal sprijinirea unei diversificări economice durabile din punct de vedere al mediului prin generarea de locuri de muncă durabile și sigure.

Aria eligibilă a programului acoperă șase județe din România: Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș

Programul Tranziție Justă (PJT) a fost proiectat să răspundă nevoilor de investiții definite la nivelul planurilor teritoriale pentru o tranziție justă. Acestea au în vedere județele Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș. Primele apeluri vor fi deschise în cel de-al doilea trimestru al acestui an. Ele vizează investiții pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii. Prin acordarea de granturi, se sprijină, astfel, o creșterea durabilă și crearea ocurilor de muncă necesare.

Programul Tranziție Justă, buget de 2,53 miliarde de euro

PTJ include șapte priorități de investiții, corespunzătoare celor 6 județe incluse în program. La acestea, se adaugă componenta de asistență tehnică (114 milioane euro). Astfel, atenuarea impactului socio-economic al tranziției la neutralitatea climatică în județul GORJ are o alocare de 537,2 milioane euro. Județul HUNEDOARA beneficiază de o alocare de 525,7 milioane euro. Județului DOLJ i-au fost alocate 412 milioane euro, pe când județul GALAȚI va avea la dispoziție 387,5 milioane euro. Județului PRAHOVA i s-au atribuit 277 milioane euro, iar județului MUREȘ, 277 milioane euro. Primele apeluri de proiecte din cele 87 finanțate prin PTJ vor fi lansate în al doilea trimestru al anului 2023, se precizează în comunicat.

Peste 11.000 locuri de muncă și 30.000 beneficiari de reconversie profesională, în cele 6 județe

Prin Programul Tranziție Justă sunt prevăzute investiții pentru dezvoltarea mai multor categorii de agenți economici. Întreprinderile mici și mijlocii și microîntreprinderile sunt doar o parte. Se mai intenționează și încurajarea întreprinderilor de tip spin-off și spin-out, dar și și a start-up-urilor. Se va oferi sprijin și pentru infrastructura de afaceri. Se vor lua măsuri de creștere a capacitații AJOFM-urilor din cele șase județe eligibile, se precizează în comunicat. Energia regenerabilă pentru gospodării este, și ea, un focus. La fel sunt și investițiile în dezvoltarea de capacități de mici dimensiuni de producție, și transportul și stocarea de energie RES pentru consum propriu. Transportul public este și el o prioritate. La fel sunt și investițiile în remedierea sau decontaminarea și reconversia siturilor contaminate sau a unor imobile industriale dezafectate. Se vor face investiții și în unități mari de producție in domenii selectate, precum și în măsuri de asistență tehnică.

Rezultatele așteptate la finalul perioadei

Printre rezultatele așteptate la finalul perioadei 2021-2027 se numără:

11.257 locuri de muncă directe create în IMM –uri;
5.845 întreprinderi sprijinite;
29.925 persoane vor beneficia de programe de reconversie profesională;
24.000 gospodării sprijinite pentru dobândirea statutului de prosumator;
266 ha de suprafețe vor beneficia de acțiuni de decontaminare și reconversie;
Sprijin în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru companiile Liberty Galați și Azomureș.

Categoriile de beneficiari eligibili pentru Programul Tranziție Justă

Vor putea depune cereri de finanțare:

Întreprinderi noi și existente, inclusiv întreprinderi sociale;
Autorități din domeniul ocupării forței de muncă, furnizori publici și privați de formare profesională;
Organizații neguvernamentale;
Autorități locale;
Gospodării afectate de sărăcie energetică.

Mai multe detalii despre Programul Tranziție Justă, aici: https://bit.ly/42rsmrq.

Calendarul apelurilor din fonduri europene pentru anul 2023 poate fi consultat aici: https://bit.ly/3Z9sqtG

1,8 miliarde de euro pentru cele 6 județe, disponibile prin alte programe aferente perioadei 2021 – 2027 și prin PNRR

Programele aferente 2021-2027 sunt Programele regionale, Programul Sănătate, Programul Educație și Ocupare și Programul Incluziune și Demnitate Socială. Aceastea și PNRR prevăd alocări substanțiale pentru dezvoltarea infrastructurii. Vizată nu este doar aceasta, ci și serviciile sociale, de sănătate și educație din România. Accentul se pune asupra zonelor defavorizate și a celor care au cele mai mari disparități. Investițiile PR, PIDS, PEO, PS și PNRR de dezvoltare a infrastructurii și serviciilor relevante pentru tranziția justă totalizează peste 12 miliarde de euro.

