Pactul Verde European va beneficia de noi fonduri. Ce impact are asupra României

Autor

-

24 ianuarie 2023

Pactul verde european — sursă foto: Comisia Europeană

Comisia Europeană a prezentat primul Raport intermediar privind noul Bauhaus european (NBE) care face bilanțul realizărilor din primii doi ani ai inițiativei, precum și primul instrument de evaluare a proiectului privind noul Bauhaus european: Busola NBE. Fondurile alocate sunt, de fapt, cele care au constituit Pactul Verde European.

Oficialii Uniunii Europene au decis majorarea finanțării pentru perioada 2023-24 cu încă 106 milioane EUR, și asta doar din fondurile speciale ale programului Orizont Europa.

În 2022, au fost selecționate și au început să funcționeze primele șase proiecte demonstrative ale NBE – proiecte de transformare locală reproductibile, la scară largă – finanțate în cadrul programului Orizont Europa. În 2023, vor fi lansate următoarele 10 astfel de proiecte. Accentul va fi pe problemele de Mediu, energie verde, mai alex în contextul geopolitic actual, independența energetică a Europei, urmare a războiului Rusia-Ucraina.

Ce impact va avea Pactul Verde European în România

Deși toate statele membre UE contribuie financiar pentru susținerea proiectelor mai sus amintite, beneficiile sunt pe termen lung, inclusiv pentru Ucraina, stat care nu este încă european.

„Schimbările climatice și degradarea mediului sunt o amenințare existențială pentru Europa și pentru întreaga lume”, justifică reprezentanții Comisiei Europene. Asupra României, Pactul Verde European înseamnă mai multe resurse pentru gestionarea deșeurilor, „capitol” greu de gestionat pentru autoritățile din Româna. Iată obiectivele majore ale Pactului Verde European:

să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră
creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor
nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsat „în urmă”

Studiu: Românii doresc mai multe spații verzi și să stea mai puțin în trafic

Autor

Ana Maria BUJOR

-

24 ianuarie 2023

padurea baneasa — Pădurea Băneasa. Foto: Izi Travel

Un sondaj realizat de Genesis Property arată că românii își doresc mai multe spații verzi, dar și locuri de socializare pentru că în acest fel ar avea mai mult echilibru în viața persoanală. Mai exact românii spun în proporție de 26% că ar fi mai fericiți dacă ar benefecia de cele expuse mai sus, 21% dintre ei ar fi mai mulțumiți dacă ar sta mai puțin în trafic, iar 12, 6% dacă ar reuși să petreacă mai mult timp cu familia.

Nu mai puțin de 60% dintre cei care au decis să răspundă studiului spun că ei văd lumea viitorului cu parcuri și zone verzi în timp ce 40% își doresc acces la restaurant și cafenele, iar 38% mizează pe zonele de recreere. „Conceptul de campus al viitorului este benefic pentru angajați și pentru locuitori, prin propria sa natură: proiecte compacte, care pot fi traversate rapid pe jos. Vorbim despre zone în care oamenii pot accesa cu ușurință serviciile și facilitățile de care au nevoie, într-o plimbare de doar câteva minute”

Spațiile verzi pot îmbunătăți calitatea vieții

Acestea pot îmbunătăți calitatea vieții prin reducerea dependenței de mașini și creșterea oportunităților de activitate fizică, interacțiune socială, integrare reală într-o comunitate și acces rapid la produsele și serviciile necesare vieții de zi cu zi. În plus, conceptul poate ajuta și la reducerea emisiilor de carbon și la îmbunătățirea calității aerului”, a spus Andreea Petre, Cost & Contract Manager, Genesis Property, potrivit paginadesustenabilitate.ro.

Cei peste 1000 de respondenți care au participat la studiu au mai spus că și statul, dar și companiile private trebuie să se implice în aceste proiecte. Mai ales că nu mai puțin de 87% dintre ei spun că dacă ar avea la birou și posibilitatea de a merge în parc pentru a lua aer și a se recrea, sigur ar fi mai echilibrați și în viața personal și profesională. Dintre cei 1031 de respondenți, 58% la sută au fost bărbați, restul de 42% femei, majoritatea cu vârste cuprinse între 20 și 45 de ani, iar 42% dintre ei cu venituri mai mari de 4000 de lei.

