-0.7 C
București
marți, 16 decembrie, 2025
Acasă Blog Pagină 530

S-a înființat Garda Forestieră: 85 de posturi publice pentru „salvarea pădurilor” din România, speranța ministrului Tanczos Barna

Foto: Garda Forestieră

Pădurile din România au fost „decimate”, în ultimii zece ani. Potrivit informațiilor ȘtireaVerde, pe rolul parchetelor din țară sunt zeci de dosare cu autor necunoscut privind tăierea ilegală a pădurilor. Astfel, ministrul Mediului, Tanczos Barna, susține că cele 85 de posturi publice aprobate de Guvern, pentru funcționarea Gărzii Forestiere vor contribui la prevenirea infracțiunilor de acest fel.

Această măsură vine ca urmare a necesităţii întăririi activităţii de monitorizare în domeniul managementului pădurilor, care să conducă la rezultate mai bune pe linia luptei împotriva infracţionalităţii de mediu, în special în scopul limitării tăierilor ilegale şi al monitorizării trasabilităţii materialelor lemnoase”, s-a exprimat ministrul Barna, potrivit Agerpres.

Garda Forestieră Națională va avea 85 de posturi, inclusiv demnitari, din care 47 de posturi pentru personalul cu studii superioare de lungă durată în domeniul silvicultură și 38 de posturi pentru persoane cu atribuții auxiliare domeniului.

Salvarea pădurilor din România, fără o evidență de intrare-ieșire a lemnului

Ceea ce îi „scapă” ministrului Barna este faptul că, „forța umană” nu este suficientă pentru prevenirea defrișărilor pădurilor. Până la acest moment, statul român nu are nicio evidență publică digitală privind intrarea ieșirea-ieșirea lemnului din România. Potrivit specialiștilor consultați de noi, întocmirea unei astfel de evidențe cu mijloace tehnice de înaltă calitate este primul pas spre ceea ce înseamnă „control și management” real asupra ceea ce înseamnă prevenirea tăierilor ilegale de lemn.

Lemnul devine din ce în ce mai „țintit”, la acest moment, având în vederile că toate costurile materiilor prime au crescut, prețurile la electricitate și gaz au explodat, costurile logistice au fost, de asemenea, majorate, iar comportamentul nostru, al „consumatorilor”, modificat, industria construcțiilor a încetinit. Astfel, exportul nelegal de lemn trebuie gestionat corespunzător.

Potrivit ONG-ului Greenpeace, autoritățile de control depistează doar 1% din totalul tăierilor ilegale care au loc în România: circa 200.000 m3 din cele 20 de milioane de metri cubi de lemn care dispar anual fără acte din pădurile țării noastre.

Citește și: De ce vrea Guvernul Ciucă să ajungă Romsilva „pe mâinile” societăților comerciale(?) Alexandru Vasile este șef la Agenția pentru Protecția Mediului cu sute de mii de euro în cont din tăierile pădurilor

România | Cea mai caldă zi de ianuarie din istorie. Elena Mateescu: Recorduri de temperaturi minime la 116 stații meteorologice din țară

Sursă - Pixabay

Miercuri, 18 ianuarie 2022, a fost înregistrată cea mai caldă zi de ianuarie din istorie în România, maxima zilei ajungând la 22,4 grade Celsius la Turnu Măgurele, conform Antena 3.

Directorul general al ANM, Elena Mateescu a vorbit despre recordul zilei de 18 ianuarie:

„La Turnu Măgurele, astăzi (18 ianuarie 2023, n.r.) am înregistrat 22.4°C, devenind astfel recordul absolut al lunii ianuarie față de 7 ianuarie 2001, când la Oravița am înregistrat 22.2°C.

De altfel, la foarte multe stații meteorologice, cu siguranță, mai ales în partea de sud, sud-est și est a țării, ziua de astăzi se va consemna ca și un record al celei mai călduroase zile de 18 ianuarie de când se fac măsurători.

Pentru că valorile mai mari de 20°C înregistrate în aceste zone, mai ales în sudul extrem, depășesc recordurile anterioare“, a susținut Elena Mateescu.

La 35 de stații meteorologice din țară s-au depășit recordurile lunare de temperatură.

