Specialiștii sunt „din ce în ce mai îngrijorați” de impactul asupra sănătății al poluării aerului produs de uzura anvelopelor vehiculelor, potrivit The Guardian. Particulele sunt deosebit de dăunătoare din cauza substanțelor chimice toxice din care sunt fabricate, spun oamenii de știință de la Imperial College London. Avertismentul urmează date guvernamentale din Regatul Unit care arată că mult mai multe particule minuscule de poluare provin acum din eroziunea anvelopelor decât sunt emise de evacuarea vehiculelor. Raportul estimează că 52% din toată poluarea cu particule mici din transportul rutier a provenit din uzura anvelopelor și a frânei în 2021, plus încă 24% din cauza abraziunii drumurilor și a marcajelor de vopsea ale acestora. Doar 15% din emisii au provenit de la evacuarea mașinilor și încă 10% de la evacuarea dubelor și a mașinilor. Cu toate acestea, testele de noi tipuri de anvelope sponsorizate de Transport for London au descoperit că ar putea duce la emisii cu până la 35% mai puține.
Emisiile de la anvelope standardizate până în 2025
De asemenea, UE urmează să reglementeze emisiile anvelopelor într-o premieră mondială, noi standarde urmând să intre în vigoare până la jumătatea anului 2025. Emisiile de eșapament de la vehiculele din Marea Britanie au scăzut cu 90% din 1996, conform datelor guvernamentale, datorită aplicării unor standarde mai stricte. Drept urmare, particulele din anvelope, frâne și drumuri au devenit principala cauză a poluării din trafic, prezentând o nouă frontieră în eforturile de reducere a nivelului de aer murdar. Particulele mici se separă de anvelope pe măsură ce mașinile se deplasează, devin în aer și pot fi inhalate adânc în plămâni. Poluarea aerului cauzează între 26.000 și 38.000 de decese timpurii pe an în Anglia, iar poluarea cu particule a fost legată de o gamă largă de boli. Particulele mai mari de uzură a anvelopelor sunt spălate sau aruncate în râuri și mări și sunt o componentă semnificativă a poluării cu plastic care a contaminat atât corpurile oamenilor, cât și planeta, de la vârful Muntelui Everest până la cele mai adânci oceane. Raportul Imperial College din Londra spune că 6 milioane de tone de particule de uzură a anvelopelor sunt eliberate la nivel global în fiecare an.
Particulele de la cauciuri, extrem de toxice
Numai în Londra, se spune, 2,6 milioane de vehicule emit aproximativ 9.000 de tone de particule anual. Particulele pot conține substanțe chimice toxice, inclusiv hidrocarburi poliaromatice și benzotiazoli, precum și metale grele precum zincul și plumbul, au spus oamenii de știință. Dar cercetările privind uzura anvelopelor și efectele acesteia au fost neglijate în comparație cu lucrările privind emisiile de combustibil, au spus ei. Un nou tip de anvelopă, concepută de startup-ul Enso special pentru vehicule electrice (EV) și pentru a produce mai puțină uzură a anvelopelor, a fost testat recent într-o încercare de șase luni sponsorizată de TfL și folosind zeci de autoutilitare operate de Royal Mail și de livrare. firma DPD.
Gropile de gunoi vor dispărea într-un viitor nu foarte îndepărtat, după ultimul anunț al președintelui Administrației Fondului pentru Mediu, conform dcnews.
Președintele AFM, Laurențiu Neculaescu, susține că din banii primiți din PNRR, Administrația Fondului pentru Mediu finanțează un program pentru sprijinirea activităților de reciclare.
„Programul Fabrici de Reciclare are o finanțare din fonduri europene, din PNRR, unde avem alocați 286 de milioane de euro. El se adresează operatorilor privați și înseamnă sprijinirea activităților de reciclare, de pregătire pentru reciclare și, după caz, post reciclare. Există o deficiență mare pe capacități de reciclare în România și am venit cu acest program în sprijinul agenților economici. Avem o schemă de ajutor de stat care stă în spatele acestui program prin care agenții economici vor beneficia de finanțarea nerambursabilă într-un cuantum de 70-80% în funcție de locul de implementare, iar diferența va trebui asigurată din surse proprii.
