Asigurările obligatorii pentru câini pot costa o avere. Cine este obligat să aibă un astfel de “RCA”

Autor

-

30 ianuarie 2023

Ordonanța 55/2022 este cea care prevede că pentru anumite tipuri de câini proprietarii trebuie să îi declare la poliție, dar trebuie să aibă și asigurare pentru ei. Articolul 4 litera d arată că actul normativ impune: “ existenţa unei asigurări de răspundere civilă pentru eventualele pagube produse de câinii prevăzuţi la art. 1 lit. a”. Mai exact este vorba despre categoria I: câinii de luptă şi de atac, asimilaţi prin caracterele morfologice cu câini de tipul Pit Bull, Boerbull, Bandog şi metişii lor. Practic pentru acest tip de câini proprietarii trebuie să încheie și asiguare de răspundere civilă. Potrivit studiifinaciare.ro pentru a acoperi o pagubă de 5000 de euro produsă de un câine, proprietarul trebuie să scoată cam 100 de euro anual din buzunar, practic la fel de mult ca asiguraea unei locuințe sau cât jumătate din RCA.

Sume colosale pentru o asigurare

Pentru o acoperire de 50.000 de euro, atunci proprietarul va plăti nu mai puțin de 970 de euro anual pentru animalul său. În cazul în care aceste dispoziții nu sunt respectate atunci, potrivit legii, poliţia poate dispune plasarea câinelui într-un adăpost, potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. (2), în cazul în care pericolul avut în vedere se menţine. Iar cheltuielile generate de întreţinerea câinelui aflat sub supraveghere se suportă de către proprietar sau de deţinătorul temporar al câinelui. De altfel aceiași ordonanță prevede că sunt două categorii de câini care trebuiesc luați în evidențele politiei.

Condiții pentru a deveni proprietar

În afară de cei mai sus menționați mai există categoria a II-a: câinii din rasele American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobănesc Caucazian, Cane Corso şi metişii lor. Proprietarii sau deţinătorii temporari ai câinilor prevăzuţi la articolul 1 si categoria I și categoria II trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să aibă vârsta minimă de 18 ani; b) să aibă capacitate deplină de exerciţiu; c) să nu fi fost condamnaţi pentru săvârşirea unei infracţiuni contra persoanei, se mai arată în ordonanță.

Bugetul pentru panouri fotovoltaice va fi de patru ori mai mare în 2023. Ministerul Mediului: 150.000 de proiecte vor putea fi finanțate

Autor

Ionuț POPESCU

-

30 ianuarie 2023

buget fotovoltaice de patru ori ai mare — Sursă - Unsplash

Bugetul prevăzut pentru panouri fotovoltaice, în 2023, va fi de patru ori mai mare decât anul trecut, și anume peste 3 miliarde de lei, conform Agerpres.

Tánczos Barna, ministrul Mediului, e de părere că peste 150.000 de proiecte vor putea fi finanțate în acest an de bani alocați, interesul românilor pentru astfel de facilități fiind foarte ridicat.

„În România sunt peste trei milioane de case intabulate, locuințe unifamiliale, teoretic care ar putea avea nevoie de sisteme fotovoltaice pentru a deveni independente sau semi-independente din punct de vedere al energiei electrice.

Anul trecut am aprobat peste 40.000 de cereri de finanțare, interesul a fost unul uriaș și este clar că trebuie să suplimentăm bugetul pentru a veni în întâmpinarea cererii și nevoii din partea cetățenilor“, a susținut ministrul.

Tánczos Barna a mai precizat că bugetul Administrației Fondului pentru Mediu este în curs de construire, iar anul acesta „vom bugeta pentru acest program o sumă de cel puțin patru ori mai mare decât anul trecut.“

Bani mai mulți pentru panouri fotovoltaice. Se caută și debirocratizarea procesului de obținere a fondurilor

Potrivit ministrului Mediului, se caută soluții, împreună cu unitățile administrativ-teritoriale, pentru debirocratizarea procedurii de obținere a fondurilor, astfel încât să poată aplica pentru panouri fotovoltaice cât mai mulți cetățeni eligibili.

