ADIS Iași, intitulat cel mai mare centru de management al deşeurilor din ţară, a pierdut pe drum trei stații de sortare și două stații de transfer: construite, dar nefuncționale

Autor

17 martie 2021

Sau cel puțin așa era calificat de fostul președinte al Consiliului Județean Iași, Maricel Popa, Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, care e de fapt al doilea de acest fel ca mărime din ţară. Nici calculele inițiale nu s-au prea potrivit cu rezultatul final al proiectului din prezent, iar în același an 2019, Iașiul era la un pas de a pierde finanțarea europeană. De altfel, municipiul reședință de județ, deși parte din plan, e independent. Pe raza municipiului Iași, de activitatea de colectare, transport, selectarea deșeurilor refolosibile și depozitarea fracției rămasă bună de depozitat are grijă propriul operator de salubritate. Totodată, din informațiile puse la dispoziție redacției noastre de către CJ Iași, rezultă că în continuare sunt 6 comune în care gunoiul e al nimănui. Sau cel puțin nu apare contabilizat în graficele oficiale.

În toți acești ani, din peisaj au dispărut și câteva stații de sortare și de transfer, construite cu ajutor financiar inclusiv pe filiera Uniunii Europene, și așa se face că în prezent în județul Iași există un singur depozit de deșeuri autorizat (Țuțora), o stație de transfer la Bălțați (funcțională din august 2019), o stație de transfer și sortare la Ruginoasa (predată spre operare în sepembrie 2019), o stație de sortare la Țuțora și o stație de tratare mecano-biologică tot aici, ambele predate spre operare în octombrie 2020.

Aceasta ne comunică Consiliul Județean Iași condus în prezent de Costel Alexe, fost ministru al Mediului, de altfel. Pe vremea când se cocea proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Iaşi”, cu o valoare estimată de 69.350.207 euro, nici nu se auzise probabil de Alexe. Proiectul a demarat în 2011, sub mandatul unui fost ministru – dar al Educației, Cristian Adomniței, atunci președinte al Consiliului Județean Iași. Și, în ciuda a ceea ce ne răspunde acum Consiliul Județean sub semnătura lui Alexe, în chiar prezentarea proiectului SMID Iași se arată că „în judeţul Iaşi există 4 staţii de sortare: la Ţuţora, Hârlău, Răducăneni şi la Şipote”. Unde au „dispărut” Răducăneni și Șipote este greu de precizat. Cert este că există procese verbale de predare primire ale bunurilor și întregii infrastructuri aferente stațiilor de sortare, încheiate în urmă cu 2 ani, însă încă din 2017 acestea au fost date în administrarea CJ Iași, hotărâri parafate printr-o hotărâre a administrației județene din 2018, „începând cu data atribuirii către ADIS Iași a contractului de delegare a gestiunii serviciului de colectare și transport a deșeurilor municipale din județul Iași, pe perioada de derulare a acestuia”.

Ce s-a întâmplat cu stațiile?

La Șipote și Răducăneni stațiile au fiecare o suprafață de 1.900 mp, Șipote are capacitate de 200 tone/ an – fiind făcută cu finanțare FEADR, iar Răducăneni, finanţată în temeiul OUG 7/2006 privind dezvoltarea infrastructurii şi a facilităților sportive din zonele rurale, are capacitate de 300 tone/ an. În 2016, potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a serviciului public de salubrizare din județ, planul era ca deşeurile reciclabile din comuna Şipote să fie transportate la staţia de sortare Şipote, iar deşeurile reciclabile din comuna Răducăneni să fie transportate la staţia de sortare Răducăneni.

Însă aceste două stații de sortare a deșeurilor din județul Iași nu au fost folosite niciodată, deși au costat fiecare undeva în jurul a două milioane de lei. Pe hârtie, aceste două stații servesc ca centre de colectare a deşeurilor periculoase din deşeuri municipale – respectiv deşeuri voluminoase, și au fost preluate de operatorul județean de colectare şi transport SC Girexim Universal. În 2019, într-un raport al Gărzii de Mediu se arăta că „stațiile de sortare de la Răducăneni și Șipote sunt folosite ca centre de stocare temporară a fluxurilor speciale de deșeuri (deșeuri volminoase, deșeuri menajere periculoase și deșeuri inerte)”. Practic, toată lumea a auzit de ele, fără să le fi văzut vreodată. De fapt, fără să le fi folosit.

De altfel, stația de transfer și stația de sortare Hârlău – pusă în funcţiune în anul 2010, ambele aflate pe același amplasament și construite prin PHARE, au dispărut la rândul lor din peisaj. În răspunsul oferit de CJ Iași se recunoaște că Asocierea Sorain Cecchini Techno Espana Slu, SC Iaşicon SA, SC Edil Industry SRL – care se ocupă de sortarea deșeurilor, a primit în administrare în 2019 inclusiv stația de la Hârlău, alături de Ruginoasa și Bălți, însă nicăieri în adresa transmisă nouă nu se mai pomenește de aceasta. Printre rânduri, ar reieși totuși că în cazul Hârlău, a fost prelungită durata perioadei de mobilizare.