Cea mai caldă zi de ianuarie din istorie. Recorduri de temperaturi minime la 116 stații meteo

În plus, în dimineața zilei de 18 ianuarie 2022 au fost înregistrate temperaturi minime record la 116 stații meteorologice din țară.

„Și mâine (19 ianuarie 2023, n.r.) va fi o zi caldă, chiar dacă nu vom mai atinge 22°C, cu siguranță valori de 19-20°C vor reprezenta recorduri ale unei zile de 19 ianuarie.

Și în această dimineață trebuie să menționăm, au fost confirmate deja recorduri la 116 stații meteorologice.

S-au înregistrat cele mai ridicate temperaturi minime pentru o zi de 18 ianuarie de când se fac măsurători meteorologice în țara noastră“, a mai spus Elena Mateescu.

Reamintim că România a înregistrat anul acesta cele mai călduroase zile de 1 și 2 ianuarie din istorie, cu maxime ce au ajuns la 21,3°C.

De asemenea, la începutul lunii ianuarie au fost consemnate temperaturi record în cel puțin 7 state europene.

În unele zone din România, ca urmare a temperaturilor ridicate, pomii fructiferi cu înmugurit la începutul acestui an.

Alte temperaturi record înregistrate în ziua de 18 ianuarie 2023 sunt:

  • 21,8°C la Zimnicea;
  • 21,7°C la Bechet;
  • 20,9°C la Călărași;
  • 20,9°C la Alexandria;
  • 20,8°C la Caracal;
  • 20,6°C la Oltenița;
  • 20,6°C la stația Băneasa din București;
  • 20,6°C la Fetești;
  • 20,3°C la stația Filaret din București;
  • 20,2°C la Roșiorii de Vede;
  • 20°C la Hârșova;
  • 19,8°C la Slatina;
  • 19,6°C la Slobozia;

Totodată, ca urmare a schimbărilor climatice, în timp ce în sudul și estul țării au fost temperaturi record, la munte a fost cod roșu de viscol.

Groenlanda a înregistrat cele mai ridicate temperaturi din ultimii 1.000 de ani

Sursă - Unsplash

Groenlanda a înregistrat temperaturi care poartă o „semnătura clară a încălzirii globale”, potrivit unui nou studiu al nucleelor de gheață, potrivit Al Jazeera.

Noile date au dezvăluit că temperaturile din Groenlanda sunt cele mai ridicate din ultimii 1.000 de ani, acest fapt fiind cauzat de impactul tot mai mare al schimbărilor climatice.

Studiul, publicat în revista științifică Nature, a constatat că temperaturile au crescut cu 1,5 grade Celsius peste media secolului al XX-lea din 1995.

Datele arată că nucleele de gheață ale Groenlandei, potrivit probelor prelevate din straturile de gheață, s-au încălzit substanțial.

„Continuăm să vedem temperaturi în creștere între anii 1990 și 2011”, a spus autorul principal al studiului, Maria Hoerhold, glaciolog la Institutul Alfred Wegener din Germania.

„Acum avem o semnătură clară a încălzirii globale, a completat ea.

Mai multe studii au semnalat topirea ghețarilor

În noiembrie 2022, un raport al Națiunilor Unite a constatat că mulți dintre cei mai faimoși ghețari din lume ar putea dispărea până în 2050, odată cu încălzirea planetei.

Din cei peste 18.600 de ghețari pe care organizația îi monitorizează pe 50 de situri ale Patrimoniului Mondial, se așteaptă ca aproximativ o treime să dispară până la jumătatea acestui secol.

În plus, un alt studiu a constatat că două treimi din ghețarii lumii vor dispărea până în 2100.

Groenlanda, cele mai ridicate temperaturi din ultimul mileniu

Probele extrase din gheața din Groenlanda, care dezvăluie informații despre schimbările de temperatură pe termen lung, necesită timp pentru a fi analizate.

Datele din nuclee au fost actualizate ultima dată în 1995 și sugerau anterior că Groenlanda nu se încălzește la fel de repede ca restul regiunii arctice.

Cu toate acestea, nucleele nou analizate, prelevate în 2011, arată o creștere bruscă a încălzirii în ultimii 15 ani.

