Poluarea, în spatele unei creșteri îngrijorătoare a penisurilor, avertizează oamenii de știință

Autor

-

22 februarie 2023

Penisurile sunt în creștere, la nivel global, susține un nou studiu condus de cercetători ai Universității Stanford. Ingerarea de factori poluanți este o posibilă cauză, susțin aceștia. Substanțele chimice nocive prezente în pesticide și produse de igienă perturbă sistemul endocrin, avertizează cercetătorii.

Schimbări majore în sănătatea reproductivă a bărbaților, într-un interval scurt de timp

De-a lungul timpului, au existat o mulțime de studii care au aruncat o privire amplă asupra schimbărilor în sănătatea reproductivă a bărbaților. Acestea au relevat că numărul de spermatozoizi și nivelul de testosteron sunt, de mult, în scădere. Numărul malformațiilor congenitale masculine, pe de altă parte, este în creștere. Tot mai des diagnosticată este Hipospadias, unde deschiderea pentru uretră nu se află în vârful penisului, unde at trebui să fie. Criptorhidia, unde testiculele nu coboară corespunzător, este și ea o afecțiune întâlnită la tot mai mulți bărbați.

O altă măsurătoare raportată în cercetările asupra sănătății unor bărbați, spun cercetătorii, a fost lungimea penisului. Un astfel de studiu a fost cel condus de Dr Shanna Swan, epidemiologist și expert în probleme de mediu de top. În 2021, aceasta a publicat o carte în care examinează legătura dintre chimicalele industriale și lungimea penisului. În „Numărătoarea inversă”, ea susține că lumea modernă aduce modificări sistemului reproducător al omului, punând în pericol viitorul speciei. Studiul lui Shaw a arătat că mărimea penisului ar fi în scădere.

Faptul că penisurile sunt în creștere: o surpriză

Acestea au fost și așteptările cercetătorilor de la Standford. Pentru a confirma acest fapt, aceștia au efectuat o meta-analiză a tuturor rapoartelor pe care le-au găsit. Ei au compilat date din nu mai puțin de 75 de studii efectuate între 1942 și 2021, care au raportat lungimea penisului a 55.761 de bărbați. Observațiile au fost surprinzătoare: lungimea medie globală a penisului a crescut cu 24% în ultimii 29 de ani. „Ne-am uitat la lungimea flască, întinsă și erectă și am creat o bază de date mare de măsurători. Ceea ce am descoperit a fost destul de diferit de tendințele din alte domenii ale fertilității și sănătății masculine. Lungimea penisului în erecție este în creștere, de la o medie de 4,8 inci la 6 inci, în ultimii 29 de ani,” afirmă cercetătorii.

Concluziile studiului, care au potențialul de a stârni un chicot, au implicații pe cât se poate de serioase. Cercetătorul doctor Michael Eisenberg, autorul noului studiu, afirmă că această creștere „rapidă” este potențial îngrijorătoare. „Creșterea a avut loc într-o perioadă relativ scurtă de timp. Orice schimbare generală în dezvoltare este îngrijorătoare, deoarece sistemul nostru reproductiv este una dintre cele mai importante piese ale biologiei umane”. „Dacă vedem o schimbare atât de rapidă, înseamnă că ceva puternic se întâmplă cu corpurile noastre”, afirmă el.

Penisurile sunt în creștere datorită substanțelor nocive din pesticide și produsele de igienă

Schimbările observate de cercetători ar putea fi cauzate de o serie de factori. Principala, spun aceștia, este prevalența substanțelor chimice nocive în pesticide și produse de igienă. Poluarea chimică, avertizează ei, are ramificații negative pentru sănătatea reproducerii.

„Aceste substanțe chimice care perturbă sistemul endocrin – multe – există în mediul nostru și în dieta noastră”, spune Shaw. „Pe măsură ce ne schimbăm constituția corpului, acest lucru ne afectează și mediul hormonal. Expunerea la substanțe chimice a fost, de asemenea, considerată o cauză pentru faptul că băieții și fetele intră în pubertate mai devreme, lucru care le poate afecta dezvoltarea genitală”.

Substanțele chimice, impact real asupra sănătății reproductive umane

Faptul că penisurile sunt în creștere la nivel global nu este singurul lucru care ar trebui să ne îngrijoreze, susțin oamenii de știință. Substanțele chimice au un impact profund asupra sistemelor noastre reproductive, sugerează diverse cercetări.

O altă meta-analiză, bazată pe 185 de studii, s-a axat pe evaluarea producției de spermă în rândul bărbaților din țările occidentale. Numărul de spermatozoizi a scăzut cu 59% între 1973 și 2011, au arătat măsurătorile făcute asupra a 45.000 de bărbați.

Un alt studiu danez publicat în Danemarca a prezentat pericolul expunerii femeilor la „substanțe chimice pentru totdeauna” în timpul sarcinii, conform euronews. Ingerarea de PFAS ar putea afecta fertilitatea viitoare a bebelușilor care sunt încă în uter, ducând la un număr și o calitate mai scăzută a spermatozoizilor, mai târziu.

Războiul din Ucraina a cauzat mediului daune în valoare de 51,45 miliarde de dolari.