Ce facem cu electrocasnicele mari. Ghid de administrare a deșeurilor din această categorie

Autor

Ana Maria BUJOR

-

24 ianuarie 2023

De regulă electrocasnicele mari sunt mai greu de manageriat atunci când își termină ciclul de viață pentru că sunt grele, sunt dificil de scos din casă și complicat de aruncat. Mai ales că și în contextul în care reușim să le scoatem din casă nu știm exact unde anume trebuie depozitate, pentru că într-adevăr ele au alt statut decât gunoiul menajer, un statut special prin care se impune colectarea lor în anumite condiții. Așadar vorbim despre centre de reciclare special făcute pentru eletrocasnice acolo unde acest gen de aparate sunt dezasamblate, iar anumite piese sunt reutilizate. Pentru frigidere sau mai exact echipamentele cu transfer termic este necesar să știți de ce trebuie dus la un centru de reciclare. Asta pentru că sunt urmate anumite etape atunci când un astfel de aparat este scos din uz. În primul rând se extrag substanțele chimice care răcească aerul, apoi se colectează materialele care pot fi reutilizate cum ar fi sticla și plasticul.

Aparatele pot fi preluate de la domiciliu

Din acest motiv toate aceste aparate trebuie duse în locuri special amenjate pentru că au tot felul de componente care necesită managerierea în anumite condiții. Iar unele dintre aceste centre de colectare preiau aparatele de la domiciliu astfel încât puteți să vă debarasați de ele mult mai ușor. Este foarte important să facem acest lucru, pentru că în acest fel protejăm mediul de tot felul de substanțe pe care aceste aparate le conțin, cum ar fi: plumb, crom, mercur, ba chiar și substanțe care se pot aprinde extrem de ușor. Unele dintre aceste aparate pot conține chiar și freon despre care s-a demonstrate că poate distruge stratul de ozon.

Componentele eletrocasnicelor mari, extrem de dăunătoare pentru mediu

Este evident că aceste materiale dacă vor fi aruncate la întâmplare vor cauza daune grave mediului înconjurător, animalelor, dar și oamenilor, de aceea este important să înțelegem cum trebuie reciclate. Mai ales că prin intermediul lanțului trofic odată ce au ajuns în mediu cu siguranță se vor întoarce înapoi la om ori prin aer ori prin intermediul animalelor, așadar putem evita să ne facem nouă înșine rău.

Cum putem reduce efectele negative ale deșeurilor catalogate „periculoase”. Românii aruncă medicamentele expirate la coșul de gunoi sau în ape curgătoare

Autor

Georgiana DRAGOMIR

-

23 ianuarie 2023

medicamente-expirate-3 — foto ilustrativ. Garda de Mediu Cluj

Toate deșeurile sunt „periculoase”, dacă ajung să fie doar depozitate, nu și reciclate. Specialiștii în protecția Mediului cataloghează, însă, extrem de toxice, unele tipuri de deșeuri, iar colectara acestora trebuie să respective măsuri speciale de siguranță. De la deșeuri medicale(măști de protecție, seringi, resturi în urma exciziilor din cabinetele medicale(n.r. inlclusiv veterinare) și din spitale, medicamente expirate din locuințele oamenilor și din farmacii până la baterii și alte substanțe rezultate din activități chimice, dacă nu sunt colectate, respectiv tratate corespunzător, pot avea efecte extrem de nocive asupra sănătății umane, respectiv a Mediului.

Deşeurile periculoase trebuie tratate prin instalaţii de tratare specializate în conformitate cu norme şi cerinţe de siguranţă stricte, arată o analiză a Curții Europene de Conturi, citată de Agerpres. O astfel de obligație înseamnă costurile mai mari pentru operatorii economici dau naştere riscului de trafic de deşeuri periculoase, prin care operatorii nu declară deşeurile generate ca fiind periculoase, ci le aruncă, în schimb, ilegal sau le expediază ilegal în alte locuri.

Potrivit informațiilor ȘtireaVerde, Consiliul Concurenței din România a demarat mai multe anchete la operatorii economici care se ocupă cu colectarea, respectiv tratarea deșeurilor periculoase, pentru a vedea dacă sunt tehnici de deținere a monopolului. Au fost investigate companii precum Stericycle România SRL, Mondeco SRL, AKSD România SRL, Bio Hazard SRL, Xtreme Ecogreen SRL, Loret del Mar SRL, Eco Diotti SRL și Fire Sistems SRL. Nu s-au dat sancțiuni, însă, potrivit concluziilor la care au ajuns oficialii Consiliului Concurenței și chiar agenții economici se referă la legislația neunitară.