De asemenea, Tánczos Barna a spus că se are în vedere și finanțarea unor capacități de stocare, pentru ca energia produsă în timpul zilei să poată fi stocată de gospodării pentru „a nu fi nevoie de fiecare dată de livrare în sistemul energetic“.

În acest sens, pe lângă fondurile Ministerului Mediului, se au în vedere și fondurile europene.

În ceea ce privește limitările programului, ministrul a spus că se au în vedere și limitările ce țin de importul panourilor în România sau producția acestora pe teritoriul țării, mai ales în contextul economic actual.

În urmă cu două săptămâni, Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene, se arăta încrezător că UE va avea, până în 2030, energie regenerabilă, turbinele eoliene și panouri solare și fotovoltaice fiind printre sursele care pot asigura această capacitate.

Marea Britanie | Locuitorii au strâns 100.000 de lire și au salvat o pădure seculară din estul Londrei

Autor

Ionuț POPESCU

-

29 ianuarie 2023

mareab britanie padure seculara — Sursă - Unsplash

În Marea Britanie s-au strâns 100.000 de lire pentru cumpărarea și salvarea unei parcele de pădure seculară din sud-estul Londrei, potrivit The Guardian.

Cetățenii din districtul Brockley s-au mobilizat exemplar, școlile au organizat târguri de vânzări de prăjituri, muzicienii au organizat concerte iar un grup de teatru a realizat o piesă cu povestea salvării pădurii pentru a strânge fonduri.

Locuitorii sud-estul Londrei au anunțat cu mândrie, vineri, că au câștigat cursa contra cronometru de strângere a sumei de 100.000 de lire sterline pentru a cumpăra Gorne Wood, o parcelă de pădure seculară care a supraviețuit în Londra, de la niște dezvoltatori imobiliari.

Pădurea este localizată între niște grădini și calea ferată și reprezintă un ultim fragment al Great North Wood, o pădure care se întindea cândva între Deptford și Selhurst.

De-a lungul timpului, în acea pădure au crescut stejari, arțari de câmp și ulmi, care au oferit adăpost pentru numeroase specii endemice sau pe cale de dispariție.

Terenul pe care se află mica pădure a fost declarat parc public în urmă cu 100 de ani, în semn de recunoștință pentru cercetașii Brockley, dar în anii 1980 a fost vândut de administratorii căilor ferate.

Ulterior, mica pădure a intrat într-o stare de degradare și a atras gunoaie, consumatori de droguri și persoane certate cu legea.

Ca urmare a acestui fapt, Campania pentru Protecția Angliei Rurale (CPRE – caritatea rurală) a pus pădurea în topul celor 10 spații verzi din Londra care aveau nevoie să fie salvate.

Marea Britanie. O pădure din estul Londrei a fost salvată de locuitori

În 2021, militanții comunitari conduși de Fundația Fourth Reserve, care gestionează o rezervație naturală care se află pe același tronson de cale ferată, au lansat o campanie pentru a strânge bani pentru cumpărarea terenului.

Totuși, aceștia au trebuit să se miște rapid, deoarece întrebuințarea sitului ca activ de valoare comunitară era pe punctul de a expira, iar terenul risca să fie pierdut de comunitate pentru totdeauna.

În primă fază, în 2017, Anna-Maria Cahalane, care locuiește în apropiere de pădure, a observat în că locul se afla într-o stare deplorabilă. Aceasta a luat legătura cu proprietarul.

„Practic ni s-a spus că nu este treaba noastră”, a spus ea.

„Acest lucru a declanșat o mulțime de îngrijorări cu privire la parcela în sine”, a adăugat ea.

Locuitorii au intrat în pădure și au descoperit că era un sit de importanță pentru conservarea naturii și au comandat studii ecologice pentru a stabili valoarea acestuia.

După analiză, Gorne Wood a fost desemnat drept bun de valoare comunitară, iar proprietarul a fost împiedicat să-l vândă fără acordul comunității.

Apoi, în 2020, locuitorii au solicitat cu succes ca locul să fie desemnat drept „pădure seculară”, adică să se ateste faptul că locul fost împădurit în mod continuu timp de 400 de ani.