Potrivit unui aviz emis la sfârșitul anului 2020 pentru Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru Județul Iași de către Agenția pentru Protecția Mediului Iași, stația de transfer are o capacitate de 4.750 tone/ an și deservește zona 4 Hârlău, fiind proiectată să transfere doar refuzul de sortare provenit de la staţia de sortare Hârlău către CMID Ţuţora în pres-containere. Există o explicație

Stația de transfer este depăşită tehnologic, pe aceeaşi bandă fiind realizată atât sortarea deşeurilor cât și transferul deşeurilor. Zona de transfer ar trebui gândită ca instalație separată, atât din punct de vedere constructiv cât şi al echipamentelor (presa şi pres-containerele) care necesită upgradare. Conform verificării instalației, drumul de acces la instalație este din macadam, având o pantă relativ mare în apropierea stației, accesul pe timp de iarnă putând deveni dificil. Se recomandă reabilitarea drumului de acces în conformitate cu standardele în vigoare aferente traficului greu

Tot în Hârlău era un depozit neconform inclus pe lista depozitelor care fac obiectul Cauzei C-301/17-Comisia Europeană împotriva României. Adică atunci când România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Unde ajunge gunoiul produs de ieșeni?

Una peste alta, județul Iași pare că se descurcă în gestionarea gunoiului cu ce are funcțional. În județ responsabilitățile se împart între trei operatori de salubrizare licențiați: Girexim Universal SA, Asocierea Sorain Cecchini Techno Espana Slu, SC Iaşicon SA, SC Edil Industry SRL și Salubris SA.

De fapt, Salubris este doar pentru municipiul Iași, unde deservește 388.244 de persoane fizice, în timp ce pentru restul județului au fost contabilizați 580.218 de locuitori, plus 28.914 agenți economici. S-a ocupat de tot ADIS Iași. Aproape de tot, fără municipiul reședință.

Prin mandatul obținut din partea membrilor săi, ADIS Iași a inițiat și derulat procedurile de achiziție publică pentru contractul de colectare și transport al deșeurilor din județul Iași, precum și pentru contractul de operare al stațiilor de transfer și al instalațiilor de tratare a deșeurilor municipal în județul Iași, proceduri finalizate, cele două contracte fiind atribuite către Girexim Universal SA, la data de 30 octombrie 2018, pentru activitățile de colectare și transport a deșeurilor în județul Iași, respectiv către Asocierea Sorain Cecchini Techno Espana Slu, SC Iaşicon SA, SC Edil Industry SRL, la data de 22 mai 2019, pentru operarea/ administrarea stațiilor de transfer Ruginoasa, Bălțați și Hârlău, sortarea deșeurilor municipale în stațiile de sortare Ruginoasa, Țuțora și Hârlău, organizarea prelucrării, neutralizării și valorificării materiale și energetice a deșeurilor, mai precis tratarea deșeurilor verzi în cadrul stației de compostare de la Țuțora, organizarea tratării mecano-biologice a deșeurilor municipale și a deșeurilor similare în instalația de tratare mecano-biologică de la Țuțora. În ceea ce privește municipiul Iași, serviciul de salubrizare a fost atribuit direct către Salubris SA, data de finalizare a contractului 90979/05.12.2007 încheiat fiind 04.12.2022
ne transmit responsabilii CJ Iași

Așa fiind situația, ADIS are informații despre gunoiul dintr-un singur municipiu, trei orașe și 87 de comune din cele 93 câte intră în compunerea județului, în care Girexim percepe 295,14 lei pe fiecare tonă de deșeuri menajere și similare în amestec, în timp ce pentru colectarea deșeurilor reciclabile tariful este de 846,43 lei pe tonă.

În același timp, Asocierea de firme are tarife de 48,06 lei/ tonă pentru transfer, de 99,44 lei/ tonă pentru sortare, de 106,69 lei/ tonă pentru compostare și 175,29 lei/ tonă pentru tratare mecano-biologică TMB. Iar toate prețurile de mai sus sunt fără TVA. Dacă ne uităm pe graficul cantităților de gunoi colectate în 2019 și 2020, situații complete pe cele 12 luni ale anului nu există în toate localitățile din județul Iași, ci abia din iulie 2020 este contabilizat cât gunoi a fost ridicat din fiecare zonă. În plus, comunele Sirețel și Valea Seacă, incluse în Zona 1 Paşcani Ruginoasa, apar pe grafic abia din decembrie 2020.