Ne dorim să avem capacități noi de reciclare pentru orice tip de deșeu.În principal țintim spre obținerea materiilor prime secundare. 90% din finanțarea pe care AFM o acordă se duce în zona de obținere de materie primă secundară și 10% din finanțare dacă există operatori privați care doresc să închidă circuitul și să obțină și un produs finit din acea materie primă secundară“, a spus Laurențiu Neculaescu.
Președintele AFM a mai spus că pragul „minim este de 500.000 de euro și cel maxim de 8,4 milioane de euro pentru fiecare aplicant în parte“.
Gropile de gunoi vor dispărea. Unde se pot înscrie solicitanții
Potrivit unui comunicat emis de AFM, programul a început pe 6 decembrie 2022 și se încheie pe 15 martie 2023. Cererile se pot depune prin aplicația informatică destinată programului disponibilă pe site-ul instituției, www.afm.ro.
Solicitanții care pot depune cereri de finanțare sunt operatorii economici care sunt autorizați să desfășoare cel puțin una dintre activitățile corespunzătoare următoarelor coduri CAEN:
3821 – tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase;
3822 – tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase;
Cei 494 km de trasee cicloturistice ce vor fi amenajate de către Consiliile Județene Suceava, Bistrița-Năsăud și Mureș devin realitate. Proiectul a fost semnat astăzi, 23.02.2023, la Palatul Victoria, in prezența premierului Nicolae Ciucă. Valoarea acestuia este de 48, 5 milioane de euro, anunță reprezentanții Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). Proiectul este finanțat prin Planul de Redresare și Reziliență (PNRR).
Turismul verde, scop al noilor trasee cicloturistice
Investiția va fi finanțată din bugetul de 247,5 milioane prevăzut în PNRR, Componenta C 11 – Turism și cultură. Aceasta prevede amenajarea unui total de 3000 km de trasee cicloturistice. Bugetul va acoperi cheltuielile cu: marcaje și indicatoare, reparații, lucrări de tasare și reabilitare a terenului, construcția listelor de biciclete pe asfalt și a căilor de rulare.
Construirea acestui nou traseu cicloturistic între cele trei județe are ca scop încurajarea turismului verde. Pornind de la granița României cu Ucraina, din punctele Brodina și Vicovu de Sus, el urmărește o serie de trasee cultural turistice.
Incluse în noile trasee cicloturistice, o varietate de puncte de interes cultural
Potrivit g4media, printre acestea se află mănăstirile Putna, Sucevița și Moldovița. Sunt prezente și localități incluse în rutele gastronomice, cum ar fi fundul Moldovei din Ținutul Huțulilor. Turiștii se vor putea delecta cu produse tradiționale din Bucovina la Câmpulung Moldovenesc. Ei vor putea și vizita gospodăriile tradiționale din Brodina și Ciocănești. Stațiile de cale ferată Putna, Câmpulung Moldovenesc, Mestecăniș, Vatra Dornei și Poiana Stampei sunt incluse în acest traseu.
Foto: Patrick Hendry, Unsplash
În județul Bistrița Năsăud traseul va avea o lungime de 200 km. El se va suprapune majoritar Traseului Via Transilvanica. Conform timponline.ro, acest traseu va traversa municipiul Bistrița și comunele Lunca Ilvei, Tiha Bârgăului, leșu, Bistrița Bârgăului, Livezile, Cetate, Budacu de Jos, Dumitrița, Mărișelu, Șieu, Șieuț și Monor. Printre obiectivele de interes de pe traseu, se află Ansamblul Bisericii „Sf. Nicolae”. Cetatea medievală Bistrița, Biserica din lemn Sfântul Ilie din Pietriș vor putea și ele fi vizitate, pe acest traseu. Ansamblul Bisericii Evanghelice Jelna și Castrul roman de la Călugăreni sunt alte două obiective culturale de interes.
20 de primării din județul Suceava se află în acest circuit. Ele sunt Brodina, Straja, Vicovu de Sus, Putna, Suceviţa, Vatra Moldoviţei, Frumosu, Moldoviţa, Sadova, Câmpulung Moldovenesc, Fundu Moldovei, Pojorâta, Ciocăneşti, Iacobeni, Vatra Dornei, Dorna Arini, Şaru Dornei, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei şi Coşna. Majoritatea dintre acestea sunt staţiuni turistice. Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc şi Suceviţa sunt staţiuni turistice de interes naţional.