„Ne-am uitat la hărțile din 1600 pentru a vedea cum s-a dezvoltat zona în ceea ce privește locuințele și am văzut că acest mic petic din Great North Wood a rămas până acum”, a spus Cahalane.

„Chiar și la bombardamentele din cel de-al Doilea Război Mondial, când coliba cercetașilor a fost bombardată și toate casele au fost bombardate, copacii au supraviețuit. Cu cât am aflat mai multe despre sit, cu atât a devenit mai special”, a mai spus Cahalane.

Pădurea a fost salvată, dar abia peste doi ani pădurea arputea intra în administrarea consiliului

Comunitatea din Marea Britanie a lansat o campanie pentru a strânge bani și a cumpăra Gorne Wood, după ce consiliul Lewisham a spus că nu deține fonduri. Prin urmare, până vineri, oamenii au strâns 114.000 de lire sterline.

Lupta nu s-a încheiat, însă. Consiliul Lewisham a fost de acord să-și asume administrarea în numele comunității, dar procesul este complex și ar putea dura până la doi ani.

Până atunci, locuitorii din Brockley s-ar putea să fie nevoiți să mai suporte starea deplorabilă în care se află Gorne Wood.

Programul Rabla Plus | Bani mai mulți pentru mașinile electrice și plug-in hybrid

Autor

Ionuț POPESCU

-

27 ianuarie 2023

programul rabla plus bani mai multi pentru masinile electrice — Sursă - Unsplash

Programul Rabla Plus ar urma să beneficieze de fonduri suplimentare de la Administrația Fondului pentru Mediu în acest an, conform dcnews.

Președintele AFM Laurențiu Neculaescu a spus că anul trecut a existat „o tendință a românilor“ de a cumpăra mașini electrice și hybrid.

„Programul Rabla Clasic este cel mai vechi program derulat de Administrația Fondului pentru Mediu.

Am ajuns la al 19-lea an de când administrația îl finanțează.

Dai o rablă la schimb, primești un voucher și te duci să-ți cumperi o mașină nouă.

Din ceea ce am observat din derularea acestui program pe parcursul anului trecut, în momentul în care am venit și cu Programul Rabla Plus, cel destinat mașinilor electrice sau hibride plug-in, am văzut o tendință a românilor de a se duce mult mai mult în zona acestora decât în zona de mașini clasice“, potrivit lui Neculaescu.

Programul Rabla. Bani mai mulți pentru mașinile electrice și hybrid plug-in

Prin urmare, mașinile electrice și mașinile hybrid plug-in vor beneficia de un buget cu 15% mai mare decât anul trecut.

Ca urmare a acestui lucru, anul acesta, Programul Rabla Clasic va avea un buget cu aproximativ 10% mai mic decât cel de anul trecut, dar Programul Rabla Plus va avea un buget cu 15% mai mare decât anul trecut“, a spus Laurențiu Neculaescu.

Condițiile pentru a beneficia de Programul Rabla Plus și Programul Rabla Clasic

În ceea ce privește condițiile care trebuie îndeplinite de către un solicitant pentru a beneficia fie de o primă de casare pentru Rabla Clasic sau de un ecotichet pentru Rabla Plus, Ghidurile de Finanțare expun următoarele mențiuni pentru cetățeni, conform ȘtirileKanalD:

are domiciliul sau reședința în România;
are îndeplinite obligațiile de plată a taxelor, impozitelor, amenzilor și contribuțiilor către bugetul de stat și bugetul local, conform prevederilor legale în vigoare;
s-a înscris la un producător validat în vederea achiziționării unui autovehicul nou, obținând nota de înscriere;
a predat autovehiculul uzat unui colector autorizat;
a radiat din evidența circulației autovehiculul uzat;
a prezentat producătorului validat informații privind distrugerea și radierea din evidența circulației a autovehiculului uzat;
achiziționează autovehiculul nou de la producătorul validat care a eliberat nota de înscriere.