În aceste condiții, la final de an 2019, pentru lunile aprilie – decembrie s-a ajuns la un total de 29.335,39 de tone de deșeuri strânse din 72 de localități ieșene, în timp ce pentru tot anul 2020 cifra a ajuns la 81.502,64 tone de deșeuri, colectate din ianuarie și până în decembrie din 87 de localități.

Adică în continuare o situație incompletă, fără a fi menționat gunoiul strâns din Cristești, Lespezi, Moțca, Stolniceni-Prăjescu și Vânători (din Zona 1 Pașcani Ruginoasa) și Hârlău. Însă CJ Iași știe cu siguranță că ce se strânge din localitățile incluse în grafic ajunge la singurul depozit autorizat, cel de la Țuțora, iar parcursul e ușor diferit.

Astfel, gunoiul care este preluat din Zonele 1, 2 și 4 este transportat la depozitul Țuțora de către Asocierea de firme – pentru 48.06 lei/ tonă fără TVA, iar deșeurile ridicate din Zona 3 sunt transportate direct la același depozit.

Culmea, chiar dacă Salubris lucrează doar cu municipiul Iași, are o importanță mare în interiorul ADIS, dat fiind că este cel care operează depozitul de la Țuțora.

Luxul înseamnă o moarte lentă, prin electrocutare și înjunghiere. Marea Britanie cere interzicerea importurilor de blănuri din China

Autor

Redacția

17 martie 2021

Activiștii pentru protecția animalelor cer guvernului britanic să interzică importurile de blănuri. Protestul vine în condițiile în care o investigație a arătat abuzul pe scară largă, dar și nerespectarea protocoalelor de sănătate anti Covid-19.

Este vorba despre mai mult de 12 ferme de blană din China, precizează The Guardian.

Videoclipurile și fotografiile din fermele vizitate în nordul și nord-estul Chinei arată vulpi, ratoni și alte animale ținute în cuști insalubre. De asemenea, animalele care sunt ținute în condiții greu de conceput și de vizionat, sunt electrocutate în moduri brutale.

Anchetatorii de la Humane Society International (HSI) au documentat, de asemenea, fermele care vând carne către restaurante, încălcând regulile Chinei, reguli care interzic consumul de carne provenită de la animale sălbatice.

Aceste interdicții au fost puse în aplicare anul trecut din cauza suspiciunilor că pandemia de coronavirus a apărut din comerțul cu animale sălbatice, din orașul Wuhan.

Consecință Covid în Danemarca: 15 milioane de nurci sacrificate

China este pe cale să devină cel mai mare producător de blănuri de nurcă din lume, după recenta suspendare a producției din Danemarca, în urma focarelor Covid-19. La acest lucru se adaugă și potențialele mutații existente la nurcile din Danemarca. Rezultatul a constat în sacrificarea a peste 15 milioane de animale din întreaga țară.

Din aprilie 2020, au apărut focare Covid la mai mult de 400 de ferme de nurci din toată Europa, iar alte focare au fost depistate la fermele din America de Nord.

Desigur, autoritățile chineze nu au raportat focare la fermele de nurcă existente pe teritoriul Chinei.

”Anchetatorii noștri au asistat la o lipsă aproape totală de control al bolilor, iar măsurile de protecție a sănătății la fermele de blană sunt ignorate total. Acest fapt este extrem de îngrijorător, având în vedere că nurcile, ratonii și vulpile sunt capabile să contracteze coronavirusuri”, a declarat Claire Bass, directorul executiv al HSI.

O moarte lentă și dureroasă în scopul comerțului cu blănuri: electrocutare și înjunghiere

Există un dispozitiv de electrocutare menit să eutanasieze rapid animalele, cu condiția să fie utilizat în mod corespunzător. Cu toate acestea, înregistrările video de la HSI arată contrariul: animalele sunt înjunghiate în mod repetat și aleatoriu. Procedura le paralizează, dar nu le ucide.

”Animalele din acest videoclip sunt supuse unor electrocutări violente și haotice pe suprafața corpului, nu în creier. Procedura face ca animalul să experimenteze minute în șir de durere fizică extremă. Durerea este asemănătoare atacului de cord”, a spus consilierul veterinar HSI Prof. Alastair MacMillan.

În 2019, China a crescut mai mult de 14 milioane de vulpi, 13,5 milioane de ratoni și 11,6 milioane de nurci pentru a furniza blănuri pentru export

Atât HSI, cât și organizația de caritate britanică pentru protecția animalelor, RSPCA, vor ca Regatul Unit să interzică importurile. Țara a oprit industria cu blănuri din motive de cruzime, în urmă cu două decenii.

”Este dificil de spus dacă blana de la animale de la aceste ferme este vândută direct în Marea Britanie”, a declarat, pentru The Guardian, Wendy Higgins, directorul mass-media pentru HSI.