Serviciile relevante includ creșe, școli primare și secundare, inclusiv echipamente și resurse tehnologice digitale. Pe lângă ele, mai sunt vizate centre pentru vârstnici, servicii pentru persoane cu dizabilități și centre de zi pentru copii. Se dorește și sprijinirea comunităților rurale fără acces sau cu acces limitat la serviciile sociale. Infrastructura medicală prespitalicească și unitățile sanitare care furnizează servicii de reabilitare/ recuperare sunt și ele avute în vedere, se arată în comunicat. Din acest buget, cele 6 județe incluse în Programul Tranziție Justă ar putea accesa cel puțin 1,8 miliarde de euro.

Populația Hunedoarei și Văii Jiului, puternic afectată de declinul industriei miniere și expusă riscurilor din cauza unei dezvoltări economice scăzute, spune Ministrul Boloș

„Problema cu care se vor confrunta aceste județe este pierderea de locuri de muncă în urma închiderii sau transformării unor activități dominante în economia locală. Efectele adverse ale tranziției afectează în mai mare măsură categoriile vulnerabile, accentuând inegalitățile sociale și sărăcia extremă. Vă dau exemplu Hunedoara și Valea Jiului. Populația zonei este puternic afectată de declinul industriei miniere și expusă riscurilor din cauza unei dezvoltări economice scăzute ce nu permite atragerea de investitori,” subliniază ministrul Marcel Boloș.

”Mai mult, determină lipsa unei evoluții pozitive pe toate palierele importante care contribuie la calitatea vieții, în special educație, servicii medicale și asistență socială. Tocmai de aceea, investițiile finanțate prin program urmăresc diversificarea economică din punct de vedere al mediului, în special a sectorului antreprenorial productiv mic și mijlociu, pentru creșterea competitivității și capacității economiilor locale afectate de a genera locuri de muncă durabile, sigure și cu un nivel de salarizare atractiv. Finanțarea acordată prin PTJ reprezintă un nou start spre dezvoltare economică și modernizare, mai ales în condițiile în care investițiile vor fi completate prin alte programe operaționale aferente perioadei 2021 – 2027 și prin PNRR”, adăugă acesta.

Rabla Clasic și Rabla Plus 2023, lansate vineri, 24 martie 2023, la ora 10:00

Autor

Anda MILITARU

-

23 martie 2023

anne-nygard-PVfIsYjF-qs-unsplash — Foto: Unsplash

Guvernul lansează programele Rabla Clasic și Rabla Plus 2023, Vineri, 24 martie 2023, se arată într-un comunicat al Agenției Fondului de Mediu.

De vineri, 24 martie 2023, ora 10:00, persoanele fizice doritoare se pot adresa producătorilor validați, în vederea îndeplinirii formalităților de înscriere în cadrul programelor Rabla Clasic și Rabla Plus. Tot de la această dată, persoanele juridice pot încărca și ele, în aplicația informatică, documentele necesare participării la cele două programe. Acestea vor putea accesa aplicația informatică începând de mâine, 23 martie 2023. Accesarea va fi posibilă, însă, doar în scopul creării conturilor de utilizator. Conturile deja existente rămân valabile, și pot fi utilizate pentru înscrierea în cadrul Programelor Rabla Clasic și Rabla Plus 2023.

”Sumele acordate, precum și modificările ghidurilor de finanțare din acest an, sunt menite să încurajeze toate categoriile de beneficiari să-şi achiziţioneze autoturisme noi cu tehnologii nepoluante care oferă o alternativă mai ecologică, economică și convenabilă pentru transport,” conform președintelui AFM

Rabla Clasic este denumirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto național. Rabla Plus se referă la Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante din punct de vedere energetic.