Autor

Ana Maria BUJOR

-

22 februarie 2023

Conflictul a distrus suprafețe vaste de terenuri agricole, a ars păduri și a distrus parcuri naționale, scriu cei de la Politico. Daunele aduse instalațiilor industriale au cauzat o poluare puternică a aerului, a apei și a solului, expunând rezidenții la substanțe chimice toxice și la apă contaminată. Bombardarea regulată în jurul centralei nucleare Zaporizhzhia, cea mai mare din Europa, înseamnă că riscul unui accident nuclear este încă mare. Numărul total de cazuri de daune aduse mediului depășește 2.300, a declarat ministrul ucrainean al mediului, Ruslan Strilets, pentru sursa citată. Ministerul său estimează costul total la 51,45 miliarde de dolari (48,33 miliarde de euro). Dintre acele cazuri documentate, 1.078 au fost deja predate agențiilor de aplicare a legii.

ONG -urile de mediu au intervenit în Ucraina

O serie de ONG-uri au intervenit, de asemenea, pentru a documenta impactul conflictului asupra mediului, cu scopul de a furniza date organizațiilor internaționale precum Programul Națiunilor Unite pentru Mediu pentru a le ajuta să prioritizeze inspecțiile sau să identifice zonele cu risc mai mare de poluare. Printre aceștia se numără PAX, o organizație pentru pace cu sediul în Țările de Jos, care lucrează cu Centrul pentru Reziliență Informațională (CIR) pentru a înregistra și a verifica în mod independent incidentele de daune mediului în Ucraina. Până acum, a verificat 242 de astfel de cazuri. „Ne bazăm în principal pe ceea ce este documentat și pe ceea ce putem vedea”, a spus Wim Zwijnenburg, un lider al proiectului de dezarmare umanitară la PAX. Informațiile provin din rețelele sociale, conturile de media publice și imaginile din satelit și sunt apoi verificate independent. „Asta înseamnă, de asemenea, că, dacă nu este nimeni acolo care să o înregistreze… nu o vedem”, a spus el. „Este o țară atât de mare, așa că există lupte în atât de multe locații și, fără îndoială, ne lipsesc lucruri.” După încheierea conflictului, datele ar putea ajuta, de asemenea, la identificarea „ce este necesar în ceea ce privește curățarea, remedierea și restaurarea zonelor afectate”, a spus Zwijnenburg.

Kievul vrea să reconstruiască Ucraina cu bani de la Rusia

Între timp, Kievul susține că dosarul pe care îl construiește împotriva Moscovei va deveni o potențială sursă de finanțare pentru reconstrucția țării și readucerea sănătății peisajului și ecosistemelor sale afectate. De asemenea, profită de cuferele UE. Într-o mișcare menită să ajute țara să-și restabilize mediul în urma invaziei Rusiei, Ucraina a devenit în iunie prima țară din afara UE care a aderat la programul LIFE, instrumentul de finanțare al UE pentru mediu și climă. La începutul acestei luni, comisarul pentru mediu, Virginijus Sinkevičius, a anunțat o schemă de 7 milioane de euro – denumită Inițiativa Phoenix – pentru a ajuta orașele ucrainene să se reconstruiască mai ecologic și pentru a conecta orașele ucrainene cu omologii UE care pot împărtăși experiența privind atingerea neutralității

20 de hectare de vegetație au ars în Delta Dunării. Pericol de extindere

Autor

Ana Maria BUJOR

-

22 februarie 2023

Zeci de hectare de vegetație uscată au ars începând de marți seară chiar în apropierea unui complex turistic din zonă. Mai exact pompierii spun că a fost vroba despre vegetație uscată și palustră în apropiere de Murighiol. Acolo au intervenit pompierii Detașamentului Tulcea care toată noapte s-au luptat cu flăcările pentru protecția unor obiective economice, mai exact un resort din acea zona și limitarea extinderii unui incendiu produs la vegetație uscată și stuf în apropierea localității Murighiol. Intervenția a fost una extrem de dificilă pentru că focul s-a manifestat pe 20 de hectare într-o zona inaccesibilă pentru autospecialele de stingere.

Intervenție la limită a pompierilor

Prima data pompierii au intervenit pentru stingerea suprafeței de aproximativ o mie de metri pătrați care punea în pericol anexele unui obiectiv turistic. De altfel prin prisma faptului ca focul a izbucnit în Deltă, extinderea flăcărilor a fost destul de dificilă. Asta pentru că era limitată de canalele de apă, cu toate acestea pompierii au rămas în poziții până în momentul în care incendiul a fost lichidat în totalitate. “Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Delta” al județului Tulcea aduce aminte încă o dată cetățenilor că incendierea vegetației uscate este strict interzisă cu atât mai mult în Delta Dunării.

Salvatorii atrag atenția asupra acestor incidente

Astfel de acțiuni necugetate pot avea urmări deosebit de grave pentru viața locuitorilor, a habitatelor naturale și pentru bunurile semenilor noștri” au precizat pompierii cu privire la astfel de incidente. Incidentul vine în contextul în care este un întreg scandal legat de dragarea canalului Bâstroe de către autoritățile ucrainiene. Practic prin această dragare se ajunge ca apa și delta să fie transferate către parte ucrainiană. Culmea este că potrivit informațiilor din spațiul public Poliția de Frontieră a avertizat autoritățile române încă din 2022 cu privire la acest aspect, însă nicio măsură nu a fost luată în consecință. Iar acum lucrurile trenează și nu pare să se ajungă la un consens.