Teoria e bună, practica(…) ne lasă cu „gunoiul la ușă”. Ordonanța care blochează primăriile și operatorii de salubritate, deși la dezbateri publice au tăcut mâlc

Autor

Georgiana DRAGOMIR

-

27 ianuarie 2023

Legislația aplicabilă gestionării deșeurilor nu poate fi pusă total în practică, după cum ȘtireaVerde a mai relatat argumentat. De data aceasta, este vorba despre Ordonanţa de Urgenţă nr. 133/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, precum şi a Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006. Acest act normativ a dus deja blocaje în ceea ce privește colectarea gunoiului în Sectorul 1 București, după cum am anunțat. Puteți(re)citi pe larg aici.

Iată, însă, ce ne-a menționat Ministerul Mediului cu privire la această Ordonanță de Urgență, la solicitarea noastră:

„Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a avut consultări pe toată perioada elaborării proiectului de OUG133/29.09.2022 cu toții operatorii de colectare, sortare, depozitare a deșeurilor și cu reprezentanții UAT-urilor pe tema aplicării acestui OUG. Prezentul act normativ s-a aflat în dezbatere publică atât pe site-ul MLPDA, cât și pe site-ul MMAP, în luna august 2022. Totodată, a fost organizată și o dezbatere publică, în data de 7 septembrie 2022, la care au participat atât reprezentanți ai autorităților (MMAP, MLPDA, ANRSC), cât și ai tuturor factorilor implicați în gestionarea deșeurilor din România”, au transmis oficialii Ministerului Mediului.

Cu doar câteva zile înainte ca primarul Sectorului 1 București, Clotilde Armand, să ceară derogare de la Ministerul Mediului pentru aplicarea acestui act normativ, reprezentanții acestei instituții publice ne transmiteau că „vor lua toate măsurile legale pentru aplicarea acestei Ordonanțe”.

De la teorie la practică. Oficial, la dezbatere, niciun operator sau edil nu a spus că această Ordonanță nu poate fi aplicată

De la teorie la practică e cale lungă(…) Neoficial, mai mulți operatori de colectare și sortare a gunoiului au invocat unele prevederi care vor duce la „blocaje”, având în vedere situația reală a României, mai ales a Capitalei, în ceea ce privește ridicarea/depozitarea gunoiului. În mod oficial, niciunul dintre participanți nu a spus franc, la dezbatere, „această Ordonanță este imposibil de pus în practică”.

Spre exemplu, în ceea ce privește Sectorul 1 București, „blocajele” au rezultat, potrivit susținerilor edilului Armand, din cauza procedurii de atribuire a contractelor pentru „eliminarea deșeurilor prin depozitare”. Însă, actul normativ prevede mult mai multe obligații pentru primării, nepregătite, iată, pentru aplicarea regulilor din Ordonanța mai sus amintită.

ȘtireaVerde a cerut, în mod oficial, detalii despre posibilitatea de aplicare a acestui act normativ, însă, doar Primăria Sector 2 și cea a Sectorului 5 București ne-au răspuns. De asemenea, nici operatorii de salubrizare nu au curaj să spună public ce anume nu funcționează corect pentru ei.

Colectare individuală „din poartă în poartă” în lege. În practică, doar la stadiu de proiect

În ceea ce privește sistemele de colectare individuală din „poartă în poartă” și insulele
ecologice dotate cu recipiente/containere dedicate pentru colectarea separată a
deșeurilor reziduale, Primăria Sector 2 București a aplicat la Programul Operațional Infrastructură Mare pentru achiziționarea infrastructurii necesare colectării selective. Proiectul în valoare totală de 26.936.502.36 lei a fost admis, contractul de finanțare semnat și procedura de achiziție lansată. Proiectul trebuie finalizat până la data de 31 decembrie 2023.

Oficialii Primăriei Sector 5 București menționează că „au în vedere amenajarea unor insule ecologice”, astfel încât să existe colectarea separată. Cu alte cuvinte, tot la stadiu de proiect, însă, Ordonanța amintită este de Urgență și se pune în aplicare. Doar ministrul Mediului, Barna Tánczos, poate da derogare, așa cum i s-a solicitat deja.

De ce este neclară OUG 133/2022. Noțiuni confuze pentru operatori și primari

ȘtireaVerde a realizat o selecție a celor mai „criticate” articole din OUG 133/2022, în urma informațiilor culese de la factorii implicați în gestionarea deșeuerilor.