Glaciologul Maria Hoerhold a mai precizat că variabilitatea naturală a vremii și oscilațiile cauzate de un sistem meteorologic ocazional numit „blocarea Groenlandei” au ascuns anterior impactul schimbărilor climatice cauzate de om.

Cu toate acestea, în anii 1990, această schimbare a devenit prea evidentă pentru a mai fi ignorată.

Datele anterioare au arătat încălzirea Groenlandei într-un ritm mai scăzut decât în restul Arcticii, care se încălzea de patru ori mai repede decât media globală.

Datele de acum demonstrează că și în Groenlanda se întâmplă același lucru.

În primii 800 de ani, temperaturile s-au răcit treptat, apoi au urcat și coborât înainte de o creștere dramatică în anii 1990.

Maria Hoerhold a spus că există „aproape zero” șanse ca vârful de după 1995 să fie atribuit unui alt factor decât schimbărilor climatice.

Un alt set de nuclee de gheață a fost prelevat în 2019, dar datele sunt încă în studiu.

Cercetarea a mai arătat că mai multă apă este eliberată pe măsură ce gheața din Groenlanda se topește, contribuind la creșterea nivelului mării.

„Ar trebui să fim foarte îngrijorați de încălzirea Groenlandei de Nord”, a mai spus Jason Box, cercetător al Institutului de Meteorologie Daneză.

Raport: pesticidele toxice sunt încă folosite constant în UE

foto ilustrativ: Pixabay

Un raport realizat de grupul arată că pesticidele toxice sunt folosite des în UE. Motivul este acela că au existat derogări de urgență pentru unele dintre ele. Iar în cazul altora este vorba despre utilizări de rutină. Raportul este făcut legat de 24 de substanțe analizate între 2019 și 2022. Acestea au continuat să fie folosite deși s-a dovedit fie că aceste pesticide sunt extrem de toxic. Mai ales pentru sănătatea umană și mediu, fie că ele contribuie la creșterea agenților patogeni rezistenți la antibiotice.

Drept urmare au fost interzise în UE. Astfel au fost acordate în total 236 de autorizații de urgență pentru 14 substanțe interzise între 2019 și 2022. Pesticidele asociate cu declinul albinelor, reprezintă aproape jumătate din autorizații.

În timp ce unui pesticid, 1,3-dicloropropena, i s-au acordat derogări. Deși nu a fost niciodată aprobat pentru utilizare în UE. Legislativul UE au instituit sistemul de derogări pentru a se adapta unor circumstanțe urgente specifice care nu pot fi controlate prin alte mijloace rezonabile. Aceste autorizații de urgență sunt concepute pentru a fi limitate în timp. Adică pentru o perioadă care nu depășește 120 de zile.

Derogările pentru pesticidele toxice s-au transformat în practică

Cu toate acestea, raportul a constatat că unele state membre se bazează sistematic pe aceste derogări an de an. Fără să pună în aplicare tehnicile de management integrat al dăunătorilor (IPM). Raportul evidențiază Spania drept o recidivă, deși Austria s-a dovedit a fi „campioana” derogărilor. Un fapt care poate fi surprinzător, având în vedere că țara este adesea considerată un copil al agriculturii ecologice. Raportul a constatat că, în cele mai multe cazuri, derogările au fost solicitate de industrie. Sau de autoritățile publice, în timp ce fermierii au cerut doar patru în Grecia. Condamnând „abuzul pe scară largă” a acestui mecanism de urgență, Martin Dermine, director executiv al PAN Europa, a condamnat aceste derogări. „Acest abuz larg răspândit face ca legislația UE privind pesticidele să fie la fel de scursă ca o sită”, a spus el.

Se încearcă înăsprirea sistemului

În acest context, o sursă din UE, a explicat pentru Euractiv că Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a constatat că există justificare. În cele mai multe cazuri, autorizațiile de urgență din partea statelor membre sunt justificate în mod corespunzător. Cu toate acestea, când EFSA a constatat că justificările furnizate de statele membre nu erau satisfăcătoare a luat poziție. Comisia a „adoptat decizii care interzic statelor membre în cauză să repete aceste autorizații de urgență. Sursa a adăugat că, în ultimul său mandat, Comisia a însărcinat, de asemenea, EFSA să îmbunătățească protocoalele. Pentru a evalua dacă autorizațiile de urgență sunt „justificate în mod adecvat” în eforturile de a permite „un control și mai puternic în viitor”.