Subvențiile pentru combustibili fosili amenință obiectivele climatice

Autor

Anda MILITARU

-

21 februarie 2023

Guvernele lumii au cheltuit peste 900 de miliarde de euro pe subvenții destinate combustibililor fosili, în 2022. Aceasta cea mai mare cifră înregistrată vreodată, scrie euronews, și este strîns legată de invazia Rusiei în Ucraina. Măsurile luate pentru a proteja consumatorii amenință, însă, obiectivele climatice. Potrivit unui nou raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), suma este mai mult decât dublă față de 2021.

Subvențiile în combustibili fosili – nivel dublu și triplu față de 2023

Guvernele au investit banii în subvenții pentru combustibili fosili. Una dintre cele mai importante este plafonarea prețului benzinei. Acestea au limitat prețul pe care companiile de combustibil le pot percepe consumatorului pentru benzină. Diferența dintre prețul producătorului sau comerciantului, și cel de vânzare este acoperită, astfel, de guvern, prin intermediul acestor subvenții. De exemplu, Thailanda a introdus un plafon de preț de 30 THB (0,82 EUR) per litru de motorină. Guvernul Regatului Unit a preferat să reducă, temporar, taxele la benzină și motorină.

Subvenții combustibili fosili - Foto: Rock Staar, Unsplash — Foto: Rock Staar, Unsplash

Subvențiile pentru petrol și „gaze naturale” (alias gaze fosile) au crescut semnificativ față de anul trecut. Astfel, guvernele au cheltuit 343 de miliarde de dolari (321 de miliarde de euro) pe petrol – o creștere de 85% față de 2021.

Alte 346 de miliarde de dolari (323 de miliarde de euro) au fost direcționate spre subvențiile pentru gaze naturale. Aceasta a reprezentat o investiție peste dublul celei din anul precedent.

În ceea ce privește cărbunele, investițiile s-au triplat de la an la an. Acestea au ajuns, de la 3 miliarde de dolari (2,8 miliarde de euro) în 2021, la 9 miliarde de dolari (8,4 miliarde de euro), în 2022.

Subventiile destinate electricității au însumat, la rândul lor, alte 399 de miliarde de dolari (373 de miliarde de euro).

De ce au cheltuit guvernele atât de mulți bani pe subvenții pentru combustibilii fosili în 2021?

Aceste investiții au avut ca scop protejarea consumatorilor, în contextul volatilității extreme a pieței de energie cauzate de invazia Ucrainei de către Rusia. Atât războiul, cât și oprirea ulterioară a exporturilor rusești de gaze fosile, duseseră la creșterea prețurilor la energie.

Raportul AIE recunoaște importanța necesității protejării consumatorilor de impactul creșterii prețurilor la combustibilii fosili. Totuși, susțin autorii raportului, autoritățile trebuie să fie conștiente care sunt consecințele acestor măsuri asupra mediului. Sprijinul, spun ei, trebuie acordat în mod eficient: „În timpul unei crize energetice, angajamentele guvernului de a elimina treptat subvențiile sunt umbrite de prioritatea de a proteja consumatorii”.

„Acțiunile guvernamentale care rezultă reduc dificultățile, dar slăbesc și stimulentele pentru consumatori de a economisi sau de a trece la surse alternative de energie și de a consuma fondurile publice care ar putea fi cheltuite în alte domenii, inclusiv pentru tranzițiile la energie curată”.

Cum afectează subvențiile pentru energie atingerea obiectivelor climatice

Cheltuielile uriașe amenință obiectivele climatice, analistul energetic senior al AIE, Toru Muta, și analistul energetic Musa Erdogan avertizează. „Analiza noastră arată că multe dintre aceste măsuri guvernamentale nu au fost bine vizate”, susțin ei într-o analiză a raportului, care se intitulează „Subvenții pentru consumul de combustibili fosili 2022”. „Și, deși este posibil să fi protejat parțial clienții de costurile vertiginoase, au menținut artificial competitivitatea combustibililor fosili față de alternativele cu emisii scăzute”.

Celule fotovoltaice - foto: Red Zappelin, Unsplash — Celule fotovoltaice – foto: Red Zappelin, Unsplash

Reducerea extracției și consumului de combustibili fosili continuă să fie unul dintre cele mai importante obiective climatice, pe plan mondial. Ambele sunt, în momentul de față, cele mai mari cauze ale încălzirii globale. Specialiștii au decretat că, pentru a limita creșterea temperaturii induse de schimbările climatice sub 2 grade Celsius, societatea trebuie să se decarboneze rapid.

Acest semnal de alarmă a determinat multe guverne să elimine, treptat, ceea ce raportul numește „subvențiile ineficiente pentru combustibili fosili”. Semnarea Pactului Climatic de la Glasgow, din 2021, a confirmat luarea acestui angajament. Criza energetică se dovedește a fi, însă, un impediment în calea înregistrării acestui progres.