Cum putem reduce efectele negative ale deșeurilor catalogate „periculoase”. De ce ajung medicamentele expirate în ape curgătoare

Concret, transportul deșeurilor periculoase se face prin respectarea principiului proximității, potrivit unei Hotărâri de Guvern(HG 1470/2004). Nu se specifică în mod clar ce înseamnă proximitate(n.r distanță operator-unitate de la care se ridică deșeurile), iar acest lucru dă liber unei concurențe neloiale între firmele care gestionează deșeurile preiculoase, printre care se află și medicamentele.

În mod normal, o persoană care constată că are în casă medicamente expirate trebuie să le predea la cea mai apropiată farmacie pentru a fi colectate separat. Medicamentele expirate NU se aruncă la coșul la gunoi. Farmacia respectivă are obligația să aibă un contract cu un operator economic care gestionează astfel de deșeuri.

Anchete rare

Potrivit legislației în vigoare, operatorii economici trebuie să dețină sisteme de incinerare și de decontaminare termică, dar și experiență relevantă în domeniu, un portofoliu. Specialiștii în protecția Mediului susțin că efectele deșeurilor cataloate „periculoase” au efect direct asupra sănătății publice. Spre exemplu, dacă medicamentele expirate ajung în ape curgătoare, așa cum s-a întâmplat în județul Cluj, oamenii riscă să fie otrăviți la propriu.

Cu toate acestea, traficul şi aruncarea ilegală de deşeuri periculoase continuă să fie afaceri profitabile: veniturile obţinute anual din aceasta sunt estimate la o valoare cuprinsă între 1,5 miliarde de euro şi 1,8 miliarde de euro numai pentru traficul de deşeuri periculoase. Detectarea, anchetele şi urmăririle penale sunt rare, iar sancţiunile sunt mici, menționează sursa citată. Potrivit surselor noastre autorizate, la Cluj, dosarul în cazul medicamentelor aruncate în lacul Tarnița a rămas cu autor necunoscut.

Acțiuni de protecție a omului după decese înfiorătoare. Alungarea urșilor bruni vs capturarea câinilor de pe străzi

Autor

Georgiana DRAGOMIR

-

23 ianuarie 2023

Autoritățile din România au trecut subit la raportări, la justificarea unor activități, a unor limitări în acțiune. Totul vine după o dramă: sâmbătă, Ana, o româncă care dorea să alerge în aer liber, ingineră de Mediu, a murit crunt: sfâșiată de câini. În anii trecuți, scriam despre decesele, mutilările oamenilor atacați de urși. Cei mai mulți dintre locuiesc în Transilvania și nu sunt turiști, ci „oameni de-ai locului”, care, iată, nu au făcut față patrupedelor mereu flămânde. Însă, textul acesta nu este despre „lamentare”, ci despre o situație de fapt care ne poate oglindi mentalitatea, superficialitatea, ușurința cu care emitem opinii despre cât de necesară este sau nu o lege.

La scurt timp după cazul Anei, ASPA( n.r. Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor) București a început să se deplaseze pe teren și, culmea, să facă ce are în fișa postului: să prindă câini fără stăpâni și să-i ducă la adăpost. Musai, după decesul care a șocat Europa, nu doar România, acțiunea a devenit publică.

Alungarea urșilor bruni vs capturarea câinilor de pe străzi

„Acțiunea de astăzi de la Lacul Morii s-a finalizat cu capturarea a 12 adulți și 2 pui, care au fost cazați la adăpostul ASPA Bragadiru. Toți fără microcip. 4 dintre aceștia fac parte din grupul celor identificați ieri pe câmp, fiind tranchilizați de la distanță. Acestora le-au fost prelevate probe de către polițiști pentru a se stabili dacă sunt cei care au atacat ieri dimineață.

Restul câinilor, printre care și un metis de amstaff, au fost ridicați de pe străzile adiacente câmpului, respectiv Drumul la Roșu, Calea Giulești, str. Fântâna Domnească. Sunt câini ieșiți din curți, lăsați liberi pe stradă. În acest sens, vom sesiza poliția”, au transmis oficialii ASPA.

Ce deducem din comunicatul ASPA? Unii dintre noi iubesc animalele de companie, în speță-câinii, dar îi lăsăm de „izbeliște”. Nu contează că în „libertatea” lor atacă oameni în mod fatal. Totodată, deși situația este des întâlnită și o astfel de faptă, de a-ți lăsa animalul de companie agresiv să atace nestingherit, înseamnă infracțiune, Poliția ori nu e sesizată la timp ori nu ia măsurile legale împotriva proprietarilor care fac acest lucru.