Update. Aer irespirabil în Capitală. Garda de Mediu, luată cu asalt de cetățeni: „Miroase a gaz!”

foto: captură Aerlive

Update, 18 ianuarie. Oficialii Gărzii de Mediu verifică aspectele semnalate, în acest moment. Revenim cu detalii.

Știre inițială

Cetățenii din zona București-Ilfov au alertat Garda de Mediu, luni, 16 ianuarie. Ei susțin că aerul a devenit irespirabil, că miroase puternic a gaz și a gunoi putrezit(n.r. levigat). Mai mult, spun că îi ustură ochii și gâtul în propria locuință. Potrivit Rador, senzorii reţelei Aerlive au indicat depăşiri de până la 100 la suta ale nivelului de particule in suspensie PM 2.5, ceea ce înseamnă poluare maximă.

Cele mai afectate zone sunt: Prelungirea Ghencea, Apusului, Chiajna-Roşu, Giulesti- Sârbi, Viilor, Voluntari, Glina, Magurele, Bucurestii Noi, apoi Bragadiru si Lacul Morii. Agenția pentru Protecția Mediului(APM) a alertat Garda de Mediu, instituție care, până la acest moment, nu a comunicat public sursa poluării.

Reamintim, într-o adresă remisă ȘtireaVerde, oficialii Gărzii de Mediu au precizat că nu dețin laboratoare de mediu, pentru constatarea nivelului de poluare, ci apelează la firme autorizate în acest sens.

Capitala, din nou poluată la maximum: „Oare cât se mai ard deșeurile?”

Cetățenii care locuiesc în zonele menționate mai sus au scris, inclusiv pe rețelele de socializare cât de mult îi afectează această poluare: „Miroase a gaz, ne ustură nasul și gâtul în casă. Oare cât se mai ard deșeurile în Capitală?”, sunt doar câteva dintre mesajele care au ajuns la autoritățile competente să ia măsuri.

Oamenii cred că această poluare este, în fapt, efectul arderilor ilegale de deșeuri. Potrivit normelor în vigoare, deșeurile nu pot fi arse în mod neautorizat, reprezentând infracțiune de mediu.

La sfârșitul anului trecut, Garda de Mediu a amendat cu suma de 100 000 de lei administratorul depozitului „Vidra”,(n.r. unde se depozitează gunoaiele din Capitală) societate ECO SUD SA. Potrivit informațiilor noastre, reprezentanții acestei societăți nu au făcut nimic pentru a opri scurgerea levigatului. De asemenea, stațiile de captare a gazului nu au funcționat corespunzător, lucru care afectează grav Mediul, dar mai ales sănătatea publică.

Citește și: Medic specialist ORL: „Poluarea duce la apariția cancerului pulmonar”.

România, împărțită într-o singură zi în două anotimpuri

Sursa: ANM

Schimbările climatice își fac simțită prezența și în România. Astfel că, astăzi, 18 ianuarie, o parte din țară se află sub coduri rosii și portocalii. În timp ce cealaltă parte pare să aștepte primăvara cu temperaturi cât se poate de prietenoase. Cei de la Administrația Națională de meteorologie au emis o avertizare de tip Cod roșu de viscol la altitudini de peste 1.800 de metrii în Carpații Meridionali și una de Cod portocaliu cu precipitații și vânt putenic care sunt valabile până astăzi la ora 14.00. De asemenea mai este un cod galben de ploi pentru zonele Banat, Crișana, Maramureș, Dobrogea și nord-vestul Transilvaniei. Județele care se află sub cod galben sunt: Tulcea, Constanța, Vrancea, Bacău, Neamt, Buzău, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Bihor, Arad, Hunedoara, Timiș, Caraș- Severin.  

Este preconizat că se vor acumula cantităţi însemnate de precipitaţii, de 30 – 50 l/mp şi izolat de peste 60 – 70 l/mp. „Vântul va continua să prezinte intensificări puternice până în seara zilei de miercuri (18 ianuarie)”, spun meteorologii de la ANM. Judeţele afectate de Codul portocaliu sunt: Alba, Cluj, Bihor, Arad, Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Suceava.