”Am ajuns deja la a 19-a ediţie de derulare a Programului de stimulare a înnoirii Parcului Auto național, Rabla Clasic fiind unul dintre cele mai longevive programe guvernamentale și la al 8-lea an de când acordăm subvenții pentru achiziționarea de autovehicule electrice în cadrul Programului Rabla Plus. Consider că aceste programe contribuie la dezvoltarea unui transport mai puțin poluant și la îmbunătățirea calității aerului în aglomerările urbane. Sumele acordate, precum și modificările ghidurilor de finanțare din acest an, sunt menite să încurajeze toate categoriile de beneficiari să-şi achiziţioneze autoturisme noi cu tehnologii nepoluante care oferă o alternativă mai ecologică, economică și convenabilă pentru transport, în special în contextul în care se dorește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a dependenței de combustibili fosili,” a declarat președintele Administrației Fondului pentru Mediu, Laurențiu Adrian Neculaescu.

Prima etapă, între 24 martie și 30 iunie 2023

Bugetul alocat Programului Rabla Clasic 2023 este de 560 de milioane de lei. Programului Rabla Plus i-a fost alocat un buget de 780 de milioane de lei.

Programele se vor desfășura în două etape, în limita sumelor alocate. Prima etapă are loc în perioada 24 martie – 30 iunie 2023. In cadrul programului Rabla Clasic, persoanele juridice au alocate 130.000.000 lei, persoanele fizice, 235.000.000 lei și UAT-urile și instituțiile publice, 27.000.000 lei. Pentru Rabla Plus, persoanelor juridice le-au fost alocate 200.000.000 lei, persoanelor fizice, 300.000.000 lei, iar UAT-urilor și instituțiilor publice, 46.000.000 lei.

Doritorii pot accesa calendarul de desfășurare a sesiunilor de înscriere în cadrul celor două programe site-ul AFM. Tot acolo, ei vor găsi și sumele alocate solicitanților.

Ediția de anul acesta vine cu o serie de modificări.

Prima de casare pentru Rabla Clasic, majorată

Astfel, în ceea ce privește Programul Rabla Clasic, prima de casare a fost majorată. Ea este acum de 7.000 lei, respectiv 10.000 lei în cazul predării a 2 autovehicule uzate.

Prima de casare se acordă pentru autovehiculul nou. Excepție fac motocicletele al cărui sistem de propulsie generează maximum 155 g CO_2/km în sistem WLTP.

La prima de casare se pot adăuga următoarele ecobonusuri, astfel:

ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou; excepție fac motocicletele al cărui sistem de propulsie generează maximum 120 g CO2/km în sistem WLTP;
ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou; excepție fac motocicletele echipate cu motorizare GPL/GNC;
ecobonus în valoare de 3.000 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou; excepție fac motocicletele echipate cu sistem de propulsie hibrid;
ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea fiecărui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și/sau care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

Prima de casare pentru achiziționarea de motociclete noi este de 7.000 de lei

Pentru achiziționarea de motociclete noi al căror sistem de propulsie generează maximum 120 g CO_2/km în sistem WMTC, în schimbul predării spre casare a unui autovehicul uzat, se acordă o primă de casare de 7.000 lei, la care se pot adăuga:

– ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou motocicletă al cărui sistem de propulsie generează maximum 90 g CO2/km în sistem WMTC și

– ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea unui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și/sau care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

Instituțiile publice și unitățile administrativ-teritoriale pot beneficia de prima de casare în cuantum de 7.000 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, fără a fi obligate să predea spre casare un autovehicul uzat. În situația în care optează pentru achiziţionarea unui autovehicul nou în schimbul casării a două autovehicule uzate, vor beneficia de prima de casare de 10.000 lei.

Valabilitatea notei de înscriere în cadrul Programului Rabla Clasic este de 120 de zile de la data emiterii, timp în care beneficiarii vor derula toate procedurile specifice de achiziție a autovehiculului nou.

Specificațiile pentru programul Rabla Plus

În cadrul Programului Rabla Plus, solicitantul beneficiază de ecotichet la achiziţionarea unui autovehicul nou, în schimbul predării spre casare a cel puţin unui autovehicul uzat. Se pot preda spre casare maximum două autovehicule uzate.