Cu toate acestea, Asociația Britanică a Comerțului cu Blănuri a declarat că o interdicție nu va avea niciun impact asupra bunăstării animalelor.

De asemenea, interzicerea importului de blănuri va costa mii de locuri de muncă, iar comerțul va continua să se desfășoare ”la negru”, prin mijloace ilicite, neimpozitate și nereglementate.

Incompetența duce la poluare, iar poluarea duce la o amendă în valoare de 65.000 de lei

Autor

Redacția

17 martie 2021

Un incendiu stins cu amenzi în valoare de 65.000 de lei: în urmă cu câteva zile, la începutul lunii martie, a izbucnit un incendiu la o fabrică de produse din ţiţei din Prahova.

Cauza, considerată de mulți o greșeală umană, a constat în folosirea unui dispozitiv de sudură.

Greșeala, mai puțin umană, repetitivă și previzibilă în România, a fost faptul că nu s-au respectat normele.

Prima problemă: două persoane au fost rănite și au suferit arsuri grave pe suprafeţe extinse ale corpului şi la căile respiratorii. Din nou previzibil: a fost nevoie ca victimele să fie transferate la spitale pentru mari arşi din străinătate.

A doua problemă: incendiul a avut degajare mare de fum, iar Garda de Mediu Prahova a constatat faptul că fabrica nu a luat măsuri pentru a preveni poluarea.

Deznodământ: Garda de Mediu Prahova a amendat cu 65.000 de lei fabrica de produse pe bază de petrol din Inoteşti.

Comisarii GNM CJ Prahova au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 65.000 lei pentru neconformităţile constatate

Marți seară, printr-un anunț publicat pe pagina de Facebook, Garda de Mediu Prahova a precizat că, în urma incendiului produs la instalaţia industrială deţinută de un operator din comuna Colceag, sat Inoteşti, comisarii GNM CJ Prahova au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 65.000 lei pentru neconformităţile constatate.

”În urma verificărilor s-a constatat că titularul de activitate sancţionat nu a identificat/prevenit riscurile pe care preparatele deţinute în hala în care s-a produs incendiul, le poate prezenta pentru mediul înconjurător, precum şi a impactului degajării de noxe evacuate în atmosferă pe perioada manifestării incendiului”, se arată în postarea de pe Facebook.

De asemenea, comisarii de mediu au dispus măsuri de gestionare a deşeurilor rezultate în urma incendiului şi supravegherea operaţiunilor din cadrul instalaţiei industriale pentru a preveni repetarea unor astfel de evenimente, menționează G4 Media.

787 de hectare de păduri din judeţul Hunedoara, introduse în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine

Autor

Redacția

16 martie 2021

Hunedoara ajunge în top, numărându-se printre judeţele cu cele mai mari suprafeţe de păduri virgine şi cvasivirgine din România.

Aproximativ 787 de hectare de păduri din judeţul Hunedoara, aflate în masivele Retezat şi Parâng, vor fi introduse în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine, informează Ministerul Mediului.

Această propunere a venit din partea WWF, Programul Dunăre-Carpaţi. Propunerea a primit aviz favorabil de la Garda Forestieră Timişoara şi a fost înaintată către Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură.

”Suprafeţele, aflate în proprietatea publică a statului, sunt localizate pe raza Ocolului Silvic Retezat (trupurile de pădure Lăpuşnicul Mic, Bârnău şi Izvorul Bucurei) şi a Ocolului Silvic Petroşani (trupurile Silvei, Mija Mare, Mija, Jieţ şi Ursului)”, a informat Ministerul Mediului.

De asemenea, un raport publicat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor arată că alte 1805 hectare de pădure sunt în momentul de faţă în curs de analiză şi evaluare, în cadrul procesulul de identificare şi introducere în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine de noi suprafeţe.

Hunedoara: lucrările sau activităţile umane sunt interzise

Prezența omului va fi limitată, deoarece pădurile incluse în Catalog sunt supuse unei protecţii stricte. Astfel, nu sunt permise nici un fel de lucrări sau activităţi umane care le pot afecta.

”Singurele activităţi permise sunt cele de cercetare, educaţie şi de vizitare, dar şi acestea sunt permise doar cu condiţia să nu afecteze naturalitatea pădurilor respective”, a adăugatMinisterul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

În judeţul Hunedoara au fost cartografiate până în prezent 190 de hectare de păduri virgine şi peste 4.220 hectare de păduri cvasivirgine, cele mai multe suprafeţe de pădure fiind în Retezat.

Pădurile virgine din judeţul Hunedoara se află în zona Valea Buţii şi sunt proprietate privată, potrivit Catalogului publicat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, precizează Adevărul de Hunedoara.