Vreme inexplicabilă și pentru specialiști

„Temporar va ploua şi în restul teritoriului, în special în jumătatea de vest, unde se vor acumula cantităţi de apă ce vor depăşi local 20 – 25 l/mp. Din seara zilei de miercuri (18 ianuarie), la început în regiunile vestice, apoi treptat şi în zonele de munte, vântul va slăbi în intensitate”, spun meteorlogii. Aceste coduri vin în contexul în care în sudul țării sunt înregistrate temperaturi până la 17-18 grade în contextul în care ne aflăm calendaristic în plină iarnă. Meteorologii nu au o explicație pentru aceste diferențe de temperatură. Și nici pentru faptul că în plină iarnă în sudul țării pare să fie o adevarată primăvară. Cert este că săptămâna viitoare din nou se așteaptă o răcire a vremii.

Cine este activista de Mediu cu chip de copil, reținută de poliția din Germania. Greta Thunberg și crezul dus la extrem

Greta Thunberg. sursa DW

 Se numește Greta Tintin Eleonora Ernman Thunberg, are 20 de ani și un chip de copil.  Este una dintre cele mai cunoscute activiste de Mediu, încă de pe vremea când era minoră. A devenit cunoscută în 2018 întregii lumi despre lupta ei pentru protejarea Naturii. Pentru a sensibiliza populația și pentru a i se alătura demersurilor civice, Greta a vorbit necontenit despre efectele schimbărilor climatice.

Greta Thunberg este fiica actorului suedez Svante Thunberg și a cântăreței de operă Malena Ernman. Are o soră mică, care este și ea activistă, dar nu acționează pe probleme de mediu, ci este focusată pe teme sociale, cum ar fi combaterea violenței.

 Greta Thunberg a fost diagnosticată la vârsta de 11 ani cu sindrom Asperger, TOC și mutism selectiv. Potrivit presei internaționale, aceste boli au stigmatizat-o și, nu de puține ori, oamenii au catalogat-o „nebună”. Astfel, tânăra activistă s-a văzut nevoită să argumenteze manipulările politice.

Greta Thunberg, protecția Mediului sau crezul dus la extrem

Ea a început să atragă atenția internațională și a devenit „virală”.  A inspirat mai mulți tineri și copii și adulți care au condus la sărbătorirea mișcării „Vineri pentru viitor”. Această mișcare constă într-un număr mare de oameni din întreaga lume care își revendică dreptul de a avea un viitor „vinerea”. De fapt, este mișcarea care a stat la baza proiectului „Vinerea Verde”, derulat în mai multe state, printre care și România.

Acțiunile Gretei au strâns mai mulți pe oameni în jurul unei idei: protejarea Planetei, însă, un crez dus la extrem devine toxic. La acest moment, e în război cu Poliția bavareză și chiar riscă să fie condamnată definitiv pentru tulburarea liniștii publice. Orice idee, orice acțiune care este susținută la extrem devine nocivă, chiar dacă anterior a produs efecte benefice. De ce spunem acest lucru(?) Pentru că nu mai e loc de negociere, de dezbatere, de implementarea unor soluții cu claritate și mai ales cu empatie.

Poluare la granița României, după incendiul de proporții de la Portul Giurgiulești din Republica Moldova

Sursă - Unsplash

Nivelul de poluare la granița României a depășit norma sanitară de câteva ori, după un incendiu de proporții care a avut loc la Portul Giurgiulești din Republica Moldova, conform Deschide.

Luni, 16 ianuarie 2023, în cursul dimineții, la Portul Giurgiulești din Republica Moldova a avut loc un incendiu.

La fața locului s-au deplasat șase echipaje de salvatori și pompieri, cu un efectiv de 20 de angajați IGSU, care au intervenit la lichidarea flăcărilor ce au cuprins un rezervor de păstrare a cerealelor.

Deflagrația a fost produsă ca urmare a prăbușirii unui rezervor de păstrare a granulelor de șrot de floarea soarelui.

Poluare la granița României

Pe 17 ianuarie 2023, specialiștii Agenției de Mediu din Republica Moldova au anunțat rezultatele probelor de laborator efectuate în ziua precedentă, atunci când a avut loc incendiul, iar acestea au relevat un nivel extrem de mare de poluare, conform Adevărul.