Ministerul Mediului face bilanțul unei Ordonanțe care a produs multe controverse: peste 400 de situații în care nu a existat o „victimă-Ana”

Câini sau urși bruni, ambele specii s-au deovedit a fi agresive. Pentru că locul lor nu e printre oameni, printre mașini, pe aleile din parc, pe câmp, la intrarea în restaurant. Dacă Ana ar fi locuit în Transilvania, ar fi riscat să fie sfâșiată de urși, nu de câini. Ideea este una: un cumul de factori, inclusiv de Mediu, afectează ecosistemele.

Cum de au ajuns câinii și urșii să ne omoare(?)Pentru că le-am permis și poate că le vom mai permite, dacă nu înțelegem că fiecare vietate din Natură trebuie să aibă spațiul prielnic, altfel, se produce un mare dezechilibru. Am citit, în acest weekend, fel și fel de păreri, iar cea dominantă este că „Ana nu ar fi trebuit să alerge în acea zonă, știind că este frecventată de câini agresivi. Ar fi trebuit să se comporte ca o femeie matură în gândire și să evite zona, având în vedere că a mai fost mușcată exact în aceeași zonă”. Opinii și opinii. Mă feresc să le cataloghez eronate sau corecte. Cert este, că Ana și orice om de pe Glob avea/au dreptul să se plimbe în siguranță pe drumurile publice. De aici, nu mai este vorba despre discernământ, de maturitate, ci despre un drept fundamental.

Opinii și cifre

Foarte mulți dintre noi s-au grăbit să „condamne” Ordonanța care permite statului să împuște urșii extrem de agresivi(n.r. la prima lectură, chiar și eu). Însă, timpul ne arată că fiecare animal trebuie să aibă un ciclu de viață, însă, integritatea fizică nu poate fi sfâșiată de niște colți.

Potrivit Ministerului Mediului, a exact un an și jumătate de la adoptarea actului normativ, centralizatorul acțiunilor derulate indică un total de 418 intervenții, dintre care: alungări: 347 relocări: 52 extrageri: 19. Sunt, astfel, peste 400 de situații în care nu a existat nicio victimă a urșilor agresivi. În caz contrar, am fi asistat la răni grave, pagube materiale și chiar decese din cauza atacurilor urșilor.

Cifrele sunt deasupra opiniilor(…)

Modul în care țările UE folosesc lemnul de foc este extrem de deficitar. Energia din biomasă merge pe apa sâmbetei, în timp ce poluarea e în floare

Autor

Ana Maria BUJOR

-

23 ianuarie 2023

Chiar Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a recunoscut „deficiențele” în modul în care energia din biomasă apare în statisticile naționale. După ce mai multe țări UE au raportat o creștere bruscă a arderii lemnului rezidențial pentru a-și îndeplini obiectivele de energie regenerabilă pentru 2020. Biomasa este adesea descrisă ca un gigant energetic trecut cu vederea, Comisia Europeană declarând că este „principala sursă de energie regenerabilă din UE, cu o pondere de aproape 60%” – mai mult decât eolian și solar combinate. Cu toate acestea, experții sunt de acord că aceste cifre sunt probabil supraevaluate din cauza modului în care biomasa este contabilizată în statisticile UE privind energia regenerabilă, în special atunci când este arsă pentru încălzire. „Cea mai proastă modalitate de a arde biomasa este să o faci într-un foc deschis”, a spus Jan Rosenow, directorul de programe europene la Proiectul de asistență pentru reglementare (RAP), un think-tank specializat în energie curată.

Doar 30% dintr-un buștean devine energie, restul e poluare. Cum se folosește lemnul de foc

Potrivit lui Rosenow, aproximativ 30% din energia conținută într-un buștean de lemn este transformată în căldură utilizabilă atunci când este ars într-un șemineu, în timp ce restul de 70% este doar pierdut și „se urcă pe coșul de fum”. Cu toate acestea, acest lucru nu se reflectă în statisticile oficiale ale UE, care presupun că 100% din biomasă este arsă eficient. În schimb, alte tehnologii de încălzire din surse regenerabile, cum ar fi pompele de căldură, care funcționează cu energie electrică, sunt măsurate diferit în funcție de producția de energie sau energia utilă. Rezultatul, potrivit lui Rosenow, este că încălzirea pe bază de biomasă pare disproporționat mai mare decât este în realitate în rapoartele statistice oficiale ale UE. „Biomasa este socotită în termeni de energie primară, nu de energie utilă. Dacă ai folosi energie utilă, excluzând risipa de energie, probabil că ar fi mult mai puțin”, a spus el pentru EURACTIV. Fatih Birol, directorul executiv al AIE, a recunoscut că decalajul statistic dintre energia primară și cea utilă a fost problematică și trebuie abordată. „Este un punct bun, care necesită o atenție foarte bună”, a spus Birol pentru sursa citată. „Metodologia actuală, cred că are unele puncte slabe”, a recunoscut el, spunând că problema „merită o analiză atentă de către guvernele noastre și, de asemenea, de către industrie”. „Dar recunosc că există câteva puncte slabe.”