Confuziile pentru operatori încep încă de la primele articole ale textului de lege menționat mai sus. Spre exemplu, expresia „tratare mecano-biologică” este introdusă imperativ, deși nici măcar Capitala nu are o astfel de posibilitate. Operatorii spun că este necesar să rămână doar mențiunea „instalații de tratare și/sau depozite de deșeuri”.

De asemenea, în mod neclar apare și obligația sortare, tratare eliminare „anaerobă/aerobă” , însă, doar la art 2 al acestei OUG, fără să se coreleze cu celelalte articole din același act normativ. Orice lege, OUG trebuie să fie suficient de clară în dispoziție, astfel încât să se poată numi constituțională.

Obligații fără aplicabilitate

De asemenea, nu este precizat care este termenul de acordare al autorizării de funcționare pentru colectori de către UAT. Mai mult decât atât, nu sunt detaliate toate costurile pe care un operator de salubritate le poate include în calcularea tarifelor aplicate OIREP-urilor. Operatorii colectare, sortare, tratare, depozitare deșeuri trebuie să acționeze numai în baza unor contracte de delegare, ceea ce, iată, nu există în acest moment, în toată țară.

Primăriile au obigația să implementeze un sistem de gestionare, pe 4 fracții, a deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale format din stații de transfer și stații de sortare, după caz, împreună cu puncte de colectare/sisteme de colectare individuală din „poartă în poartă″, centre de colectare prin aport voluntar și insule ecologice, se arată în textul OUG 133/2022.

„Cireașa de pe tort”. ECO SUD a contestat licitațiile lansate de ADI București

Amendată drastic de Garda de Mediu, pentru nelegalitățile de la depozitul de deșeuri „Vidra”, societatea ECO SUD SA a scos „artileria” grea, deși se află și acum în control pentru activitatea pe care o desfășoară.

Chiar dacă nu are vreun interes vizibil financiar să participe la licitațiile derulate de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Deșeurilor Municipale în București, deoarece această firmă nu apică tariful de 80 de lei pentru depozitarea gunoiului, a contestat procedurile deschise de această entitate și Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a admis această petiție în parte. Cu toate acestea, doar o instanță definitivă se poate pronunța asupra legalității procedurilor de achiziție lansate de ADI București. Până atunci, scurgerea timpului este în defavoarea tuturor: cetățeni, primari, salubriști, sortatori, operatori de reciclare.

România riscă noi proceduri de infringement. Cât de afectat este Mediul

Autor

Ana Maria BUJOR

-

27 ianuarie 2023

padurea baneasa — Pădurea Băneasa. Foto: Izi Travel

Comisia Europeană a avertizat 14 state membre printre care și România că riscă din nou proceduri de infringement. De această dată vorbim despre poluare, pescuit, protecția naturii, domenii în care România nu și-a făcut treaba și nu și-a indeplinit angajamentele cu privire la reducerea emisiilor poluante. Este vorba despre Programul Natura 2000 pe care țara noastră nu l-a respectat alături de celalte 13 state.

Practic, nici celelalte state din Uniunea Europeană nu au respectat angajamentele făcute de reducere a poluării. Vizate sunt: Bulgaria, Danemarca, Irlanda, Spania, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Austria, Polonia, Portugalia, și Suedia. Așadar cei din Comisia Europeana impută României faptul că amoniacul, unul dintre factorii poluanți care provine din sectorul agricol este prinicipalul poluant în legătură cu care statele, printre care și țara noastră, nu își respectă promisiunile. Drept urmare, ca soluție, Comisia a trimis deja scrisori tuturor statelor care sunt vizate, evident printre ele numărându-se și România.

România are la dispoziție două luni să remedieze problema

În aceste scrisori Comisia reamintește obligațiile acestor țări și faptul că mai au două luni la dispoziție pentru a remedia deficiențele pe care cei de la instituția europeană le-au constat. Actul pe care l-au semnat toti cei implicați, este pactul verde european și prin care se urmărește reducerea la zero a poluării. Mai exact, este vorba despre poluarea aerului cea care afecteaza în mod direct sănătatea umană, acesta fiind motivul pe care care Comisia ține foarte mult la implentarea acestui program: Natura 2000. Iar în ceea ce privește țara noastră, instiutuția Europeană a constatat că nu a fost repsectată nicio obligație, de aceea a fost deschisă procedura de infrigiment. De altfel, România până acum nu a propus toate ariile care ar trebui să fie conservate cum se cuvine, iar cele pe care le-a propus sunt incomplete. Mai exact acestea nu includ toate speciile și tipurile de habitate care necesită protecție, așa cum se cerea.