Potrivit acestora, normele sanitare pentru dioxidul de azot și pentru conținutul de fenol au fost depășite.

„Ca rezultat al intervenției Laboratorului de Referință de Mediu al Agenției de Mediu, la incendiul izbucnit la Portul Internațional Liber Giurgiulești, care a avut loc la data de 16 ianuarie 2023, au fost prelevate probe de aer, la diferite distanțe de focarul incendiului.

În urma investigațiilor de laborator, au fost identificate depășiri nesemnificative ale normei sanitare pentru dioxidul de azot de 1,2 ori. Un nivel sporit al poluării aerului s-a atestat pentru conținutul de fenol, care a depășit norma sanitară de la 2,2 până la 3,8 ori“, au precizat specialiștii de peste Prut.

„Agenția de Mediu continuă monitorizarea nivelului de poluare a aerului. La data de 17 ianuarie 2023, reprezentanții Laboratorului de Referință de Mediu, au efectuat o ieșire repetată la fața locului pentru preluarea probelor și analiza probelor în condiții de laborator.

Agenția de Mediu anunță că va veni cu o informație actualizată la acest subiect“, au mai spus angajații instituției.

În plus, reprezentanții Inspectoratului General pentru Situații de Urgență continuă să investigheze circumstanțele în care a avut loc.

Potrivit acestora, au existat avertizări cu privire la pericolul unui incendiu pe teritoriul portului, după ce, în toamna anului 2022, alte două rezervoare s-au prăbușit la Portul Giurgiulești.

Marea Britanie | Un raport spune că amânarea acțiunii climatice va afecta economia regatului

Sursă - Unsplash

Un deputat conservator din Marea Britanie spune că amânarea acțiunii climatice riscă să afecteze perspectivele economice ale Regatului Unit, într-o revizuire majoră a planurilor guvernamentale de Net Zero, conform BBC.

Raportul lui Chris Skidmore evidențiază faptul că politicile guvernamentale în materie de climă trebuie să fie mai consecvente și mai ambițioase.

Regatul Unit „rămâne în urmă” cu privire la unele ținte și are nevoie de o „nouă abordare”, se arată în raport.

Deputatul solicită 25 de acțiuni în decurs de doi ani, inclusiv etichetarea ecologică a alimentelor și eliminarea treptată a boilerelor pe gaz până în 2033.

Unele grupuri ecologice au lăudat raportul pentru că se concentrează pe oportunitățile economice de Net Zero și au îndemnat guvernul să țină seama de recomandările sale.

Secretarul din umbră pentru climă, Ed Miliband, a declarat că lipsa de „urgență și consecvență” a guvernului „privează țara noastră de oportunitățile economice pe care le oferă acțiunea climatică”.

Amânarea acțiunii climatice în Marea Britanie riscă să afecteze economia Regatului

De cealaltă parte, Guvernul a spus că Regatul Unit este lider mondial în abordarea schimbărilor climatice și dezvoltarea locurilor de muncă verzi în viitor.

Net Zero se referă la echilibrul dintre cantitatea de gaze cu efect de seră produsă și cantitatea eliminată din atmosferă.

Marea Britanie a stabilit un obiectiv obligatoriu din punct de vedere juridic de a atinge emisii nete de carbon zero până în 2050, ca parte a efortului global de a preveni cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.

Vorbind despre Net Zero ca fiind „oportunitatea de creștere a secolului 21”, Skidmore spune că Regatul Unit „trebuie să se miște rapid” și decisiv pentru a culege beneficiile economice ale atingerii obiectivului.

„Am auzit de la companii că astăzi sunt ratate oportunități economice din cauza slăbiciunilor mediului investițional din Regatul Unit – fie că este vorba despre lipsa de competențe sau despre angajamentul politic inconsecvent”, precizează Skidmore.

„Acțiunea rapidă trebuie să includă și cheltuirea banilor. Știm că investiția în Net Zero astăzi va fi mai ieftină decât amânarea, precum și creșterea beneficiilor economice și climatice.

Evaluarea recunoaște că am rămas în urmă, dar stabilește cum putem fi lideri mondiali în aceste domenii din nou. Trebuie să înlăturăm barierele existente în acest moment”, mai precizează el.