Lacuna administrativă stimulează greșit arderea lemnului

Într-un raport recent al AIE, Birol a spus că pompele de căldură sunt „o parte indispensabilă a oricărui plan de reducere a emisiilor și a utilizării gazelor naturale”, deoarece sunt hipereficiente, ecologice și ajută consumatorii să reducă consumul de energie. Mai rău, lacuna statistică acționează ca un stimulent pentru țările UE să încurajeze arderea lemnului ca sursă de energie pentru a-și îndeplini obiectivele de energie regenerabilă, a spus Rosenow. „Modul în care este tratată în conformitate cu directiva privind energia regenerabilă este că, cu cât ardeți mai multă biomasă, cu atât este mai bine pentru ținta dvs.”, a explicat el. „Țările UE care au o pondere foarte mare de căldură regenerabilă tind să fie țările care ard multă biomasă. Și dacă îl ard ineficient, este și mai bine pentru că primesc mai mult credit.” Includerea biomasei ca sursă de încălzire regenerabilă are implicații dincolo de statistici: ar putea fi, de asemenea, un factor important al emisiilor de încălzire globală, spun activiștii. Pentru a atinge neutralitatea climei până în 2050, UE și-a stabilit obiective pentru creșterea stocării de CO2 în păduri, sol și alte absorbante terestre, care absorb dioxidul de carbon din atmosferă și ajută la atenuarea încălzirii globale.

Există o legătura clară între tăierea copacilor și pierderea rezervorului de carbon

Dar, conform cercetărilor recente, Uniunea Europeană își pierde rapid rezervorul de carbon din pădure, recoltarea lemnului pentru biomasă fiind un factor cheie în spatele pierderii. „Există o legătură clară între recoltarea biomasei și pierderea fondurilor de pământ în unele state membre”, conform Parteneriatului pentru Integritate Politică (PFPI), o organizație non-profit din SUA, care a publicat cercetarea în noiembrie anul trecut. Consumul de energie din biomasă s-a dublat în UE din 1990, cea mai mare parte a creșterii având loc din 2002, după ce UE a emis prima sa directivă care include biomasa ca energie regenerabilă, au descoperit cercetătorii. Pentru autorii studiului, politicile UE privind biomasa trebuie schimbate urgent pentru a opri pierderea rezervorului de carbon din pădure din Europa și pentru a menține încălzirea globală sub control.

Obiective de energie atinse cu tăierea copacilor

Europa își pierde rapid rezervorul de carbon din pădure, arată un studiu. Țările UE raportează o creștere bruscă a arderii lemnului rezidențial Printre țările UE, mai multe guverne au profitat deja de lacuna statistică. La începutul ultimului deceniu, mai multe state membre au raportat creșteri bruște ale arderii lemnului rezidențial, permițându-le să-și atingă obiectivele de energie regenerabilă pentru 2020 convenite la nivelul UE. Acesta a fost cazul, de exemplu, în Ungaria, care și-a revizuit metodologia de evaluare a utilizării lemnului rezidențial în 2015 și a aplicat-o retroactiv din 2010. „Rezultatul a fost o creștere cu 250% peste noapte a consumului rezidențial de lemn raportat, ceea ce a permis Ungariei să pretindă că și-a depășit obiectivul de energie regenerabilă impus de UE la acel moment”, spune un raport din 2020 al fondatorului PFPI, Mary S. Booth, și al cercetătorului Ben. Mitchell. În mod surprinzător, chiar și lemnul nears este considerat în statisticile UE drept energie regenerabilă, arată raportul PFPI. În Slovacia, ponderea surselor regenerabile în mixul energetic a crescut brusc de la 11,9% la 16,9% în 2019, după ce a fost efectuat un sondaj în rândul gospodăriilor pentru a estima utilizarea biomasei pentru încălzire și răcire. Și în Polonia, mass-media a raportat o schimbare similară în metodologie, care arată o utilizare mult mai mare a lemnului în cazane, șeminee și bucătării, se arată în raportul PFPI.