Cuantumul finanțării este de:

51.000 de lei pentru un autovehicul nou pur electric sau a unui autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen și 26.000 de lei pentru un autovehicul nou electric hibrid plug-in, exceptând motocicleta care generează maximum 80 g CO2/km în sistem WLTP, în schimbul casării unui autovehicul uzat;
54.000 de lei pentru un autovehicul nou pur electric sau a unui autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen și 29.000 de lei pentru un autovehicul electric hibrid plug-in care generează maximum 80 g CO2/km în sistem WLTP, pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării a două autovehicule uzate;
Pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani și/sau care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară casat, se adaugă un ecobonus de 1.500 lei.

Valoarea maximă a autovehiculului electric achiziționat pentru care se poate acorda ecotichet: 75.000 euro cu TVA inclus

Ecotichetul se acordă pentru achiziționarea unui autovehicul electric a cărui valoare nu depășește suma de 75.000 euro, cu TVA inclus.

Instituțiile publice și unitățile administrativ-teritoriale beneficiază de ecotichet în cuantum de 120.000 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, fără a fi obligate să predea spre casare un autovehicul uzat.

Ecotichetul pentru achiziționarea unei motociclete electrice este 26.000 lei, la care se poate adăuga un ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea unui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și/sau care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

Valabilitatea notei de înscriere în cadrul Programului Rabla Plus este de 120 de zile de la data emiterii, timp în care beneficiarii vor derula toate procedurile specifice de achiziție a autovehiculului nou.

Administrația Piețelor Sector 5, amendată cu 50.000 de lei de Garda de Mediu București

Autor

Anda MILITARU

-

22 martie 2023

Instituțiile administrative locale par a adora să trăiască periculos. Printre ele, și Administrația Piețelor Sector 5. Și, ce poate face să pompeze mai puternic adrenalina funcționarului public român, decât încălcarea legislației? În acest caz, a legislației de mediu. Poate doar momentul în care colegii lor care vin în control îi trec pragul. Probabil că senzațiile tari trăite cu aceste ocazii fac să merite să fii cunoscut drept edil al unei instituții publice certate cu legea.

Posibilitatea de a fi prins asupra faptului nu pare să fi deranjat Administrația Piețelor Sector 5. Aceasta s-a trezit, însă, cu o amendă în valoare de 50.000 de lei. Pocinogul a fost anunțat miercuri, 22.03.2023, de către reprezentanții Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), pe pagina de Facebook a instituției.

Comisariatul Municipiului Bucureşti din cadrul GNM precizează că au efectuat acţiunea de inspecţie şi control luni, 07.03.2023. Aceasta a fost inițiată la solicitarea Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Sector 5.

Container pentru deșeuri amestecate, pus la dispoziţia comercianților de flori de Administraţia Pieţelor Sector 5 în absența unei autorizații de mediu

Comisarii s-au deplasat la Administrația Piețelor Sector 5, amplasamentul Pieței de Flori aflat pe Bd.George Coşbuc, la nr. 36-38. Acolo, aceștia au găsit circa 30 de comercianţi de flori şi plante, care își desfășurau activitatea specifică. Ei se debarasau de deşeurile generate din activitatea de vânzare a florilor şi plantelor într-un mod inedit. Comisarii au descoperit că aceștia foloseau, în acest scop, un container pus la dispoziţie de Administraţia Pieţelor Sector 5. Până aici, nimic neobișnuit.

Situația a devenit interesantă când comisarii au controlat documentele de funcționare. Aceștia au descoperit că Administrația Piețelor Sector 5 NU deţinea autorizaţie de mediu (cod CAEN 3811) pentru colectarea deşeurilor. Containerul fusese amplasat acolo de instituția publică în cauză în absența documentației necesare. Astfel, cei aflați la conducerea sa au ales, voit, să încalce legea.

Instituții publice cu comportament mafiot: amendă de 50.000 de lei pentru încălcarea legii

Comisarii GNM au sancționat contravențional Administrația Piețelor Sector 5 București cu amendă în valoare de 50.000 lei. De asemenea, aceștia au dispus măsura de interzicere a colectării de deşeuri până la obţinerea autorizaţiei de mediu, se arată în postarea GNM.