Analiștii IEA susțin că aceste subvenții pentru combustibili fosili sunt, în cele din urmă, o modalitate ineficientă de a ajuta consumatorii. Aceștia îndeamnă guvernele să se reorienteze către investițiile într-o infrastructură de energie curată.

„Este mult mai bine ca guvernele să cheltuiască timp și bani pentru schimbările structurale care reduc cererea de combustibili fosili, mai degrabă decât pentru ajutor de urgență atunci când prețurile combustibililor cresc”, concluzionează autorii raportului.

Criza climatică, pericol pentru industria parfumurilor

Autor

Ionuț POPESCU

-

21 februarie 2023

criza climatica pericol pentru industria parfumurilor — Sursă - Unsplash

Criza climatică ar putea avea efecte negative asupra industriei de parfum din Franța. Când valurile de căldură au lovit orașul francez Grasse, capitala mondială a parfumurilor, localnicii nu și-au udat florile. În schimb, au mărșăluit pe străzile localității, într-o procesiune spre biserică.

„Cereau ajutorul spiritelor pentru ploaie”, spune Carole Biancalana, a patra generație de producători de flori parfumate a cărei bunică a la una dintre procesiuni.

Din secolul al XVII-lea, Grasse este cunoscut în întreaga lume pentru florile sale parfumate. E situat chiar în interiorul Rivierei Franceze, unde se bucură de un microclimat care permite înflorirea câmpurilor de trandafir de mai, tuberoză, lavandă și iasomie. Astăzi, regiunea produce flori pentru unele dintre cele mai mari mărci de lux din lume, inclusiv Dior și Chanel. Acestea cheltuiesc sume semnificative pe materii prime din regiune. Spre exemplu, iasomia de Grasse se vinde la un preț mai mare decât aurul.

În întreaga lume, producătorii din Grasse sunt recunoscuți ca lideri în industrie. De pildă, în 2018, UNESCO a plasat cultura parfumurilor din regiune pe lista patrimoniului cultural imaterial.

Criza climatică ar putea afecta industria

Schimbările climatice amenință această tradiție. Modelele meteorologice extreme, cum ar fi secetele, valurile de căldură și precipitațiile excesive, au făcut creșterea florilor din ce în ce mai dificilă. Vara trecută, Grasse s-a confruntat cu secete extreme, care au determinat ca unii producători să piardă aproape jumătate din recoltă. Temperaturile ridicate afectează calitatea viitoare a trandafirilor și limitează creșterea unor flori, cum ar fi tuberoza. Carole Biancalana a simțit direct aceste impacturi: anul acesta, recolta ei de tuberoze a scăzut cu 40%.

„Bătrânii de aici ne spun că nu mai sunt anotimpuri”, precizează ea, menționând că acum iernile sunt mai calde. Ea glumește: „Nu mai putem conta pe spirite.”

Probleme în întreaga lume

În întreaga lume, materialele primare pentru parfumuri sunt amenințate de modele meteorologice din ce în ce mai extreme. Vanilia, un material cheie pentru industrie, a fost lovită puternic de schimbările climatice. Cultivate în principal pe continentul african, culturile de vanilie au fost afectate de valuri de căldură în ultimii ani. În 2017, un ciclon din Madagascar a distrus 30% din recolte. Drept urmare, prețul a ajuns la peste 600 de dolari pe kilogram.

„S-ar putea ca schimbările climatice să nu aibă un impact asupra mirosului de parfum”, spune Benoit Verdier, co-fondatorul casei de parfumuri personalizate Ex Nihilo Paris. „Dar va afecta prețul”, adaugă el.

Ex Nihilo a urmărit creșterea costurilor materiilor prime precum vanilia și șofranul ca urmare a ofertei limitate cauzate de secetele și dezastrele induse criza climatică. Deși încă nu au crescut prețul parfumurilor lor, costurile în creștere ale materiilor prime ar putea să-i oblige să o facă. Drept urmare, se gândesc să se îndrepte către alternative sintetice.

„Viziunea romantică asupra parfumului este ca acesta să fie natural”, spune Verdier. „Există misticism în jurul unui loc ca Grasse, îi face pe oameni să viseze. Dar nu este întotdeauna durabil”, mai spune el.

Culturile pentru parfumuri necesită multă apă și pământ. Transportul de materii prime în întreaga lume are ca rezultat, de asemenea, emisii semnificative de carbon.

„Este mai durabil să faci parfum în laborator”, spune Verdier.

Culturile din Grasse, prietenoase cu mediul

Producătorii din Grasse nu sunt de acord.

„De fapt consumăm foarte puțină apă”, spune Biancalana, menționând că producătorii din regiune folosesc irigarea prin picurare.

Producătorii din regiune au depus eforturi semnificative pentru a se asigura că culturile lor sunt prietenoase cu mediul. În 2006, Biancalana a fondat Les Fleurs d’Exception du Pays de Grasse, o asociație care reunește producătorii din regiune. Unul dintre obiectivele lor cheie este ca toți producătorii să fie organici pentru a asigura protecția biodiversității, care consideră că este una dintre cele mai mari arme ale lor împotriva schimbărilor climatice.