Citește și: România are 19 dosare active de infringement, iar Ministerul Mediului face campanii de promovare(doar) online

ONU adoptă noi principii de mediu, mai ales în contextul războiului

Autor

Ana Maria BUJOR

-

27 ianuarie 2023

smoke-258786__480 — foto ilustrativ. sursa: Pixabay

Guvernele au convenit asupra unui set de linii directoare pentru a proteja mediul în timpul și după război, cea mai semnificativă actualizare legală a acestei probleme din ultimii 50 de ani. Vorbim despre 27 de principii juridice privind protecția mediului în legătură cu conflictele armate (PERAC) care au fost adoptate de Adunarea Generală a ONU la 7 decembrie. Aceasta a marcat sfârșitul unui deceniu de muncă a Comisiei de drept internațional pentru a proteja mai bine mediul în timpul războiului și ocupațiilor. Experții nu văd noile linii directoare ca pe o soluție miraculoasă pentru a opri distrugerea mediului în timpul războiului. Ei speră că va ridica profilul problemei și va ajuta la prioritizarea mediului după încheierea conflictelor. „Este un nou mod de a gândi întregul ciclu de viață al conflictului”, spune Doug Weir, director de cercetare și politici la Observatorul Conflictului și Mediului (CEOBS).

Mediul a fost mereu o victimă a războiului

Mediul a fost întotdeauna o victimă a războiului, dar invazia Rusiei în Ucraina a făcut acest lucru deosebit de vizibil. O conștientizare tot mai mare a importanței protecției mediului a fost susținută de o monitorizare îmbunătățită și de capacitatea rețelelor sociale de a transmite rapid știri. În ultimele luni, mass-media s-a concentrat pe cea mai mare centrală nucleară din Europa, Zaporojie, care a fost capturată de forțele ruse în martie trecut. Infrastructura uzinei a fost deteriorată de bombardamente, potrivit Energoatom, compania de stat ucraineană care conduce fabrica. Acest lucru a crescut riscul de incendii și scurgeri de hidrogen și material radioactiv. În decembrie, o dronă de atac a fost înregistrată zburând deasupra unei alte centrale nucleare din țară. Au existat, de asemenea, atacuri pe scară largă asupra infrastructurii militare și civile, iar pădurile țării au fost afectate de incendii uriașe. Luptele intense de-a lungul frontului Donbas, în est, au deteriorat instalațiile industriale, poluând râurile și zonele umede.

Animalele și ecosistemele, în pericol

„Nu există niciun colț sigur în țara noastră, așa că toate animalele sunt toate sub amenințare – precum și ecosistemele în care trăiesc”, a declarat ministrul ucrainean al mediului, Ruslan Strilets, la Conferința COP15 ONU privind biodiversitatea de la Montreal, în decembrie anul trecut. El a acuzat Rusia că a făcut fără sens Convenția ONU privind diversitatea biologică. Noile principii PERAC nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru statele, dar se speră că vor fi implementate prin legislația națională, manuale de pregătire militară, îndrumări de afaceri și comunicarea cu grupurile armate nestatale. Un principiu cheie cere statelor să facă întreprinderile și filialele care operează în și din țara lor responsabile pentru daunele aduse mediului și sănătății umane cauzate în timpul războiului.