Acțiunile pe care guvernul ar trebui să le demareze

Pe lângă stabilirea obiectivelor pe termen lung, raportul prezintă 25 de acțiuni pe care guvernul ar trebui să le demareze în următorii doi ani. Acestea includ:

  • Legislație pentru eliminarea treptată a boilerelor pe gaz până în 2033, mai degrabă decât în 2035.
  • „Etichetare ecologică” a alimentelor pentru a reduce emisiile de carbon.
  • Reguli de planificare pentru panouri solare.
  • Oferirea de certitudine privind finanțarea pe termen lung pentru proiecte majore Net Zero, inclusiv noi centrale nucleare.
  • Punerea în aplicare a planurilor pentru a crește producția solară și eoliană pe uscat, inclusiv o țintă de creștere a producției solare de cinci ori până în 2035.
  • Închiderea definitivă a arderilor de petrol și gaze până în 2025, mai degrabă decât în 2030

Skidmore concluzionează că Regatul Unit se află într-o „cursă Net-Zero” și amânarea deciziilor riscă să ducă la pierderea locurilor de muncă, a infrastructurii și a investițiilor în alte țări.

„De aceea avem nevoie de o nouă abordare a strategiei noastre Net Zero”, scrie Skidmore.

„Una care identifică misiuni clare de 10 ani care pot fi stabilite în diferite sectoare, oferind viziunea și securitatea părților interesate și investitorilor”, mai precizează parlamentarul.

Agent Green: vânătoare de trofee permisă în România, mai ales că politicienii sunt vânători. Ce propuneri legislative are organizația

sursă foto: Agent Green

În acest fel, s-a aliniat trendului pe care îl adoptă „țările care au o etică superioară”, spune Agent Green. Organizația a făcut o comparație cu România, țară despre care spun că permite vânătoarea de trofee, mai ales că aici cei care practică acest sport sunt politicienii. De-a lungul anilor acest lucru nu a fost ascuns de către cei care legiferează, printre vânătorii si pescarii celebri se numără: Adrian Năstase, Liviu Dragnea, Cătălin Rădulescu, Gabriel Vlase, Ioan Roman și lista poate continua. „Una câte una, ţările cu o etică superioară interzic importul de trofee de vânătoare. România nu este una dintre ele pentru că este condusă în mod tradiţional de politicieni care vânează. Dar Finlanda tocmai a făcut-o”, au explicat cei de la Agent Green. Organizația a mai spus că, de acum, în Finlanda importul de trofee de vânătoare este interzis.

Se dorește interzicerea trofeelor de vânătoare

Noua lege privind conservarea naturii va include o dispoziţie care interzice importul de animale individuale sau de părţi ale acestora din speciile cele mai periclitate la nivel mondial, ameninţate de comerţul internaţional ca trofee din ţări din afara UE. Persoanele din Finlanda călătoreau foarte mult pentru excursii de vânătoare al căror scop este de a ucide animale sălbatice pentru trofeele care pot fi obţinute de pe urma lor”, a mai explicat organizaţia. Și grupul finlandez Trophy Free EU s-a raliat acestei inițiative de interzicere a trofeelor de vânătoare. Mai mai ales că ei militează de foartă multă vreme legat de acest aspect. Potrivit președinteului acestei organizații, Brigitta Wahlberg, nu mai puțin de 80% dintre cetățenii UE se opun vânătorii de trofee. Ea speră că acesta să fie un prim pas pentru interzicerea complete a importului de trofee.

Studiu: europenii se opun achiziționării de trofee

Un studiu făcut de această organizație pe un eșantion de 5 țări ale Uniunii Europene în care peste 10.000 de oameni au răspuns, arată că europenii nu sunt de acord cu trofeele. Astfel oamenii din Germania, Danemarca, Italia, Polonia, Spania au răspuns că nu sunt de acord în marea lor majoritate, peste 80% cu trofeele de pe continentul european cum ar fi urșii, lupii gri și lincși. Cam în aceiași măsură au răspuns și legat de importarea trofeelor din Africa, cum ar fi elefanți, lei și girafe. Și legat de animalele protejate la nivel international, peste 75% la sută dintre respondeții din cele 5 țări au explicat că se opun cu privire la importul unor astfel de trofee.

Citește și: Vânătoarea de trofee, încurajată de parlamentarii PNL