„Ce putem face, cum ne putem adapta, cui ar trebui să cerem sprijin, ce cercetare trebuie făcută? Acestea sunt întrebările pe care ni le punem”, spune Armelle Janody, președintele asociației.

Dar pentru a găsi răspunsuri, asociația are nevoie de sprijin. În prezent, au existat puține studii științifice asupra modului în care schimbările climatice afectează culturile din regiune.

„Observăm schimbări, dar nu avem studii științifice despre ceea ce se întâmplă în mod obiectiv”, spune Janody.

Liderii din industrie au început deja să sprijine producătorii locali prin investiții în tehnici de cercetare și adaptare.

Pentru producători, nu doar practicile lor agricole sunt în joc, ci cultura și modul lor de viață. Industria parfumurilor a fost în centrul identității lui Grasse de secole. Din 1946, orașul a adus un omagiu iasomiei din regiune într-un festival care are loc în luna august.

„Acesta este mult mai mult decât o simplă slujbă”, spune Biancalana, a cărei familie lucrează în aceleași domenii de mai bine de o sută de ani.

„Avem o datorie morală față de strămoșii noștri și față de teritoriul nostru. Oamenii de aici au fost întotdeauna gata să lupte. Asta nu se va schimba din cauza schimbărilor climatice”, a adăugat ea.

Marile bătălii din UE pe tranziția climatică: Unde se înfruntă giganții europeni în ultimul timp?

Autor

Lucian LUMEZEANU

-

21 februarie 2023

France EU Ukraine — European Commission President Ursula von der Leyen gestures as she speaks on Ukraine at the European Parliament in Strasbourg, eastern France, Wednesday, Sept. 14, 2022. (AP Photo/Jean-Francois Badias)

Se spune mereu că Uniunea Europeană este construită prin consens. Și în cea mai mare parte a timpului așa este. Doar că până să ajungi la consens trebuie să treci prin adevărate ‘‘bătălii’’ politice, atât între guvernele europene cât și între instituții (Consiliul UE, Parlament etc) sau între grupuri politice.

Tranziția la o economie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră condusă de Green Deal / Pactul Verde European presupune transformări masive ale societății și economiei, iar unele dintre ele pot provoca nemulțumiri politice serioase. Asta pe lângă oportunitățile pe care le aduce. Nu e de mirare că există atâtea câmpuri de bătălie, asta chiar dacă nivelul războaielor politice de la Bruxelles și Strasbourg e departe de nivelul atins de cele naționale.

Câteva dintre aceste scene merită un pic de atenție pentru că rezultatul confruntărilor ne influențează pe toți:

Reforma pieței electricității

Criza energiei a făcut Comisia Europeană să ia în considerare reforma pieței electricității, considerată de mulți ca inadecvată acestor timpuri.

În timp ce Comisia, precum și state puternice precum Spania și Franța, vor să facă reforma cât mai curând, preferabil înainte de alegerile europene din primăvara lui 2023, Germania vrea s-o amâne pentru după. Oficialii germani spun că, deși ar putea exista îmbunătățiri, piața electricității funcționează destul de bine, iar prețurile crescute temporar au fost rezultatul unor circumstanțe extraordinare.

Germania beneficiază și de faptul că are un preț unitar pentru toată țara, în timp ce alte state au prețuri diferite pe regiuni. Berlinul ar accepta totuși schimbări, dar cu unele condiții. Printre ele, noua piață să reflecte mai mult faptul că energia regenerabilă are costuri din ce în ce mai scăzute, iar aceasta scădere să fie transferată mai mult consumatorului.

Energia nucleară

Nuclearul era trecut în planul al doilea până în 2021, dat cota sa a crescut mult după declanșarea crizei energetice din 2021 și invaziei rusești în Ucraina în 2022. A fost trecut, la limită, pe lista de investiții sustenabile – Taxonomia UE – iar de acolo a devenit tot mai acceptabil. Asta chiar dacă unele țări europene – Austria în special – se opun includerii sale pe această listă și au avertizat chiar că vor ataca măsura la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Germania, condusă de un guvern mai degrabă sceptic față de energia nucleară – mai ales pentru că Verzii sunt al doilea partid din executiv – este și ea destul de reticentă.

În același timp, Franța, care se bazează mult pe această sursă de energie, a reușit s-o includă chiar, sub anumite condiții, pe lista surselor de energie regenerabilă din care se face hidrogenul verde. Multe state ridică însă sprâncene față de nuclear, chiar dacă este o sursă de energie cu emisii foarte scăzute care poate ajuta mult la tranziția climatică.

Interdicțiile privind motoarele cu combustie internă

Renunțarea la vânzarea de mașini noi cu combustie internă din 2035 a trecut la limită de Parlamentul European, dar deja parafarea finală, pentru care trebuie să existe un acord al Consiliului UE, a aprins spiritele în mai multe țări.

Au existat certuri chiar în interiorul coaliției de guvernare din Germania, acolo unde liberalii i-au acuzat pe partenerii lor verzi și socialiști că nu au respectat ce stabiliseră atunci când au susținut poziția țării la Bruxelles, adică derogări pentru unele automobile.