România, parte a circuitului internațional de cicloturism
„Călătoria în natură cu bicicleta se poate face nu doar pentru sport și recreere, ci și pentru deplasarea către sau de la serviciu pe un traseu amenajat special pentru biciclete, prietenos cu mediul, și care păstrează și conservă natura. Proiectele sunt realizate în parteneriat cu autoritățile publice locale. Obiectivul acestora este creșterea coeziunii sociale, reducerea disparităților, și, desigur, crearea de noi locuri de muncă, în special în mediul rural. Stabilirea și amplasarea traseelor se va face în raport cu celelalte investiții, și vizează creșterea accesibilității zonelor turistice și, desigur, dezvoltării infrastructurii. Traseele de cicloturism vor permite României să contribuie la reconfigurarea rețelei europene de trasee eurovelo, și a diverselor trasee cicloturistice internaționale. Astfel, se va dezvolta ecoturismul, și se va încuraja utilizarea bicicletei ca mijloc de transport alternativ,” a declarat premierul Nicolae Ciucă, după semnarea contractului de finanțare.
Nu mai puțin de 800 de mișcări tectonice au avut loc în ultimele 10 zile, iar intensitatea seismică din Gorj a ajuns la un nivel fără precedent. Specialiștii spun că acesta ar putea fi doar începutul. Cei de la Institutul de Fizică a Pământului au precizat pe pagina de pe o rețea de socializare care sunt exact datele. „Vă prezentăm câteva date preliminare cu privire la secvenţa de cutremure din judeţul Gorj, începând cu data de 13 februarie 2023, de la producerea seismului cu magnitudinea de 5,2 ML. Vă reamintim că în data de 14 februarie 2023, la ora locală 15:16:52, s-a produs al doilea cutremur semnificativ cu magnitudinea ML=5,7. Până la momentul publicării acestei informări, au fost localizate 810 evenimente seismice”, au scris specialiștii.
Premierul Ciucă cere consolidarea clădirilor
De altfel sunt trimise în continuare de la stațiile seismice date, în timp real, către Centrul Naţional de Date pentru a fi făcute localizări ale replicilor din zonă, mai ales legat de cutremure cu magnitudinea mai mică de 2 grade. „În ultimele zile, se observă o scădere a numărului de cutremure şi a magnitudinilor acestora„, mai explică INCDFP. Drept urmare și premierul Nicoale Ciucă a cerut măsuri legat de consolidarea clădirilor care au nevoie de acest lucru, mai ales a școlilor. ‘Pentru că avem în acest moment stabilite priorităţile şi, practic, identificate o parte din fonduri, acolo unde nu vom avea resursa financiară asigurată, de la Fondul de rezervă va trebui să ne coordonăm cu Ministerul de Finanţe şi să identificăm soluţiile de asigurare a finanţării. Cert este că avem nevoie de prioritizare foarte clară în funcţie de nivelul de risc seismic şi, de asemenea, să ne coordonăm cu posibilităţile financiare ale autorităţilor locale, pentru că, încă o dată, este asumarea la nivelul Guvernului, dar, în deplină coordonare, complementaritate cu autorităţile locale’, a explicat premierul.
Activitate seismică similară celei din 1943
Totul a pornit de la seismul de 5.2 grade care s-a produs pe data de 13 februarie, în judeţul Gorj la o adâncime de 15 kilometri. Iar a doua zi, a avut loc un nou cutremur cu magnitudinea de 5,7, la o adâncime de 40 de kilometri. Despre zona în care au avut loc aceste cutremure, specialiștii spun că are o activitate seismică slab-moderată, cu evenimente cu magnitudine peste 5 foarte rare. Astfel că ultimul seism cu magnitudinea celui de pe 13 februarie s-a produs în 1943, la adâncimea de 9,9 km.
Materiile cunoscute sub numele de „substanțe chimice pentru totdeauna”, care nu se descompun în mediu, se acumulează în organism și pot fi toxici: Astfel de substanțe au fost găsite la niveluri ridicate în mii de site-uri din Marea Britanie și Europa, a dezvăluit un proiect de cartografiere major, potrivit The Guardian. Harta arată că substanțele per- și polifluoroalchilice (PFAS), o familie de aproximativ 10.000 de substanțe chimice apreciate pentru proprietățile lor antiaderente și detergente, și-au făcut loc în apă, sol și sedimente dintr-o gamă largă de produse de larg consum, spume pentru stingerea incendiilor, deșeuri și procese industriale. Două PFAS au fost legate de o serie de probleme de sănătate. PFOA a fost asociat cu cancerul renal și testicular, bolile tiroidiene, colita ulceroasă, colesterolul crescut și hipertensiunea indusă de sarcină. PFOS a fost asociat cu boli de reproducere, de dezvoltare, hepatice, renale și tiroidiene.