Modul de calcul este greșit și va rămâne așa

Potrivit cercetătorului Mary S. Booth, este destul de rău că lemnul nears pentru încălzire rezidențială este luat în considerare pentru obiectivele UE privind energia regenerabilă. În consecință, arderea biomasei solide a reprezentat aproximativ 40% din energia luată în considerare pentru obiectivul UE privind energiile regenerabile în 2020, potrivit raportului PFPI. În lumina tuturor acestor date, cei de la Bruxelles nu comenteaza niciunul dintre aspectele menționate. Ba mai mult potrivit unor surse cei de la UE nici nu se gândesc să recalculeze aceste date pentru că ar fi mult prea solicitant.

Monstru din gunoaie, expus pentru ca oamenii să înțeleagă pericolul deșeurilor

Autor

Ana Maria BUJOR

-

23 ianuarie 2023

O inițiativă inedită a unor activiști de mediu a devenit celebră în întreaga lume. Este vorba despre o sculptură făcută din deșeuri și expusă în Cox’s Bazar, din Bangladesh, potrivit dhakartribune. Aceasta este cea mai înaltă sculptură din Asia făcută din deșeuri de plastic, susțin artiștii. Cei care au trecut prin Cox’s Bazar au văzut monstrul unic, lung de 38 de picioare și lățime de 14 picioare, făcut din deșeuri de plastic.

Artiștii au vrut să sublinieze că poluarea cu plastic a atins un nivel extrem de alarmant. Fundația Bidyanondo, o organizație de voluntariat, a realizat sculptura din deșeuri de plastic cu ajutorul administrației raionale și al poliției turistice. Potrivit organizatorilor, aceasta este o inițiativă unică de conștientizare cu privire la poluarea cu plastic în rândul turiștilor și localnicilor care vizitează cea mai lungă plajă din lume.

Turiștii, principalii vinovați pentru atâtea gunoaie. Ce rol are „monstrul”

Akram Hossain, coordonatorul șef de voluntari al Fundației Bidyanondo a declarat: „Zeci de mii de turiști vizitează Cox’s Bazar și Insula St Martin, lăsând în urmă deșeuri de plastic pe plajă și în apă”. „Viața marină și umană sunt în mare pericol din cauza creșterii alarmante a poluării. Prin urmare, Fundația Bidyanondo a făcut acest pas inovator pentru a crea conștientizare.” El a menționat, de asemenea, că voluntarii au colectat aproximativ 1.000 de saci cu deșeuri de plastic de pe plajele din Cox’s Bazar, Teknaf și St Martin’s Island pe parcursul a două luni.

Proiectul original, un monstru de plastic, a fost creat de o echipă de artiști de la Departamentul de Arte Frumoase a Universității din Dhaka. Acest monstru de plastic este cel mai înalt din Asia, potrivit sculptorilor. Nadira Kanon, o turistă din Dhaka a spus: „Este grozav să vedem o astfel de inițiativă luată în Cox’s Bazar din Bangladesh, deoarece ar trebui să fim toți conștienți de a opri monstrul de plastic. Trebuie să-i facem pe oameni să vadă că deșeurile de plastic fac de fapt ravagii în oceane.”

Un râu din Balcani devine aducător de gunoaie plutitoare. Cât este de aproape de România

Autor

Ana Maria BUJOR

-

23 ianuarie 2023

Un râu celebru pentru frumusețea lui, care se află în Balcani, a devenit o adevărată amenințare pentru mediu, potrivit Euronews. Practic, râul s-ar fi transformat într-o grămadă de gunoi plutitoare uriașă, pe fondul unei perioade de vreme rea, agravată de o gestionare defectuoasă de lungă durată. Tone de sticle de plastic, butoaie ruginite, anvelope uzate, aparate de uz casnic, lemn de apă și alte deșeuri s-au adunat în spatele unei bariere din râul Drina din Bosnia-Herțegovina. Potrivit activiștilor de mediu o mare parte din acest gunoi a fost aruncat în gropile de gunoi prost reglementate de pe malul râului sau direct în căile navigabile care curg prin trei țări din Balcani, acumulându-se în spatele gardului pe măsură ce curge în aval. Bariera instalată de o hidrocentrală bosniacă pare să fie problema. Ea se află la câțiva kilometri în amonte de barajul său de lângă Visegrad, un oraș din estul Bosniei, oraș care a fost transformat fără să vrea într-un loc de deșeuri, se plâng activiștii de mediu locali. Ploile abundente și vremea extrem de caldă din ultima săptămână au făcut ca multe căi navigabile din Bosnia, Serbia și Muntenegru să se reverse, inundând zonele din apropiere și forțând zeci de oameni să plece din casele lor.