Un viitor nu foarte optimist: valuri de căldură și secetă extremă

Autor

Redacția

16 martie 2021

Traversăm o criză climatică, ne-am obișnuit cu valurile de căldură, cu seceta, cu incendiile și cu ideea că suntem responsabili pentru schimbările climatice.

Seria de secete și valurile de căldură severă cu care Europa se confruntă încă din 2014 reprezintă o culme. Este un punct maxim pe care l-am atins, iar cercetările arată că acest fapt este cel mai grav din ultimii 2000 de ani.

Valurile de căldură au avut consecințe devastatoare, au spus cercetătorii, provocând mii de decese chiar și în rândul tinerilor, distrugând culturile și ducând la incendii de pădure. Nivelurile scăzute ale râurilor au oprit traficul maritim, precizează The Guardian.

Valuri de căldură, secetă și anotimpuri decalate

Și nu, nu ne oprim aici. Oamenii de știință care studiază schimbările climatice anunță valuri de căldură secetă în viitor.

Cercetătorii au exclus activitatea vulcanică și ciclurile solare ca fiind cauzele acestei tendințe pe termen lung și consideră că modificările subtile ale orbitei Pământului ar fi una din cauze.

”Suntem cu toții conștienți de grupul de veri extrem de calde și uscate pe care le-am avut în ultimii ani”, a spus prof. Ulf Büntgen, de la Universitatea Cambridge, care a condus studiul.

”Rezultatele noastre arată că tot ceea ce am experimentat este un fapt unic. Seria este fără precedent în ultimii 2.000 de ani.”

Oamenii de știință au adăugat că schimbările climatice vor deveni mai frecvente, fapt devastator pentru agricultură, ecosisteme și pentru noi, ca societate.

Prof. Mrislav Trnka, de la centrul de cercetare CzechGlobe din Brno, care a făcut parte din echipa de studiu, a declarat că o secetă permanentă este deosebit de alarmantă pentru agricultură și silvicultură.

Analize pe lemn de stejar pentru a determina nevoia de apă a copacilor pe perioada de secetă extremă

Au fost analizate inelele copacilor (care datează încă din imperiul roman) cu scopul de a stabili un precedent. Studiul, care a fost publicat în revista Nature Geoscience, a analizat 27.000 de inele de la 147 de stejari.

Astfel, s-au folosit măsurători ale izotopilor de carbon și oxigen pentru a arăta de câtă apă aveau nevoie copacii pe perioada de secetă. Acest lucru a arătat că frecvența ridicată a secetelor europene recente a fost fără precedent, chiar în comparație cu secetele istorice severe, cum ar fi cea de pe perioada Renașterii.

Probele de lemn provin din Republica Cehă și Bavaria, Germania, și reprezintă condițiile climatice din Europa centrală. Temperaturile ridicate au fost principala cauză a secetei recente și au fost observate, de asemenea, în toată Europa.

Clotilde Armand a câștigat definitiv procesul cu Romprest

Autor

Redacția

16 martie 2021

În data de 15 martie, Curtea de Apel București a respins definitiv ordonanța introdusă de compania Romprest împotriva Consiliului Local al Sectorului 1, Primăriei Sectorului 1 și a primarului Clotilde Armand (USR-PLUS).

Ordonanța, respinsă ca nefondată, avea legătură cu procesul de colectare al gunoaielor de pe spațiul public.

Scandalul a început imediat după alegerile locale, la finalul anului 2020. Clotilde Armand, în calitate de nou primar, a afirmat că este nemulțumită de sumele mari de bani pe care Sectorul 1 le plătește companiei Romprest, în baza unui contract semnat în 2008.

Astfel, firma responsabilă a refuzat să mai ridice gunoiul stradal necontrolat. Condițiile pe care Romprest le punea reprezentau achitarea mai multor datorii (aproximativ 100 de milioane de lei).

Clotilde Armand versus Romprest

În dată de 22 decembrie 2020, Romprest a introdus la Tribunalul București ordonanță președințială, proces care se judecă cu rapiditate. Prin respectiva ordonanță, compania cerea judecătorilor trei lucruri:

– Să oblige Primăria și Consiliul Local, prin intermediul primarului Clotilde Armand, să respecte contractul încheiat în 2008, de prestare a serviciilor de salubritate, partea în care Romprest avea exclusivitate pe rază Sectorului 1.

– Să fie respectate termenele de plata ale serviciilor, conform dispozițiilor contractului de prestări servicii.

– Să o oblige pe Clotilde Armand să mai difuzeze pe canalele media – televiziune, presă scrisă sau online, rețele de socializare etc. – afirmații „defăimătoare privind imaginea, numele, activitatea, stadiul relației contractuale și/sau orice infomatii sau documente ce fac parte din fondul de comerț al subscrisei (cu excepția celor care se circumscriu definiției de „infomatie publică”).”