Așadar, o fi el periculos traiul de administrator de piețe în Capitală, dar e unul dus pe banii contribuabililor. Stresul financiar e minim, că, doar, visteria de unde plătește instituția statului amenzi, o umple omul simplu. Iar funcționarul public (i)resonsabil continuă să parieze. „Poate nu vin, poate nu ne prind.” Adrenalina se revarsă… și la fel și banii de la buget pentru a plăti amenzile aferente infracțiunilor constatate. Asta, atunci când activitățile ilegitime ale acestora sunt descoperite, ca, din fericire, în cazul de față.

Beton din cartofi și praf, mai prietenos cu mediul și mult mai rezistent. Ar putea fi folosit la viitoarele așezări de pe Lună și Marte

Autor

Ionuț POPESCU

-

22 martie 2023

ciment facut din cartofi si praf — Sursă - Unsplash

Cercetătorii din Marea Britanie au dezvoltat un nou tip de ciment care ar putea fi folosit într-o zi pentru a construi așezări pe alte planete din sistemul solar, conform IFL Science.

Ei cu combinat amidonul din cartofi cu un material asemănător prafului de pe Marte sau Lună. astfel au creat un material mult mai puternic decât betonul obișnuit.

„StarCrete” are o rezistență la compresiune de 72 de megapascali (Mpa), de peste două ori mai mare decât a betonului obișnuit. Când materialul a fost realizat cu praful fals de Lună, acesta a devenit și mai puternic, ajungând la 91 Mpa.

Cercetătorii de la Universitatea din Manchester au căutat un mod de a face beton cu resurse locale pe Lună și Marte. Acest lucru e necesar, deoarece transportarea materialului de pe Pământ e costisitoare. În trecut, ei au mai făcut beton din sângele sau urina astronauților. Acum au trecut la cartofi.

Ciment din cartofi, mai prietenos cu mediul

„Din moment ce vom produce amidon ca hrană pentru astronauți, era logic să ne gândim la el și ca un agent de legare”, a declarat conducătorul proiectului Dr. Aled Roberts, cercetător la Future Biomanufacturing Research Hub, într-un comunicat.

„De asemenea, tehnologiile actuale de construcție necesită încă mulți ani de dezvoltare și necesită energie considerabilă și echipamente suplimentare grele. Asta creează costuri mari și complexitate unei misiuni. StarCrete nu are nevoie de nimic din toate acestea. El simplifică misiunea și o face mai ieftină și mai fezabilă”, a mai spus Roberts.

Cercetătorii estimează că sunt necesare 25 de kilograme de amidon deshidratat din cartofi pentru a face 213 cărămizi. Pentru o casă cu trei dormitoare, ai avea nevoie de aproximativ 35 de ori această sumă. Roberts și echipa sa au creat un start-up numit DeakinBio, inclusiv pentru a utiliza acest material pe Pământ, deoarece ar putea fi o alternativă mai ecologică la beton.

Producția cimentului este responsabilă pentru 8% din emisiile de dioxid de carbon. Acest lucru se datorează temperaturilor ridicate necesare pentru producerea acestuia. StarCrete poate fi făcut într-un cuptor obișnuit sau chiar într-un cuptor cu microunde. Prin urmare, e mai eficient din punct de vedere energetic.

Din Cluj? Mâine, joi, 23 martie și vineri, 24 martie, poți scăpa de aparatele electrice vechi sau stricate!

Autor

Anda MILITARU

-

22 martie 2023

336901206_513035657697844_3102771270084318315_n — Foto: RoEcollect, Facebook

Clujenii posesori de aparate electrice vechi sau stricate se pot debarasa de ele ușor, mâine, joi, 23 martie și vineri, 24 martie. Organizația RoEcollect și Pimăria Municipiului Cluj-Napoca desfășoară, în aceste date, o campanie de colectare a deșeurilor electrice și electrocasnice.

Serviciul poate fi accesat atât de persoane fizice, cât și de instituții și firme private

Campania de colectarea se adresează atât gospodăriilor individuale, cât și instituțiilor și firmelor private. „Pentru firme / insituții punem la dispoziție întreaga documentația necesară casării / scoaterii din gestiune și raportării către autoritatea națională responsabilă de protecția mediului,” spun reprezentanții RoEcollect, pe Facebook.