Substanțele pot ajunge de la animale la oameni
La niveluri mai scăzute PFAS au fost asociate cu imunotoxicitate. Substanțele au fost găsite în aproximativ 17.000 de locații din Marea Britanie și Europa. Dintre acestea, PFAS au fost detectate la concentrații mari de peste 1.000 de nanograme pe litru de apă în aproximativ 640 de locuri și peste 10.000 ng/l în 300 de locații. „Acest fel de concentrații îmi ridică îngrijorări”, a spus profesorul Crispin Halsall, chimist de mediu la Universitatea Lancaster. „Aveți riscul ca animalele să aibă acces la acele ape și în rețeaua trofică umană.” Halsall spune că există și riscuri care implică oamenii „accesarea faunei sălbatice ca surse de hrană, cum ar fi pescuitul și păsările sălbatice”. Harta arată că Belgia găzduiește cele mai înalte niveluri de poluare, unde PFAS a fost găsit în apele subterane la concentrații de până la 73 m ng/l în jurul unității de producție de PFAS 3M din Zwijndrecht, Flandra.
Există chiar și soluri intoxicate
Oamenilor care locuiesc pe o rază de 15 km (10 mile) de sit li s-a spus să nu mănânce ouă depuse în grădinile lor și să evite legumele de casă. Între timp, 70.000 de oameni care locuiesc pe o rază de 5 km (3 mile) a fabricii au primit un test de sânge pentru a căuta prezența PFAS. 3M spune că va remedia site-ul și a „semnat un acord cu regiunea flamandă… cu o investiție de 571 de milioane de euro” (503 de milioane de lire sterline). De asemenea, a anunțat planuri de a părăsi producția de PFAS „și de a lucra pentru a întrerupe utilizarea PFAS în portofoliul său de produse până la sfârșitul anului 2025”. În Țările de Jos, un accident care a implicat PFAS în spuma de stingere a incendiilor a contaminat terenul din jurul aeroportului Schiphol din Amsterdam, rezultând soluri care conțin niveluri extrem de ridicate de PFOS. S-a descoperit că unele aeroporturi și site-uri militare din Germania au probleme similare.
România, una dintre țările cel mai puțin contaminate
În Marea Britanie, cele mai ridicate niveluri de PFAS au fost găsite într-o deversare dintr-o fabrică de produse chimice de pe râul Wyre, deasupra Blackpool. S-a descoperit că peștii din râu conțin niveluri ridicate de PFAS, cu lipa care conține până la 11.000ng/kg, potrivit datelor Centrului Defra pentru Știința Mediului, Pescuitului și Acvaculturii. Profesorul Ian Cousins, om de știință de mediu la Universitatea din Stockholm, a spus că locurile cu valori de peste 1.000 ng/kg ar trebui „evaluate urgent”, astfel încât să poată fi remediate. În ceea ce privește România, așa cum se vede și pe harta, lucrurile par să fie în regulă. Unele zone pot apărea pe hartă ca având probleme de poluare mai grave decât altele, dar acest lucru ar putea fi rezultatul faptului că acea regiune are un regim de monitorizare mai riguros sau este mai dispusă să partajeze date. Pentru concentrațiile de apă, 1 ng/l este echivalent cu 1ng/kg. S-au depus toate eforturile pentru a se asigura că datele, colectate dintr-o gamă largă de surse din Marea Britanie și Europa, sunt corecte.
Țntrunire de urgență a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Hunedoara - Foto: Facebook
Un set de măsuri privind siguranța cetățenilor din localitatea Aninoasa a fost anunțat, miercuri, 22.03, în cadrul unei întruniri de urgență a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (C.J.S.U.) Hunedoara. Acestea sunt necesare după ce ce un expert a decretat că trebuiesc evacuați 562 de locuitori. 11 clădiri, aflate deja în fază avansată de degradare, sunt acum în pericol de prăbușire. Condiția acestora a fost înrăutățită de cutremurele recente.
„Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Hunedoara s-a întrunit, în această după amiază, în ședință extraordinară pentru a stabili măsurile ce se impun în urma unei Note Tehnice întocmită de un expert în construcții, document prin care se arată că este necesară evacuarea locatarilor din 11 clădiri aflate în orașul Aninoasa, din cauza stării avansate de degradare în care se află acestea, accentuată în urma cutremurelor care au avut loc în Gorj și s-au resimțit și în Valea Jiului,” a anunțat C.J.S.U.
Măsuri luate pentru a evacua aceste clădiri aflate în pericol de prăbușire
Conform reprezentanților C.J.S.U., aceste clădiri în pericol de prăbușire și care trebuiesc evacuate se află în zona „Colonie” a orașului. În cele 11 blocuri, cu câte un etaj fiecare, locuiesc 562 persoane, 118 dintre acestea fiind copii. Blocurile au peste 100 de ani vechime. „Asupra stării tehnice a clădirilor, construite în urmă cu peste 100 de ani, nu s-a intervenit niciodată, astfel că acum, pentru cele 182 de familii, trebuie aplicată procedura evacuării,” afirmă aceștia.
Membrii C.J.S.U. Hunedoara au dispus luarea, în regim de urgență, a mai multor măsuri. Una dintre ele au are în vedere identificarea unor spații de adăpostire temporară. Acestea vor fi utilizate în cazul producerii unei situații de urgență generate de prăbușirea construcțiilor. Unități de învățământ, hoteluri, pensiuni, etc sunt câteva posibile opțiuni. O alta ar fi identificarea, la nivelul orașului Aninoasa, a unor suprafețe de teren destinate amplasării, la nevoie, a unor containere modulare.
C.J.S.U. a dispus și efectuarea unei expertize tehnice la nivel de localitate. Aceasta ar stabilii orice măsuri de care ar fi nevoie pentru a pune în siguranță blocurile de locuințe.
Foto cu caracter ilustrativ – Unsplash
Locatarii refuză evacuarea clădirilor afectate
Potrivit informațiilor primite de la primăria orașului Aninoasa, locatarii celor 11 clădiri în pericol de prăbușire nu vor sa fie evacuați. Ei refuză acest lucru, sub semnătură, afirmă reprezentanții C.J.S.U. Aceștia au demarat desfășurarea unor activități de informare preventivă a locatarilor acestor blocuri. C.J.S.U. va afișa la loc loc vizibil materiale de informare preventivă detaliind riscurile la care se expun, refuzând evacuarea.
Reprezentanții instituției au dispus punerea în aplicare a dispozițiilor de evacuare emise de Primăria orașului Aninoasa. Aceștia nu îi pot evacua cu forța, însă, pe locatari. „Potrivit informațiilor primite de la autoritățile locale (primarie), locatarii nu vor sa fie evacuați și, sub semnătură, refuză acest lucru. În acest caz, instituțiile nu pot obliga cetățenii sa facă un lucru împotriva voinței lor,” se confirmă în comunicatul C.J.S.U.
După ce Europa a înregistrat cel mai cald al treilea ianuarie din istorie, conform Copernicus, iar 2022 a fost cel mai fierbinte an pentru multe state din Europa, acum lipsa ploilor crează îngrijorări, potrivit Euronews. Mai exact precipitațiile slabe cantitativ și căderile de zăpadă înseamnă că anumite părți ale Europei se vor confrunta cu secetă, care va impacta agricultura, alimentarea cu apă potabilă și producerea de energie. Săptămânile fără ploaie sau ninsoare au stârnit îngrijorări că Italia s-ar putea confrunta cu încă un an de secetă după vremea uscată din vara trecută. Lacurile și râurile au o lipsă severă de apă, mai ales în nordul țării. Oamenii de știință spun că Alpii au primit mai puțin de jumătate de zăpadă normală pentru această perioadă a anului și cu 63% mai puțin în bazinul râului Po.
Veneția aproape secată
Râul se află în prezent la 3,3 metri sub punctul său uscat normal. Rareori este atât de scăzut chiar și în plină vară. Precipitațiile din nordul țării au fost cu 40% mai mici decât media în 2022, potrivit Consiliului Național de Cercetare din Italia. Ar putea avea un impact asupra energiei hidroenergetice, alimentării cu apă pentru agricultură și accesului la apă potabilă. În Veneția, unde inundațiile sunt de obicei principala preocupare, mareele neobișnuit de joase au făcut imposibil ca bărci precum gondolele, taxiurile pe apă și ambulanțele să-și croiască drum prin canalele orașului. Problema a fost pusă pe seama lipsei ploii, a sistemelor meteorologice de înaltă presiune, a lunii pline și a curenților marini. „Dacă com continua în acest ritm, vom urmări întotdeauna situațiile de urgență”, spune grupul de mediu Legambiente.