În cursul zilei de ieri, 15 martie, Clotilde Armand, a arătat, pe Facebook, că, potrivit Curții de Apel, Romprest nu deține exclusivitatea serviciilor de salubritate în acest sector.

Clotilde Armand a citat decizia luată anterior, în februarie, de Tribunalul București:

”Instanța apreciază că nu se poate reține în favoarea reclamantei (Romprest) aparența dreptului de a i se asigura exclusivitatea prestării serviciului de salubrizare pe aria administrativă a Sectorului 1, atunci când exercitarea dreptului contractual de limitare a activității poate aduce atingere interesului comunității în favoarea căreia este prestat serviciul de salubrizare, situație incidenta în cauză”.

În urma deciziei Curții de Apel, Sectorul 1 poate apela la alte firme de salubritate, nu doar la Romprest.

Imagini apocaliptice: Beijing, sub cerul poluării

Autor

Redacția

15 martie 2021

Beijing a devenit un simbol al poluării, iar imaginile din acest week-end arată că ”evoluția” oamenilor reprezintă regresul naturii.

Capitala Republicii Populare Chineze, capitala cu peste 17 milioane de locuitori și una dintre cele mai poluate metropole este acoperită, din nou, de un smog dens.

Poluarea rămâne aceeași, doar culorile diferă.

Cerul din Beijing a fost fotografiat ca o boltă de culoare portocalie, în timp ce furtuna de nisip și poluarea au făcut subiectul știrilor.

Beijing, sub cerul portocaliu

O furtună masivă de nisip s-a alăturat poluării atmosferice deja ridicate. Metropola a fost acoperită de o culoare stranie, portocalie, fapt care a dus la noi măsurători ale calității aerului, relatează The Guardian.

Indicele calității aerului a înregistrat luni un rating ”periculos”, de 999. Cifra nu i-a oprit pe locuitori să-și desfășoare activitățile zilnice, inclusiv navetiștii fiind nevoiți să se deplaseze pentru a lucra prin aerul gros și întunecat din capitala Chinei.

Autoritățile meteorologice chineze au emis al doilea cel mai înalt nivel de alertă, cu puțin înainte de ora 7.30 dimineața. Un avertisment nou a fost emis și pentru nisipul și praful din regiunile deșertice.

#Sandstorm hits Beijing amid morning rush hour, have not seen this in past ten years. pic.twitter.com/FTUfw2Zxe1
— Shen Shiwei沈诗伟 (@shen_shiwei) March 15, 2021

Când indicele calității aerului (AQI) din Beijing a arătat 999, Tokyo a înregistrat 42, Sydney 17 și New York 26. Hong Kong și Taiwan au înregistrat valori ”moderate” de 66 și respectiv 87.

Presa din China a raportat că există cel puțin 341 de persoane dispărute în statul vecin, Mongolia.

Pe rețelele de socializare, mai mulți oameni au distribuit capturi de ecran ale altor indici ai calității aerului și au arătat citiri de peste 9.000, oficial „dincolo de index”.

Unii rezidenți din Ningxia, în vestul Chinei, au spus că s-au trezit în mijlocul nopții, de parcă nu mai puteau respira.

Furtunile de nisip sunt relativ frecvente în această perioadă a anului și sunt, de obicei, atribuite vânturilor care suflă peste deșertul Gobi, dar locuitorii au spus că nu au mai văzut un astfel de fenomen, de această severitate, de ani de zile.

Normal vs. today #Beijing pic.twitter.com/koo2f7NjSF
— 霍炳宗 (@PaddyFok) March 15, 2021

Defrișare versus reîmpădurire

Defrișările la scară largă sunt, de asemenea, considerate un factor pentru furtunile de praf de primăvară, iar China a încercat să reîmpădurească și să restabilească ecologia regiunii pentru a limita cantitatea de nisip ajunsă în capitală.

Beijingul a plantat un ”mare perete verde” de copaci pentru a reuși să capteze praful. De asemenea, autoritățile au încercat să creeze coridoare aeriene care să canalizeze vântul și să permită evacuarea nisipului și a altor factori poluanți.

Beijingul și regiunile înconjurătoare au suferit niveluri ridicate de poluare în ultimele săptămâni, orașul fiind învăluit în smog în timpul sesiunii naționale a parlamentului care a debutat la începutul acestei luni.

Autoritățile din Tangshan, cel mai important oraș siderurgic din China și o sursă majoră de poluare în Beijing și Hebei, au declarat în cursul zilei de sâmbătă că vor fi aplicate sancțiuni întreprinderilor locale, în cazul în care acestea nu vor lua măsuri de urgență anti-smog.