Ce anume se colectează?!

Campania vizează toată aparatura care intră în categoria DEEE – Deșeuri de echipamente electrice și electronice. Nu este vorba doar despre aparatele electrice, electronice sau electrocasnice. Incluse sunt și bateriile portabile, corpurile de iluminat, care nu mai sunt utilizate și trebuiesc reciclate. „Practic, colectăm și reciclăm aproape tot ce funcționează la priză sau cu baterii,” se arată în materialul publicitar al celor de la RoEcollect.

Cum și cui pot fi predate deșeurile electrice?

Doritorii au la dispoziție două modalități de a își vedea deșeurile electrice colectate de către organizația RoEcollect. Aceștia pot să apeleze ori la numărul de telefon 0755 406 406, sau să completeze formularul online: roecollect.ro/contact/ – disponibil 24h/7zile. Ambele variante sunt valabile atât pentru ridicarea de la domiciliu, cât și de la sediu de firmă.

RoEcollect este o organizaţie pentru protecţia mediului înconjurător cu sediul la Alba-Iulia. Aceasta încurajează reciclarea responsabilă a deșeurilor electrice. RoEcollect oferă servicii de ridicare gratuită a deșeurilor electrice de la domiciliul sau sediu de firmă. Ea funcționează pe raza județelor Alba, Cluj, Hunedoara, Mureș și Sibiu. Sunt acoperite atât localitățile din mediul urban, cât și cele din mediul rural. În municipiile Alba-Iulia și Cluj-Napoca, RoEcollect administrează centre permanente de colectare a deșeurilor electrice.

Bariera plutitoare instalată pe Dâmbovița reprezintă o reală capcană pentru toate gunoaiele și deșeurile din plastic

Autor

Cristina Antal

-

22 martie 2023

Cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, Asociația Mai Mult Verde a amplasat o barieră plutitoare pe râul Dâmbovița din București, cu scopul de a preveni ca deșeurile să mai ajungă în apa râului.

Această inițiativă reprezintă un proiect pilot care combină mai multe exemple de practici bune, reutilizare și producție locală.

Programul ”Cu Apele Curate”, în parteneriat cu Nod Makerspace, a dezvoltat bariera plutitoare utilizând bannere publicitare recuperate și donate de către Ateliere Fără Frontiere, în timp ce flotoarele sunt confecționate din bidoane de plastic reutilizate.

Barierile plutitoare sunt o soluție tehnologică creată pentru a limita poluarea apelor, fiind proiectate să asigure o gestionare sigură, ușoară și eficientă a diverselor tipuri de deșeuri prezente pe suprafața apei.

Acestea sunt concepute astfel încât să plutească de-a lungul cursului apei și să capteze materiale precum plasticul, cherestea, frunzele, ramurile și alte deșeuri.

Marta Popescu, coordonatorul programului Cu Apele Curate: ”Este cea de-a șasea barieră plutitoare montată de Asociația MaiMultVerde, după cele 5 instalate deja pe râurile Jiu, Cerna, Olt, Buzău și Siret”

”Până acum, barierele plutitoare au oprit 46 de tone de deșeuri din plastic, care au fost colectate și preluate de firmele locale de salubrizare în vederea valorificării. Am ales Dâmbovița pentru acest proiect pilot pentru că nu este doar un râu care trece prin orașul nostru, este una dintre arterele naturale care susțin biodiversitatea, natura în mediul urban, dar și viața noastră, este apa pe care o bem, apa cu care ne spălăm sau cu care gătim” – a transmis coordonatorul programului Cu Apele Curate.

Bariera a fost amplasată în zona Splaiului Unirii nr. 160, cu sprijinul SGA Ilfov-București

Potrivit comunicatului de presă oferit de asociație, bariera are o lungime de 25 metri, iar locul a fost ales pentru că permite supraveghere constantă, astfel încât să fie observate din timp problemele care pot apărea și să ofere acces facil pentru ambarcațiunile ușoare cu care se va face mentenanța și colectarea deșeurilor oprite.