Franța fără precipitații de 31 de zile
Franța a înregistrat o perioadă record de secetă de 31 de zile fără precipitații semnificative, Meteo France, a anunțat marți serviciul meteorologic al țării. În întreaga țară, precipitațiile au fost mai mici de un milimetru pe zi din 21 ianuarie. Iarna este, de obicei, perioada în care precipitațiile vitale umplu rezervele de apă. Însă numărul de zile fără ploaie „nu a fost niciodată văzut” până acum în această perioadă a anului în înregistrările din 1959, spune Meteo France. La începutul lunii februarie, departamentul Bouches-du-Rhône din sud-estul Franței a fost pus în alertă de secetă, 17 comune fiind deosebit de grav afectate. Oficialii au declarat la 9 februarie că „2022 a fost marcat de temperaturi ridicate” și un deficit de 33% în precipitații. Situația meteorologică actuală a dus la restricții privind utilizarea apei pentru locuitori.
Creșterea temperaturilor la nivel global ar putea reduce cu 50% zonele unde se poate cultiva cafeaua. Schimbările climatice amenință, astfel, piața globală a cafelei, valorată la 458 de miliarde de euro. Economia Europei, continent unde se află cea mai mare piață desfacere pentru cafea, ar avea și ea de suferit, conform euronews.
Cum afectează schimbările climatice piața globală a cafelei
Cea mai mare parte a cafelei este produsă în regiunile tropicale de munte. Aceste zone, cele mai potrivite pentru cultivarea cafelei, sunt în pericol de fi reduse cu 50%, datorită creșterii temperaturilor la nivel global.
Acest fapt, arată un nou studiu, prezintă riscuri devastatoare. În primul rând, ar fi afectate economii naționale precum Mexic, El Salvador, Nicaragua, Brazilia, India și Madagascar. Apoi, mijloacele de trai ale agricultorilor de cafea ar fi, și ele, în pericol. 70 la sută dintre aceștia conduc operațiuni la scară mică, implicațiile economice pentru ei fiind, astfel, enorme.
Durata lungă de viață a copacului este o provocare distinctă pentru această majoritate, explică Dr. Christian Bunn de la Centrul Internațional pentru Agricultură Tropicală. Recoltarea cafelei este un proces delicat, ce poate fi făcută doar după ce aceasta împlinește vârsta de aproximativ patru ani. Ea are loc doar o dată pe an în timpul de viață de 20 de ani al plantei. Arborele peren trebuie să prindă rădăcini în condiții temperate, și să treacă printr-o serie de etape, înainte de a putea înflori.
Fermierii mici trebuie să investească în metode alternative de agricultură acum, pentru a supraviețui în viitor, spun cercetătorii. Investițiile, însă, sunt costisitoare. În plus, există șanse ca ele să nu conducă la creșterea randamentelor de producție.
Alternativele durabile la cultivare, esențiale pentru a proteja piața cafelei
Agricultura de interior este una dintre alternativele explorate de către cercetători, însă presupune investiții costisitoare. Agricultura verticală și agricultura interioară ar permite un control mai mare al resurselor, cum ar fi apa, lumina și expunerea la vânt, susține Bunn. Acesta nu știe dacă există vreun fermier care să fi adoptat metode de cultivare verticală, interioară sau hidroponică.
Noile studii oferă perspective surprinzătoare: „Tehnic, este posibil să crești arbori de cafea, de exemplu, într-o seră”, spune Bruno Telemans, specialist în culturi perene și horticultură la FAO al ONU. Fermierii la scară mică se confruntă, însă, cu diverse provocări în ceea ce privește agricultura verticală. Acestea includ un randament scăzut, în ciuda costurilor ridicate. Produsul este disponibil doar o dată pe an, și e posibil să se vândă lent, datorită termenului lung de valabilitate.Nevoile mari de energie și problemele legate de managementul apei sunt potențiale impedimente când vine vorba de cultivarea cafelei în sisteme hidroponice și ferme verticale, spune inginerul agricol și specialist FAO Leone Magliocchetti Lombi.