Corporațiile trebuie să fie mai responsabile

Bazându-se pe Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și elementele legii neobligatorii – instrumente sau acorduri care nu sunt aplicabile din punct de vedere legal – Weir a descris acest lucru drept o mișcare „relativ radicală” a Comisiei de drept internațional de a face corporațiile mai responsabile. Un exemplu în acest sens ar fi asigurarea faptului că resursele naturale sunt provenite din punct de vedere etic. Conflictul violent a sporit de mult oportunitățile pentru exploatarea ilegală a lemnului și rămâne o problemă serioasă. Alte principii se concentrează asupra ocupației într-un mod pe care Weir îl descrie drept „în liniște radical”, introducând ideea că ocupanții ar trebui să utilizeze resursele naturale ale teritoriilor ocupate într-un mod durabil. Spre sfârșitul unei dezbateri la ONU, aceste aspecte în special au fost salutate cu căldură de către delegatul palestinian. Noile principii PERAC sunt mai extinse și acoperă subiecte importante precum drepturile popoarelor indigene, utilizarea resurselor naturale, comportamentul corporativ în zonele de conflict și efectele războiului asupra zonelor marine. Ei fac acest lucru prin adunarea elementelor din legislația mediului, drepturile omului și securitatea, precum și practicile existente ale statelor și organizațiilor internaționale. Richard Pearshouse, directorul pentru mediu și drepturile omului la ONG-ul Human Rights Watch, cu sediul în SUA, a salutat atenția globală asupra problemei, spunând că este de obicei trecută cu vederea din cauza concentrării asupra victimelor umane imediate.

Clotilde Armand, măsuri disperate. Cui cere primarul Sectorului 1 păsuire pentru problema gunoiului – Documente

Autor

Ana Maria BUJOR

-

26 ianuarie 2023

După ce a primit notificare de la Romprest că din 29 ianuarie cei de la compania de salubritate nu vor mai avea unde să ducă gunoiul, Clotilde Armand cere păsuire. Primarul Sectorului 1 a făcut o adresă către mai multe instituții cărora le cere să o ajute în acest blocaj. Vizate sunt Ministerul mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Romprest și alte instituții implicate în această situație. Astfel primarul cere prorogarea termenului de 29 ianuarie pentru a avea timp să iasă din blocaj.

„ Vă rugăm să ne comunicați o soluție de ieșire din acest blocaj, cu rugămintea de a face demersuri în vederea prorogării termenului legal de delegare a activităților de salubrizare în cauză (29.01,2023), potrivit competențelor dumneavoastră, inclusiv prin asigurarea unei perioade de tranziție, cu acceptarea actualului cadru de raporturi juridice contractuale de depozitare, tratare și sortare a deșeurilor, fără a se suspenda autorizațiile de mediu existente până la intrarea în legalitate a tuturor operatorilor de salubrizare pe flux, întrucât Sectorul 1 al municipiului București și asociația intercomunitară în cauza se află în curs de derulare a procedurilor de atribuire a activităților de eliminare prin depozitare a deșeurilor.

Clotilde cere ajutor în problema gunoiului

De sortare a deșeurilor reciclabile în stații de sortare, activitate în competența exclusivă a Sectorului 1 și de tratate mecanico-biologice, cu mențiunea că asociația de dezvoltare intercomunitară se află momentan în stadiul de primire a ofertelor pentru delegarea depozitării până la 01.02.2023 și în procedura de întocmire și aprobare a documentelor de atribuire a tratării mecanico-biologică, iar Sectorul 1 în stadiul de întocmire și aprobare a documentației pentru delegarea sortării în stațiile de sortare a deșeurilor reciclabile”, spune Clotilde în solicitarea ei. Romprest a anunțat în cursul zilei de astăzi că de pe data de 29 ianuarie nu vor mai avea unde să ducă gunoiul, drept urmare Primarul Sectorului 1 trebuie să ia măsuri.

Curtea de Conturi: Bucureștiul nu știe câte spații verzi are. Primarul Capitalei, chemat în judecată să dea explicații

Autor

Ana Maria BUJOR

-

26 ianuarie 2023

Curtea de Conturi a României îl trage la răspundere pe Primarul Capitalei pentru faptul că din 2013 până acum nu a fost făcut niciun registru al spațiilor verzi, deși este prevăzut în lege. Mai exact, curtea reține: “nerealizarea corespunzătoare a Registrului Spațiilor verzi al Municipiului București recepționat în anul 2013 care nu este aprobat de CGMB sau de primarul general al Municipiului București și care nu permite actualizarea informațiilor, obținerea de rapoarte și nu furnizează fișa spațiului Verde, contrar prevederilor legale”. Drept urmare, Asociația pentru Dreptul Urbanismului a chemat în judecată Primarul General și Consiliul General al Municipiului București pentru a îi obliga să facă registrul spațiilor verzi.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul București, cu numarul18839/3/2021, iar prima decizie data este următoare. “Obligă pârâţii să demareze de îndată auditul spaţiilor verzi, să elaboreze strategia privind conservarea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, să elaboreze de îndată registrul spaţiilor verzi, să stabilească normele privind actualizarea periodică, să emită dispoziţie sau hotărâre de înfiinţare a registrului spaţiilor verzi, să pună la dispoziţia publicului modalitatea de utilizare a sumelor alocate din buget”.