Mai mult, zona Unirii – Biblioteca Națională, acolo unde există spații amenajate de consum de-a lungul malului râului Dâmbovița, este recunoscută pentru acumularea de deșeuri.

Deșeurile oprite de bariera plutitoare vor fi colectate de Asociația Mai Mult Verde, cu ajutorul voluntarilor, și vor fi preluate de firma locală de salubritate

”În fiecare zi în care ajungem la birou și privim râul Dâmbovița, ne gândim că are un potențial enorm pentru oraș, din păcate insuficient utilizat, iar constant strângem deșeuri organice sau plastice care circulă pe râu. Partea principală a barierei plutitoare, care va opri trecerea gunoaielor, este realizată dintr-un banner stradal de tip mesh, iar flotabilitatea acestuia este realizata de bidoane (PET) goale de 5 litri. „Șarpele”, cum îi spunem noi, va fi ancorat cu cabluri metalice de cele două maluri ale Dâmboviței”, a explicat Valentin Talabă, manager comunicare Nod Makerspace.

Raport: Planeta riscă să se confunte cu o criză a apei potabile la nivel global

Autor

Ana Maria BUJOR

-

22 martie 2023

La nivel global, 2 miliarde de oameni (26% din populație) nu au apă potabilă sigură și 3,6 miliarde (46%) nu au acces la canalizare gestionată în condiții de siguranță, potrivit raportului, publicat de UNESCO în numele UN-Water și lansat la Conferința ONU 2023 privind apa de la New York. Între două și trei miliarde de oameni se confruntă cu deficit de apă timp de cel puțin o lună pe an, ceea ce prezintă riscuri grave pentru mijloacele de trai, în special prin securitatea alimentară și accesul la electricitate. Se estimează că populația urbană globală care se confruntă cu deficitul de apă se va dubla de la 930 de milioane în 2016 la 1,7–2,4 miliarde de oameni în 2050. Incidența tot mai mare a secetelor extreme și prelungite stresează, de asemenea, ecosistemele, cu consecințe grave atât pentru speciile de plante, cât și pentru animale. Raportul avertizează despre o criză globală a apei care se profilează și un „risc iminent” de penurie din cauza consumului excesiv și a schimbărilor climatice.

Suntem pe o cale periculoasă de supraconsum

Lumea „parcurge orbește pe o cale periculoasă” de „supraconsum și supradezvoltare vampirică”, se arată în raport. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, spune că apa, „sângele vieții omenirii”, este drenată de „utilizarea nesustenabilă a apei, poluare și încălzirea globală necontrolată”. Raportul, publicat de ONU Water și Unesco, avertizează că apa potabilă va dispărea din cauza consumului excesiv și a poluării, în timp ce încălzirea globală va crește deficitul sezonier de apă atât în zonele cu apă abundentă, cât și în cele deja tensionate. Richard Connor, autorul principal al raportului, a spus că aproximativ 10% din populația globală „trăiește în prezent în zone care prezintă stres hidric ridicat sau critic”. „În raportul nostru, spunem că până la 3,5 miliarde de oameni trăiesc în condiții de stres hidric cel puțin o lună pe an”, a declarat el pentru BBC.

Jumătate din populația lumii se confruntă cu deficit

Potrivit celui mai recent raport al ONU privind clima, publicat luni de grupul de experți IPCC, „aproximativ jumătate din populația lumii se confruntă în prezent cu deficit sever de apă pentru cel puțin o parte a anului”. „Incertitudinile sunt în creștere” când vine vorba de aprovizionarea globală cu apă, spune Connor. „Dacă nu o abordăm, cu siguranță va fi o criză globală”, a spus el. Subsecretarul general al ONU, Usha Rao Monari, care este gazda oficială a Conferinței ONU privind apa, a declarat pentru BBC că resursele ar trebui gestionate cu mai multă atenție în viitor. „Există suficientă apă pe planetă dacă o gestionăm mai eficient decât am gestionat-o în ultimele decenii”, a spus ea. Summitul, co-găzduit de guvernele din Tadjikistan și Țările de Jos, va reuni aproximativ 6.500 de participanți, inclusiv 100 de miniștri și o duzină de șefi de stat și de guvern.