Fraudă, la scară mondială: peștele și produsele din pește sunt etichetate greșit, în mod intenționat

Autor

Redacția

15 martie 2021

Este un fapt dovedit, o fraudă constantă, iar întrebările rămân, adesea, fără răspuns. Consumăm ceea ce eticheta indică? Plătim pentru produsul real? Avem încredere în ceea ce scrie pe ambalaj?

Guardian Seascape a adunat analizele a 44 de studii recente: au fost prelevate aproximativ 9.000 de probe de la fructe de mare din restaurante și probe din produse pe bază de pește, existente în supermarketurile din peste 30 de țări. Rezultatul: 36% dintre produse au fost etichetate ”greșit”.

Greșeala se traduce, în realitate, prin fals, fraudă și prețuri incorecte

Cele mai multe dintre studii au folosit tehnici de analiză ADN, tehnici care sunt relativ noi.

Astfel, cercetătorii au descoperit produse etichetate fals, iar Marea Britanie și Canada au avut cele mai mari rate de etichetare greșită în acest studiu: la 55%. Canada este urmată de SUA, cu o proporție de 38%, relatează The Guardian.

Un alt exemplu este Germania, unde 48% din eșantioanele testate care se pretind a fi scoici au fost, de fapt, cu totul alte produse, mult mai ieftine.

Frauda: o etichetă mondială

În indistria peștelui și a produselor din pește, frauda a devenit, de mulți ani, o problemă cunoscută la nivel mondial. S-a scris despre, s-au filmat ilegalitățile și s-au distribuit probele prin spațiile media. Puțini citesc. Puțini cred. Cei mai mulți preferă sintagma ”crede și nu cerceta”.

Deoarece fructele de mare se numără printre produsele alimentare cele mai comercializate la nivel internațional, prin lanțuri de aprovizionare complexe, produsele sunt extrem de vulnerabile pentru falsa etichetare.

O mare parte din capturile globale sunt transportate de la bărcile de pescuit la navele care se ocupă de prelucrare. Astfel, etichetele false sunt mai ușor de aplicat. Profitul este asigurat, rezultând o afacere profitabilă.

Beth Lowell, vicepreședinte adjunct pentru campaniile SUA la Oceana, o organizație internațională axată pe oceane, a explicat că falsa etichetare este un proces deosebit de ușor. Practic, produsele cu caliate scăzută sunt etichetate ca fiind produse de calitate, iar peștii din crescătorie primesc eticheta de ”sălbatici”.

Studiile utilizează, de asemenea, diferite metodologii și diferite eșantioane. Peștii nu sunt întotdeauna etichetați greșit în mod deliberat, dar este mai degrabă vorba despre fraudă, decât despre neglijență.

Masa la restaurant: ce comanzi și ce primești

Problema pare să fie prezentă în tot mai multe restaurante. Un alt studiu, care a reprezentat prima încercare la scară largă de examinare a etichetării greșite în restaurantele europene, a implicat peste 100 de oameni de știință. Aceștia au colectat în secret probe de fructe de mare, comandate de la 180 de restaurante, din 23 de țări.

Au fost trimise spre analizele de laborator nu mai puțin de 283 de mostre, împreună cu descrierea meniului, data, prețul, numele și adresa restaurantului. ADN-ul din fiecare probă a fost analizat pentru a identifica specia și apoi a fost comparat cu numele din meniu.

Unul din trei restaurante vânduse fructe de mare sub o etichetă falsă.

Țările cu cele mai multe neconcordanțe în ceea ce privește produsul versus eticheta sunt Spania, Islanda, Finlanda și Germania.

Peștele: un aliment extrem de valoros, dar și un risc pentru sănătate

Produsele înlocuite cu alte produse nu duc doar la o gaură în bugetul personal. Un înlocuitor frecvent pentru unele soiuri de ton este escolar, o specie de pește uleios, greu de digerat.

Eticheta falsă amenința sănătatea, iar oamenii ajung să consume produse cu niveluri mai scăzute de nutrienți.

Oceana, care a efectuat aproape 20 de investigații proprii în privința etichetării greșite, a făcut, de asemenea, o revizuire globală în 2016 a 200 de studii din 55 de țări.

Concluzie: unul din cinci pești a fost etichetat greșit.

De cele mai multe ori nu consumăm ceea ce menționează eticheta. Plătim pentru fals, consumăm fals și tot falsul ne câștigă, zilnic, încrederea.

Dacă unii sunt informați, curioși sau sceptici, mulți nu au acces la realitate și, din păcate, și mai mulți se mulțumesc cu eticheta.

Previzibil, revoltător și constant: o nouă zi înseamnă o nouă sursă de poluare în București

Autor

Redacția

15 martie 2021

O nouă zi și o nouă sursă de poluare în București: în dimineața zilei de luni, 15 martie, senzorii aerlive.ro au ajuns la 100 în aproape toate zonele Capitalei.