Aflux imens de gunoi, 10.000 de metri cubi

Dejan Furtula de la grupul ecologist Eko Centar Visegrad a spus că „afluxul imens de gunoi” nu s-a oprit, în ciuda ploilor torenţiale şi a inundaţiilor care s-au diminuat. Râul Drina curge 346 de kilometri din nord-vestul muntos al Muntenegrului prin Serbia și Bosnia. Mulți dintre afluenții săi sunt cunoscuți pentru culoarea lor de smarald și peisajul uluitor. Se estimează că aproximativ 10.000 de metri cubi de deșeuri s-au adunat în spatele barierei de gunoi din râul Drina în ultimele zile, a spus Furtula. Culmea este că aceași cantitate ar fi fost scoasă în ultimii ani din râu. Îndepărtarea gunoiului durează în medie până la șase luni. Dar ajunge la o groapă de gunoi locală din Visegrad, despre care Furtula a spus că nu are nici măcar capacitatea de a gestiona deșeurile proprii ale orașului.

Depozitul de gunoi-o altă problemă de mediu

„Incendiile de la depozitul de deșeuri ard mereu”, a spus el, numind condițiile de acolo „nu doar un pericol imens pentru mediu și sănătate, ci și o mare jenă pentru noi toți”. La câteva decenii după războaiele devastatoare din anii 1990 după destrămarea Iugoslaviei, Balcanii rămân în urma restului Europei atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere al protecției mediului, potrivit Euronews. Țările au făcut puține progrese în construirea unor sisteme eficiente de eliminare a deșeurilor, ecologice, în ciuda faptului că au solicitat aderarea la UE și au adoptat unele dintre legile și reglementările blocului. Depozitele de deșeuri neautorizate împrăștie dealuri și văi în întreaga regiune, în timp ce gunoiul așternut drumurile și pungile de plastic împodobesc copacii. Pe lângă poluarea fluvială, multe țări din Balcanii de Vest au alte probleme de mediu. Unul dintre cele mai presante este nivelul extrem de ridicat de poluare a aerului care afectează o serie de orașe din regiune.

Poluarea luminoasă s-a dublat în ultimii 8 ani

Autor

Ionuț POPESCU

-

23 ianuarie 2023

poluarea luminoasa s a dublat in 8 ani — Sursă - Unsplash

Poluarea luminoasă devine o problemă tot mai mare pentru observatorii stelelor, care se confruntă în tot mai multe zone cu neclaritatea cerului din cauza luminilor urbane, conform Science Alert.

Această problemă are o tendință îngrijorătoare și a fost semnalată pentru prima dată cu zeci de ani în urmă.

În 1973, astronomul Kurt Riegel a avertizat că iluminarea artificială va schimba rapid observarea cerului nopții.

De atunci, am aflat că poluarea luminoasă din zonele urbane dăunează și ecosistemelor și populațiilor de insecte.

Poluarea luminoasă crește în intensitate de la an la an

Un nou studiu arată că cerul nopții devine mai strălucitor la nivel mondial, iar acest lucru se întâmplă mai rapid decât se preconizase.

Astfel, cele mai slabe stele ca intensitate ajung să nu mai fie văzute pe măsură ce lumina artificială afectează tot mai mult cerul.

Pe baza observațiilor făcute de peste 50.000 de oameni de știință din întreaga lume, care au comparat observarea stelelor cu hărțile cerului înstelat care arată diferite niveluri de poluare luminoasă, fizicianul Christopher Kyba și colegii său de la Centrul German de Cercetare pentru Geoștiințe GFZ au descoperit că cerul nopții s-a luminat cu aproximativ 7 până la 10% în fiecare an, din 2011 până în 2022.

Acest lucru este echivalent cu dublarea luminozității cerului nopții în mai puțin de opt ani și cvadruplarea în 18 ani.

Aceștia bănuiesc că această tendință se datorează parțial instalării de LED-uri moderne, care emit mai multă lumină decât becurile cu incandescență.

Luminile cu LED ar putea fi o parte a problemei

Sateliții care măsoară strălucirea globală a cerului sunt adesea „orbi” la lumina albastră pe care o produc LED-urile, incapabili să detecteze lungimi de undă sub 500 nm.

Lungimile de undă mai scurte se împrăștie mai ușor în atmosferă decât lungimile de undă mai lungi, creând o poluare luminoasă vastă care afectează cerul.

„Vizibilitatea stelelor se deteriorează rapid, în ciuda (sau poate din cauza) introducerii LED-urilor în aplicațiile de iluminat exterior”, scriu cercetătorii.