Curtea de Apel a întors dosarul la Tribunal București. Nu se cunoaște numărul spațiilor verzi

Doar că Primarul General și Consiliul general al Primăriei Capitalei au făcut recurs la această decizie. Iar Curtea de Apel București a admis recursul, iar cauza s-a întors înapoi la rejudecare la Tribunalul București. „În orice caz, Bucureștiul trebuia încă din 2011 să aibă Registrul Spațiilor verzi conform Legii nr. 24/2007. Acest instrument este esențial întrucât prin el se asigura protejarea, conservarea, dezvoltarea și administrarea spațiilor din București, iar autoritatea nu și-a îndeplinit obligația legală nici până în prezent, a declarat pentru Știrea Verde, Alexandru Pânișoară– președintele Asociației pentru Dreptul Urbanismului”. Dosarul urmează să primească termen la Tribunalul București și rămâne de văzut dacă magistrații de acolo își vor menține poziția cu privire la subiect.

Care sunt pașii pentru ca aviația să polueze mai puțin. Ce măsuri se iau la Bruxelles

Autor

Ana Maria BUJOR

-

26 ianuarie 2023

Industria aviației se află într-o perioadă de transformare, deoarece pasagerii și autoritățile de reglementare de la Bruxelles solicită din ce în ce mai mult călătorii aeriene mai durabile. Un amestec de măsuri sunt pe masă pentru reducerea emisiilor, de la creșterea carburanților durabili pentru aviație până la ecologizarea aeroporturilor și trasarea rutelor mai eficiente. În acest moment se discută la Bruxelles despre acest aspect, astfel încât cei care fac legislația în UE și cei aflați în fruntea industriei aviației, încearcă să găsească o soluție pentru un zbor mai curat. Mai ales că opinia publică se întoarce împotriva industriilor poluante, iar parlamentarii analizează taxe ecologice din ce în ce mai punitive, trecerea la zboruri cu emisii scăzute de carbon va proteja succesul economic al sectorului aviației, a spus șeful aeroportului din Roma.

Combustibilii durabili, extrem de scumpi

Există statitiscii care arată că nu mai puțin de 90% dintre cei întrebați au acordat prioritate decarbonizării aviației, dar există bariere semnificative. Asta pentru că, combustibilul durabil pentru aviație (SAF) este de până la două până la opt ori mai scump decât combustibilul tradițional pentru avioane. Există de asemenea și o lipsă de claritate și aliniere între autoritățile guvernamentale și de reglementare în ceea ce privește obiectivele de reducere a emisiilor, iar mulți din industria aviației sunt sceptici cu privire la rolul compensarea carbonului pentru a ajuta la atenuarea emisiilor, în timp ce SAF și alte măsuri se extind.

2050 ținta pentru emisii nete zero în aviație

Rămâne de văzut dacă și cei de la Bruxelles vor fi de acord cu această abordare sau vor veni cu alte propuneri inovative. Mai multe companii care învestesc în energii regenerabile, spun că într-un scenariu optimist până în 2050 s-ar putea atinge pragul de emisii nete zero. Totuși acest scenariu optimist presupune dezvoltarea și adoptarea mai rapidă a energiei electrice din surse regenerabile bazate pe progrese tehnologice care reduc costurile. Drept urmare, combustibilii sustenabili pentru aviație (SAF) produși din energie electrică (power-to-liquids sau „PtL”), precum și hidrogenul și aeronavele electrice cu baterii intră pe piață mai devreme și la scară mai mare. În scenariul prudent, SAF realizat din biomasă rămâne principala sursă de energie.