În Italia a izbucnit un adevărat scandal politic, toate partidele opunându-se măsurii acum. Tardiv, ce e drept, pentru că reprezentantul țării în COREPER, consiliul în care sunt reprezentate țările și care dă ok-ul inițial, a votat PENTRU interdicție.

Se mai poate întoarce măsura? Vom vedea.

Cert e că nu am văzut ultimele confruntări europene. Ele continuă pe diferite teme, de la emisiile din zootehnie la clasificarea lemnului de foc în Directiva Regenerabilelor, la clădiri, transporturi și așa mai departe.

Și este abia începutul, pentru că măsuri din ce în ce mai ferme vor trebui luate dacă Europa merge mai apăsat pe drumul spre o societate neutră din punct de vedere climatic.

Cea mai otrăvitoare ciupercă din lume invadează California cu ajutorul unei armate de clone

Autor

Anda MILITARU

-

21 februarie 2023

„Ciuperca cu capac de moarte”(Amanita phalloides) este răspunzătoare pentru mai mult de 90% dintre morțile cauzate de consumul de ciuperci otrăvitoare, la nivel mondial, conform publicației Science Alert. Originară din Europa, ciuperca a invadat, cu o viteză fulminantă, Statele Unite ale Americii. Răspândirea ei fără egal ar putea fi datorată alegerii ei de a se reproducerea asexuată la scară largă. În mod strategic, aceasta se clonează, practic, de una singură, au descoperit Cercetătorii Universității Wisconsin–Madison .

Amanita phalloides este cunoscută popular și sub numele de „Ciuperca capul morții” sau „Buretele viperei”. O specie invazivă de ciupercă, cantitățile sale fatale de amatoxină o fac responsabilă pentru peste 90% din morțile cauzate de intoxicarea cu ciuperci la nivel mondial. Originară din Europa, felul în care a ajuns să colonizeze fiecare continent, mai puțin Antarctica, rămâne un mister.

Studiul publicat pe serverul biorXiv, a descoperit și ce duce la răspândirea accelerată a acestei ciuperci. în California, versiunea locală a buretelui viperei a ales să se fertilizeze singură. Producând copii perfecte ale ei înșiși, ea ocolește nevoia de a se reproduce sexuat înainte de a-și răspândi porii către regiuni necucerite. Strategiile sale diverse de reproducere îi facilitează răspândirea rapidă. Se creionează, așadar, existența unei similarități profunde între invaziile plantelor, animalelor și ciupercilor, au scris cercetătorii.

În cazul ciupercii otrăvitoare, aparențele înșeală

Aspectul capacelor de moarte nu le dă de gol, el fiind extrem de atrăgător. Culorile lor variază de la galben-verde pal, la tonuri de măslin, și de un maro măslin. Tulpina lor bulboasă este înconjurată de o manșetă albă. Pielea pălăriei groasă de fibre este ușor de îndepărtat, conform Toadstool © zoestar – Fotolia.com. Carnea este albă, cu un gust plăcut, gust de ridichi puţin dulceag şi fără miros, spune Plantpedia, care aduagă că, în tinereţe, se poate confunda cu ciuperca de bălegar. Astfel, simptomele apărute după ce începe să își facă efectul letal, între 6-72 de ore de la consumul ei, tind să fie o surpriza pentru consumator.

Foto - Irina Iacob, Unsplash — Foto – Irina Iacob, Unsplash

Primele simptome provocate de amanitină sunt de natură gastrointestinală. Persoanele afectate prezintă greață severă, diaree și vărsături violente. Acestea apar de obicei la numai 8 – 12 ore de la consum, rareori abia după 24 – 36 de ore. În toate cazurile, este prea târziu pentru a mai interveni în mod eficient, de exemplu, prin pomparea stomacului. Aceste simptome dispar la interval de două-trei zile. Ele fac loc, la aproximativ cinci zile după ingerare, celor prezentate de o insuficiență hepatică completă (coma hepaticum). Pacienții dezvoltă și insuficiență renală, urmată de deteriorarea pancreasului și a inimii, conform micologului italian Bruno Cetto.

Doza letală de amanitină la om este de 0,1 miligrame pe kilogram de greutate corporală, pentru o persoană de 70 kilograme, adică aproximativ 7 miligrame. Această cantitate este conținută în mai puțin de 35 de grame de ciuperci proaspete. Un organism ajuns la maturitate poate cântării 50 de grame sau mai mult, prin urmare, un singur exemplar consumat va produce o otrăvire mortală, conform unui studiu publicat in Journal of Chromatography B – Analytical Technologies in the Biomedical and Life Sciences.

Răspândire fulminantă în Statele Unite ale Americii

Ciuperca a fost introdusă în America de Nord de amatorii de arbori, cred oamenii de știință. Sporii fungici ai A.phalloides au fost, astfel, transportați peste ocean o dată cu răsaduri de copaci.

In Europa, A. phalloides crește îngropandu-se in radacinile stejarilor europeni (Quercus robur) pentru a forma o relație simbiotică cunoscută sub numele de ectomicoriză. Ea își extrage zaharurile esențiale din rădăcinile copacilor. În schimb, ea îi ajută să găsească apă și nutrienți, și să intercepteze semnale chimice de la copacii din jur.