„Politicile de iluminat existente nu împiedică creșterea strălucirii cerului, cel puțin la scară continentală și globală”, mai adaugă ei.

Oamenii de știință Citizen din America de Nord au raportat cele mai mari creșteri ale luminozității cerului, cu o medie de 10,4% pe an.

De cealaltă parte, cerul de noapte din Europa s-a luminat într-un ritm mai lent, în jur de 6,5% pe an.

În medie, restul lumii cunoaște o poluare luminoasă cu 7,7% în fiecare an.

Cerul nopții, văzut de pe Stația Spațială Internațională

În plus față de ceea ce știm despre strălucirea puternică a luminii artificiale, studiul dezvăluie cât de repede și-au schimbat oamenii viziunea asupra cerului înstelat.

„Privind imaginile și videoclipurile Stației Spațiale Internaționale cu emisfera nocturnă a Pământului, oamenii sunt, în general, frapați doar de „frumusețea” luminilor orașului, ca și cum ar fi luminile unui brad de Crăciun.

Ei nu percep că acestea sunt imagini ale poluării”, scriu Fabio Falchi și Salvador Bará, doi fizicieni de la Universitatea din Santiago de Compostela din Spania.

„Este ca și cum ai admira frumusețea culorilor curcubeului pe care le produce benzina în apă și nu ai recunoaște că este o poluare chimică”, adaugă cei doi.

Drept urmare, oamenii de știință și-au mutat observatoarele departe de orașe, însă întâmpină noi probleme din cauza sateliților artificiali care reflectă razele Soarelui în liniile vizuale ale telescoapelor optice și transmit unde radio la aceleași frecvențe pe care le folosesc radiotelescoapele.

Ana era inginer de Mediu și nu avea nicio vină că voia să alerge aer liber. A sfârșit tragic, mușcată de câini. Autoritățile își pasează vina

Autor

Georgiana DRAGOMIR

-

21 ianuarie 2023

Lacul Morii. foto: captură video Youtube

Ana Oros Daraban a ieșit să alerge în zona Lacului Morii. Nu s-a gândit că va fi ea alergată de câini și sfâșiată până când își va da ultima suflare. I se mai întâmplase ceva similar în primăvara anului trecut, dar(…) s-a gândit că autoritățile din București au învăța cevat în urma acestui incident. Era de profesie inginer de Mediu și activa în cadrul unui club sportiv din Bucureşti, voluntar la mai multe asociaţii şi ONG-uri care se ocupă de protecţia Mediului înconjurător, potrivit informațiilor noastre.

Nu avea nicio vină că dorea să facă mișcare în aer liber. În jurul prânzului, polițiștii spun că au fost sesizați, prin numărul de urgență 112, că o persoană care alerga în zona Lacului Morii din sectorul 6 al Capitalei, ar fi fost mușcată de câini. Ajunși la locul incidentului, polițiștii au identificat victima, iar un echipaj medical a constatat că aceasta murise.

Trupul femeii a fost dus la Institutul de Medicină Legală din București, pentru necropsie. Cercetările au fost preluate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Serviciul Omoruri.

Conform unui comunicat al Primăriei Sector 6, transmis RFI, femeia a fost găsită de polițiști pe câmp, la 270 de metri distanță de cea mai apropiată locuință și la 300 de metri distanță de cel mai apropiat punct de digul Lacul Morii- zona neamenajată, aflată la granița cu Comuna Chiajna.

Ana a sfârșit tragic, mușcată de câini, iar autoritățile își pasează vina

Zona Lacul Morii din București este cunoscută pentru numărul mare câini agresivi, are anumite marcaje în acest sens, însă, este strigător la cer modul în care autoritățile reacționează. Încă din 2013 au fost semnalate cazuri grave de atac ale acestor patrupede, pe care, iată, nimeni nu îi duce unde le este locul: la adăpost.

Primăriile de Sector se scuză „că nu au în responsabilitate” serviciul de ecarisaj, singura instituție abilitată să monitorizeze și să strângă maidanezi de pe raza administrativ-teritorială a Bucureștiului este Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA), aflată în subordinea Primăriei Generale, condusă de Nicușor Dan. După această dramă, s-a cerut demisia directorului ASPA, însă(…) pe Ana nu o mai aduce la viață aceste demersuri strict politice. Din păcate, România are prea multe instituții, organigrame, servicii, comisii și prea puține soluții la problemele curente.

Potrivit avocaților consultați de ȘtireaVerde, directorul ASPA și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, riscă să fie urmăriți penal pentru ucidere din culpă.