Evenimentele nopții dictează poluarea dimineții, iar incendiile, deși stinse, nu sting și poluarea. Din contră.

Arderile necontrolate devin o constantă, respirăm fum de cauciuc, iar repetiția chiar devine mama unei învățături nocive: dăm foc, poluăm, stingem și o luăm de la capăt.

Șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a anunțat în seara zilei de duminică că au fost identificate 9 focare majore, majoritatea incendieri de cauciuri.

O nouă analiză și un nou avertisment: aerul liber înseamnă un aer poluat

Rezultatul: aer poluat și eternele avertizări ale platformei Aerlive, avertizări conform cărora bucureștenilor li se recomandă să evite plimbările și exercițiile fizice în aer liber.

Previzibil, cei mai afectați sunt copiii, persoanele în vârstă și cele care suferă de afecțiuni respiratorii.

În dimineața zilei de 15 martie au fost înregistrate niveluri foarte ridicate de poluare în mai multe zone din București, printre care Universitate, Piața Sudului, Băneasa Nord, Expoziției, Luica, Bragadiru, Pallady, Prelungirea Ghencea, Fizicienilor, Camil Ressu, Piața Valea Ialomiței, Piața Drumul Taberei, Bd. Timișoara, Basarabia, Parcul Păcii, Pasajul Lujerului, Pantelimon, Plevnei, Crângași, Giulești, Lacul Tei, Mihalache, arată Buletin de București.

În data de 14 martie, șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a anunțat pe Facebook că participă cu două echipe ale Gărzii Naționale de Mediu, comisariatul Ilfov, împreună cu Poliția România și Jandarmeria Română, la limitarea incendierilor în jurul Bucureștiului.

”Au fost identificate 9 focare majore care au fost stinse. Majoritatea acestor incendieri de cauciucuri sunt în Sintești (com Vidra), Jilava si Măgurele. Direcția principală a vântului de intensitate mică este din direcția acestor localități către Bucuresti.”

În această dimineață, Octavian Berceanu a declarat la Digi24 că valorile au fost foarte mari și aseară, atunci când s-a ajuns la de peste zeci ori valoarea admisă a PM10 și PM2,5, particule aflate în suspensia în aer.

Totodată, el a anunțat că urmează să fie date amenzi și că au fost identificate persoane de la fața locului, mai arată sursa citată.

O apariție rară: o pasăre din Asia, filmată în România

Autor

Redacția

15 martie 2021

O pasăre văzută foarte rar în România a fost surprinsă în Parcul Natural Lunca Mureșului. Specia, deosebit de rară, poartă numele de Călifar alb și este o pasăre care, în această perioadă a anului, locuiește în sudul Europei, nordul Africii, dar și Asia Mică.

Filmarea a fost realizată de angajații Romsilva, compania care administrează parcul natural din vestul României, transmite Descoperă.ro.

Reprezentanții Romsilva au declarat, pe pagina de Facebook, că este vorba despre o apariție surprinzătoare în Parcul Natural Lunca Mureșului: o femelă de călifar alb.

De asemenea, reprezentanții au explicat că această pasăre preferă zonele nămoloase, nisipoase ale râurilor sau lacurilor din nordul Europei și a Asiei pentru perioada de vară.

Pe durata sezonului rece, califărul este întâlnit în sudul Europei, nordul Africii, Asia Mică etc, iar la noi în țară poate fi văzut, mai des, în zona de sud-est și relativ rar în vest.

Califărul alb: o pasăre monogamă, devotată vieții de familie

Specialiștii spun despre călifar că se hrănește cu insecte și pești, că este devotat vieții de familie și că uneori își construiește cuibul chiar în vizuinile unor animale.

”Are un meniu suficient de diversificat, care cuprinde de la viermi, insecte, icre, mormoloci, mai rar pești, până la semințe și alge. Călifarii albi sunt păsări monogame și devotate vieții de familie. Aceștia își construiesc cuibul din puf, pene, resturi vegetale în locuri strategice, bine ascunse, în zone de coastă, printre stânci, copaci sau chiar în vizuinele altor animale. Surprinzător este faptul că uneori aceste vizuine sunt locuite atât de călifari, cât și de alte păsări sau chiar mamifere precum vulpea sau bursucul. Femela depune 7-12 ouă pe care le clocește singură, în timp ce masculul se ocupă tenace de paza familiei, dând dovadă de agresivitate atunci când își simte amenințat teritoriul. După eclozare, ambii părinți se implică în hrănirea și creșterea puilor”, spun experții, potrivit Mediafax.

Conform specialiștilor, specia este afectată de pierderea habitatului, ca rezultat al amenajării barajelor din unele țări europene. Este necesară protecția zonelor costiere pentru a asigura habitate adecvate de cuibărit.

1...559560561...569 Pagina 560 din 569