Schimbările pe piața globală a cafelei ar putea duce la o colonizare a celei din urmă
Metodele alternative de cultivare a cafelei vin cu costuri pe care micii fermieri nu vor putea să le acopere. Valoarea de piață a cafelei crude este relativ scăzută în comparație cu prețurile plătite de consumatori. Micii fermieri au, în general, profiturile cele mai scăzute. Ei nu își vor permite să subvenționeze costul unor metode de agricultură mai scumpe, cum ar fi sistemele de fertilizare și irigare prin picurare. Fermierii și investitorii mai bogați vor folosi acest avantaj pentru a obține intrarea pe piețele de nișă a cafelei premium. Acolo, vor putea realiza profituri cât mai mari. Producția de cafea ar putea fi relocată, astfel, pe piețele majore de consum din Europa sau Statele Unite.
Foto: Unsplash
Producătorii locali se tem că asta ar duce la o a doua colonizare a mărfii, o dată cu mutarea producției pe piața de consum occidentală. „Fiecare cafea care este consumată de iubitorii de cafea de acolo contribuie practic la creșterea inegalităților în lume”, spune Endre Vestvik, fondatorul companiei ugandeze de cafea Wild. Acesta pledează pentru soluții agricole care aduc profituri atât fermierilor din țările de origine, cât și economiilor acestora. „Cred că provocările de sustenabilitate ale cafelei pot fi rezolvate în alte moduri, și cred că ar trebui să fie rezolvate de oamenii care cultivă acum cafeaua”, spune el.
Semințele de cafea, cultivate pentru a rezista schimbărilor climatice?
Vestvik își pune parțial speranța în dezvoltarea soiurilor de semințe de cafea rezistente la climă. Plantele pot dezvolta toleranță la secetă, dăunători și căldură ridicată, cu ajutorul acestor programe de reproducere.
Ofițerul FAO în agricultură, Melvin Medina, nu este optimist cu privire la această abordare: „Un program de creștere a cafelei va necesita ani și ani de muncă”, explică el. Acesta susține că dezvoltarea altor alimente, cuconținut nutrițional mai ridicat, are prioritate în fața cultivării cafelei. Ar fi de dorit, afirmă el, să fie utilizate alte metode durabile în aer liber, mai întâi.
Foto: Unsplash
Cum putem proteja cafeaua?
Copacii de umbră sunt folosiți pentru a proteja plantele de cafea de lumina directă a soarelui și de vânturile puternice, dar și pentru a ajuta la schimbările de temperatură de pe parcursul zilei. Ei îmbunătățesc și calitatea solului, așternutul de frunze fertilizzând pământul în mod natural. Rădăcinile lor adânci pot promova o infiltrare mai profundă a apei de ploaie, astfel încât planta de cafea are un acces mai facil la apă.
Sistemele de irigare prin picurare, sprinklerele, sau micro-jeturile sunt alte instrumente cheie în gestionarea consumului de apă, deși există puține cercetări cu privire la modul în care aceste tehnologii sporesc randamentul fermelor de cafea.
Alternativele la metodele tradiționale, necesare
Endre Vestvik Vestvik dorește ca Wild și alte companii de cafea să se bazeze, în cele din urmă, pe puterea naturii, prin reintroducerea cafelei în sălbăticie. „Cafeaua aparține unui ecosistem natural sălbatic”, spune Vestvik. Telemans vede acest lucru ca o abordare potrivită pentru piețele de nișă, însă naivă pentru piața globală a cafelei.
Adaptările trebuie făcute acum, și în moduri care sunt accesibile pentru majoritatea producătorilor, se pun de acord experții. Rămâne de văzut cum se va face acest lucru, în funcție de contextul regional. „Schimbarea climatică ete deja ceva pe care îl trăim în mod clar”, spune Bunn. „Dar acest lucru nu se va îmbunătăți, ci se va înrăutăți. Deci, ceea ce trăim, acum, este doar un început”.
Aspretele, cel mai rar pește de pe Pământ, este în pericol de a dispărea din cauza unei exploatări forestiere din Munții Făgăraș.
„Ultimele exemplare de Asprete (Romanichthys valsanicola), o specie critic periclitată sunt în pericol din cauza unei exploatări forestiere în curs ce a poluat apa din Valea Vâlsanului, munţii Făgăraș.
Echipa de investigații Agent Green a identificat în ultimele 24 de ore o exploatare forestieră care a cauzat poluarea secțiunii râului Vâlsan unde mai trăiau ultimele exemplare din această specie de pește mai veche de 25 de ori decât omul pe Terra“, au scris, pe Facebook, cei de la Agent Green.