În 1938, ciuperca a fost descoperită crescând din rădăcinile unui stejar ornamental (Q. suber) la hotelul Del Monte din Monterey, California.

Hotel Del Monte, Monterey, California – Foto: Facebook

De acolo, ciuperca s-a mutat la stejarul viu de coastă (Q. agrifolia), apoi la pinul nativ al Californiei. Mai departe, ea s-a răspândit și la fag, castan, mesteacăn, molid, carpen și alun. Nu a durat mult pînă cînd ciuperca a putut fi găsită peste tot în zona Golfului California. În scurt timp, ea a devenit mai abundentă decât fusese în locul său de baștină, Europa.

Reproducerea asexuată la ciuperca otrăvitoare invadatoare, folosită strategic

Pana acum, a fost neclar cum a reușit o asemenea realizare. În Europa, secvențierea ADN-ului a arătat că buretele viperei se înmulțește sexuat. Conform noului studiu, însă, secvențele de DNA găsite în multe dintre ciupercile „cu cap de moarte” Californiene conțin același material genetic, și că au capacitatea de a se reproduce asexuat timp de până la 30 de ani.

Reproducerea asexuată nu este un lucru nou când vine vorba de ciuperci. Folosirea ei în mod strategic îi fascinează, însă, pe cercetători. Concluzia trasă de ei este că, într-un mediu nou, ciuperca recurge la reproducerea asexuată pentru a câștiga teren. După ce i-a reușit colonizarea zonei, ea se întoarce la reproducerea sexuată . „Unii dintre descendenții acestor ciuperci se împerechează, alții nu. Astfel, ciclul se repetă,” explică ei.

Acum că această capacitate de clonare a fost descoperită, cercetătorii au noi întrebări despre ciuperca invadatoare. Nici un semn al unei reproduceri asexuate nu a fost descoperit în mostre colectate în New Jersey și New York. Asta ar putea indica faptul că ea este folosită doar în anumite circumstanțe și medii.

Nu se știe încă dacă strategia de a recurge la autofertilizare este limitată la buretele veninos, sau este folosită la toate ciupercile invadatoare. Cercetătorii încurajează dezvoltarea unor studii viitoare, care să aducă lumină asupra acestui lucru. Alte metode ciudate de reproducere folosite de către ciuperci necesită, și ele, mai multă cercetare.

Marea Britanie începe să aibă probleme cu aprovizionarea de alimente

Autor

Ana Maria BUJOR

-

21 februarie 2023

microplasticele au ajuns in mancare — Sursă - Unsplash

Anglia se confruntă cu o penurie de roșii, după ce vremea rea din Maroc și Spania au făcut ca importatorii să se străduiască să le găsească. Rafturile supermarketurilor au fost lăsate goale după o recoltă slabă pe piețele cheie și impunerea unor restricții mai stricte asupra exporturilor din Maroc, scrie The Telegraph. „Condițiile meteorologice dificile din sudul Europei și nordul Africii au perturbat recoltarea pentru unele fructe și legume, inclusiv roșii”, a declarat Andrew Opie, director pentru alimentație și sustenabilitate la British Retail Consortium. Marea Britanie se bazează pe Maroc, Țările de Jos și Spania pentru roșii în timpul iernii. Importatorii au devenit din ce în ce mai dependenți de Maroc în urma Brexit-ului, care a încetinit comerțul cu produse proaspete cu Europa. Cu toate acestea, recoltele din Maroc au fost sărace în acest an după inundații și temperaturi scăzute. Creșterea prețurilor la îngrășăminte în urma invaziei Ucrainei de către Rusia a afectat și randamentele.

Rafturi goale în supermarketuri pe rețelele de socializare

Recoltele din Spania au fost, de asemenea, slabe în urma perioadelor de frig persistente. La începutul acestei luni, autoritățile marocane au impus o interdicție privind exportul de roșii, ceapă și cartofi în Africa de Vest, pe fondul îngrijorărilor legate de securitatea alimentară și creșterea prețurilor. Cumpărătorii au apelat pe rețelele sociale săptămâna aceasta pentru a împărtăși imagini cu golfuri goale de fructe și legume din supermarketuri. Un purtător de cuvânt al Asociației Britanice a Cultivatorilor de Roșii (BTGA) a declarat că lipsa este „în principal o consecință a lipsei de produse importate”. Ei au adăugat: „Sezonul britanic al roșiilor va începe în curând și ne așteptăm la rafturi la sfârșitul lunii martie și până în aprilie 2023 volume semnificative de roșii britanice”. În 21 februarie, guvernul Regatului Unit anunță cu mândrie un nou acord comercial cu Maroc.

Nici la capitolul ouă nu stau mai bine

Roșiile nu sunt singura problemă pentru englezi. Cumpărătorii se confruntă, de asemenea, cu o luptă pentru a-și procura ouă. Cel mai grav focar de gripă aviară și costurile crescânde au rărit efectivele de găini ouătoare din întreaga țară. Fermierii au avertizat în mod repetat că presiunea crescândă asupra industriei din cauza creșterii prețurilor la energie și la îngrășăminte. Vicepreședintele NFU, David Exwood, a declarat: „Observam în mod repetat o combinație previzibilă de factori, cum ar fi costurile cu energia și vremea, care duc la rafturile goale ale supermarketurilor. Reziliența noastră alimentară din Marea Britanie a dispărut în prezent. Guvernul trebuie să ia acest lucru în serios.”

Peste 13.000 de plăți făcute prin intermediul cardurilor de energie

Autor

Ana Maria BUJOR

-

21 februarie 2023

Nu mai puțin de 4,3 milioane , adică peste 13.000 de plăți au fost făcute de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Mai exact, s-au făcut 13.012 plăţi cu cardurile de energie în valoare de 4.375.605 lei. Luni a fost prima zi când în care beneficiarii ajutoarelor au putut face plăţi cu cardurile de energie și iată că s-au înghesuit. De altfel ministerul reamintește faptul că informaţii despre cardurile de energie, dar și îndrumări sunt disponibile la call center-ul Poştei Române: 0319966.

Totodată, instituția amintește beneficiarilor că pot să folosească ajutorul pentru plata facturilor la energie în următoarele moduri:

a) Direct la poştaş;

b) La orice oficiu poştal din mediul urban sau la oficiul poştal în raza căruia îşi are domiciliul beneficiarul, în mediul rural;

c) Online, prin intermediul aplicaţiei informatice pe care Poşta Română o pune la dispoziţie.

Acte necesare pentru efectuarea plăților

Iar pentru efectuarea de plăți sunt necesare următoarele documente:

* cardul de energie valabil la data la care se efectuează plata prin servicii de mandat poştal, în original;

* actul de identitate al beneficiarului de sprijin, în original;

* documentul/documentele justificativ/justificative prin care face dovada datoriei curente şi/sau restante faţă de furnizorul de energie şi/sau, după caz, faţă de asociaţia de proprietari/locatari.

Dacă vorbim despre actele justificative, acestea inclusiv certificatul de validare a datoriei trebuie arătat în original, iar facturile la energie pot fi prezentate în original sau arătate pe telefon, în format electronic.

1,7 milioane de carduri distribuite deja

Dacă vorbim despre cazul unui reprezentat legal, acesta va arăta și împurenicirea în orginal, actul său de identitate, actul de identitate al beneficiarului de sprijin în original, certificatul de naştere al minorului, dacă este cazul. Până în acest moment, Poşta a distribuit cardurile în 1,7 milioane de gospodării. Este vorba despre situațiile unde nu a fost nevoie de niciun fel de clarificare privind eligibilitatea. Alte 700.000 de carduri vor ajunge la cei îndreptăţiţi în baza OUG 166/2022 în perioada următoare.

UE nu renunță la energia nucleară, chiar dacă ar stimula producția de energie verde.

Autor

Ana Maria BUJOR

-

21 februarie 2023

rafinaria ptrobrazi amendata pentru poluare — Sursă - Unsplash

Energia nucleară rămâne cap de afiș în Uniunea Europeană, atunci când vorbim despre astfel de surse, chiar dacă interzicerea ei ar fi putut stimula investițiile în tipul de energie mai puțin nocivă, mai exact cea verde. În continuare țările UE consideră că energia nucleară este foarte importantă, asta chiar dacă au fost discuse aprinse legat de modul în care aceasta schimbă inclusive clima, și nu au reușit să stabilească un traseu pentru a renunța la ea în favoarea celei verzi, potrivit Reuters. Ba mai mult foarte multe țări care folosesc în cea mai mare măsură energie nucleară au venit cu o altă soluție. Astfel Franța, Ungaria, Cehia, care obțin 70% din energie din reactoare au propus strategii care să ajute la reducerea emisiilor de dioxid de carbon ale acestor centrale.

Controverse între statele UE pe energia regenerabilă

Spania și Germania au fost cele care au încercat să contracareze aceste argumente, mai ales că cele două state au început să își închidă deja dintre reactoare. Ele suțin că producerea de energie nucleară nu este atât de poluantă, dar împiedică luarea de măsuri pentru ca energia regenerabilă să fie extinsă în masă. Mai exact cea solară și cea eoliană. Astfel oficialii Uniunii Europene au declarant pentru Reuters că deşi majoritatea prevederilor climatice au fost adoptate, există o problemă. S-a discutat inclusiv despre un termen pentru ca acei combustili fosili să fie eliminați la nivel global, cu toate acestea disputa cu privire la hidrogen este în toi. Asta pentru că hidrogenul ca sursă de energie, poate fi creat și din surse regenerabile, dar și în reacții nucleare, drept urmare nu ar renunța nimeni la activitatea din reactoare.

Statele UE doresc reducerea emisiilor, dar nu par foarte convinse.

Cu toate acestea au existat niște concluzi care ar prevede “promovarea creșterii gradului de utilizare și integrarea în sistem a energiei regenerabile, a hidrogenului și a derivatelor sale”, precum şi “tehnologii sigure și de lungă durată cu emisii reduse de dioxid de carbon”, spune sursa citată. De altfel jurnaliștii mai spun că producerea și importarea hidrogenului făcut fără emisii de gaze cu efect de seră ar trebui să fie esențială. Mai ales dacă statele UE își doresc să ducă la bun sfârșit planurile cu privire la decarbonizarea unor industrii precum cea a îngrășămintelor chimice și a oțelului.