Aspretele, în pericol de dispariție
„Sursa poluării prezentate în sesizarea transmisă atutorităţilor publice centrale este reprezentată de procesul de exploatare aferent APV -tăieri de conservare având Nr. SUMAL 2200013106710 localizat în jurul coordonatelor:
latitudine 45°22’07.1″N.
longitudine 24°43’33.6″E.
S-au utilizat utilaje grele în perioadele în care solul era vulnerabil, cu umiditate crescută“, mai transmite Agent Green.
Prin urmare, Agent Green cere autorităților publice centrale să efectueze cât mai repede controale cu privire la respectarea legislației de mediu și silvice și să ia măsuri în consecință.
Asociația mai solicită protejarea întregului bazin hidrografic al râului Vâlsan, singurul din lume în care mai supraviețuiește aspretele. În plus se cere oprirea imediată a oricăror lucrări cu impact asupra albiei râului.
Potrivit Wikipedia, Aspretele (Romanichthys valsanicola) este un pește dulcicol, de 10–12 cm, din familia percidelor. Acesta trăiește în apele repezi de munte, cu fund pietros din România.
În octombrie 2022, activistul de mediu Alex Găvan anunța pe Facebook un moment istoric în ceea ce privește protejarea aspretelui.
„Moment istoric pentru legendarul și enigmaticul asprete, cel mai rar pește din Europa și poate chiar din lume (…). Un număr record de 58 de exemplare de asprete au fost găsite în râul Vâlsan din munții Făgărașului.
Este singurul loc de pe planetă unde încă mai supraviețuiește această specie. E considerată fosilă vie și, după unele estimări, contemporană chiar cu ultimii dinozauri. Iar noi, oamenii, suntem cei ce am adus-o în pragul dispariției“, scria, în octombrie 2022, Alex Găvan.
Planul industrial Green Deal, publicat la 1 februarie de Comisia Europeană, promovează un mediu mai favorabil pentru implementarea capacității de producție cu tehnologie curată și are deja trasate anumite linii, potrivit Euractiv. Un mediu de reglementare previzibil și simplificat: rezistența europeană a lanțului de aprovizionare cu grafit pentru baterii, mori de vânt, energie solară, electrolizatoare, precum și reciclarea oțelului. Industria funcțională a carbonului și a grafitului din Europa ar putea satisface o parte mai mare din creșterea așteptată a cererii pentru grafit natural și sintetic, care se pot substitui unul pe celălalt într-un număr, deși nu pentru toate aplicațiile.
Până în 2023 grafitul ar putea înlocui 40% din cerere
Prognoza industriei este că până în 2030, aproximativ 5-7% din cererea de grafit natural ar putea fi asigurată dacă toate proiectele actuale ar fi permise și ar putea începe producția. Grafitul sintetic ar putea satisface 40% din cererea de la capacitățile de producție existente și extinse dacă climatul de reglementare și investiții ar fi corect. Dacă aceste capacități nu sunt construite, ar putea exista un risc serios de aprovizionare pentru producția de baterii, deoarece creșterea cererii pentru bateria litiu-ion va fi extraordinară, urmată de tehnologia celulelor de combustie. Actul UE privind materiile prime critice ar trebui să recunoască faptul că, pentru a avea acces la materiile prime necesare, statele membre trebuie să investească mai mult în explorarea grafitului și trebuie să accelereze autorizarea grafitului natural și procesarea acestuia.
Comisia trebuie să verifice materialele nu proiectele.
Comisia ar trebui să identifice materiale prioritare, nu proiecte, să accelereze procedurile de autorizare și să deblocheze noi finanțări este un pas foarte binevenit pentru a îmbunătăți viteza și viabilitatea noilor proiecte conexe. Cu toate acestea, nu ar trebui să urmeze regula „cu cât este mai mare, cu atât mai bine”, ci ar trebui să aplice un proces de selecție transparent și să asigure condiții de operare competitive și condiții de concurență echitabile (de exemplu, costuri cu energie, apărare comercială, politici de mediu unite) -producători din UE. Revizuirea GBER va contribui la raționalizarea și simplificarea în continuare a implementării IPCEI, în special a proiectelor mai mici, inovatoare, legate de IPCEI. Proiectele din grafit ar trebui considerate candidați viabile pentru IPCEIs.
