7.8 C
București
duminică, 22 martie, 2026
Acasă Blog Pagină 562

Zece milioane de lei, atât ne costă să învățăm cum se aruncă gunoiul. Asociația OIREP Ambalaje a investit masiv în „informare”, dar(…) „Nea Mărin” nu poate și nu știe să dea tap-tap pe Instagram

Foto: Radio Eco Natura
Foto ilustrativ :Radio Eco Natura

Totul se învață, inclusiv cum se „aruncă” gunoiul în mod eficient. Este vorba despre campaniile de informare, educare, derulate de Ministerul Mediului pentru gestionarea deșeurilor. La solicitarea noastră, oficialii acestei instituții au menționat, că au informat „publicul țintă”(n.r. ținta ar fi trebuit să fie toată România, nu un grup anume) despre întreg lanțul de valorificare a deșeului, care trebuie privit ca o resursă și nu doar ca un gunoi.

Campania „Un’ Doi Trei” a fost derulată de Asociația OIREP ambalaje, cu sprijinul Ministerul Mediului, anul trecut(n.r 2022) și a avut ca scop educarea cetățenilor și informarea acestora cu privire la importanța colectării separate a deșeurilor de ambalaje la sursă.

Campania „Un’ doi trei” a avut un buget de aproximativ 200 000 euro, din bugetul OIREP Ambalaje, menționează oficialii Ministerului Mediului, semn că sprijinul lor a fost doar logistic.

Cât ne costă să învățăm cum se aruncă gunoiul. 27 de milioane din Fondul de Mediu

Tot în primăvara anului trecut, MMAP a lansat și derulat campania națională „Curățăm România!”, cu rezultate notabile: peste 500 000 kg deșeuri colectate, peste 30 000 de voluntari implicați în peste 1500 acțiuni de ecologizare, alături de mii de elevi. Autoritățile implicate în Curățăm România (RNP, ANAR, GNM, ANPM, ANANP și ARBDD)  au răspuns provocării colectării separate. Bugetul acestei campanii a fost de 27.000.000 lei și a fost finanțată din Fondul de Mediu.

Campania „Curățăm România!” a avut pagină de Facebook, Instagram, Twitter, Linkedin, aceste canale fiind create pentru ca informațiile să ajungă la cât mai multe persoane din categoriile de public țintă vizate.

La sfârșitul anului trecut, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat cea mai amplă  campanie națională de informare și conștientizare a populației în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, sub umbrela ”Reciclăm în România”.

Campania „Reciclăm în România” are un buget de aproximativ 10 000 000 lei. Scenariu: „Nea Mărin” va ști ce să facă cu gunoiul de grajd, în tip ce dă tap-tap pe Instagram. Ghinion: „Nea Mărin” ar afla ce se face cu gunoiul de grajd și cu plasticul, dar(…) nu are curent

Aceasta campanie are pagină de Facebook, Instagram, Twitter, Linkedin(n.r. rețea dedicată persoanelor, nu proiectelor) site,  aceste canale fiind create pentru ca informațiile să ajungă la cât mai multe persoane din categoriile de public țintă vizate.

De asemenea, are vizibilitate pe mai multe posturi de radio și televiziune, precum și în mediul online. Este în desfășurare și rezultatele nu sunt încă măsurate, însă, noi ne imaginăm deja cum „Nea Mărin din satul Negreșești ar da tap-tap acestei campanii de informare, când iese cu vaca la păscut, numai că(…) Nea Mărin nu are telefon, nu are curent și nici nu știe să citească. El știe că vasul de toaletă se poate arunca în drum, chiar dacă mai e puțin până la groapa de gunoi. Potrivit unui studiu BRAT(n.r. Biroul Român de Audit Transmedia) profilul utilizatorilor de internet din mediul rural este dominat de persoanele tinere din localităţi de peste 4.000 de locuitori. Conexiunea la internet este, evident, dependentă de cea la rețeaua electrică.

foto StireaVerde, cu rol ilustrativ

Este evident că aceste campanii de informare se adresează persoanelor cu un anumit nivel de trai, însă(…) trebuie să ajungă la toți românii, chiar și la cei care nu au internet și nu se uită la TV pentru că fie nu au, fie nu îi interesează decât serialele turcești.

În ciuda acestor sume fabuloase cheltuite de Ministerul Mediului și sponsori, cifrele nu sunt bune: România are a doua cea mai slabă rată de reciclare a deșeurilor din UE. Statul nostru se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de reciclare a deșeurilor, de doar 14%, potrivit unui infografic al UE. Prin urmare, ceva este eronat: mesajul, instrumentele de comunicare, vectorii de imagine sau poate chiar lipsa amenzilor.

România se „străduiește” să rămână groapa de gunoi a Europei. Garda de Mediu cere deschiderea unui punct vamal pentru intrarea deșeurilor

Captura video
Captura Youtube

Statul român nu reușește să armonizeze legislația națională, astfel încât să gestioneze deșeurile în favoarea Mediului și a sănătății publice. Se „stăduiește” să rămână în contradictoriu cu Directivele Uniunii Europene, modificând continuu legislația.

Recent, Parlamentul European a anunțat că așteaptă propuneri din partea tuturor țărilor membre UE, cu privire la restricționarea exporturilor ilegale de deșeuri. Mai mult decât atât, ministrul Mediului, Tánczos Barna, a menționat că dorește reguli mai stricte pentru magazinele second-hand, întrucât cele mai multe deșeuri ajung în România „mascate” sub articole de îmbrăcăminte și de încălțăminte.

Astfel, cazurile de „import” nelegal al deșeurilor, sunt constatate de Garda Națională de Mediu. Cu toate acestea, oficialii acestei instituții au cerut deschiderea unui nou punct vamal, în Portul Brăila, pentru intrarea deșeurilor în România. Instituția susține că măsura este necesară pentru eliminarea dificultăților apărute în desfășurarea activității în punctele de trecere a frontierei de stat.

Cu gunoiul în Port. Primarii nu știu unde să mai depoziteze gunoiul, dar (…) instituțiile de Mediu vor punct vamal special pentru importul de deșeuri

De altfel, Garda de Mediu își susține această cerere către Ministerul Mediului, de a deschide punct vamal în Portul Brăila, urmare a petițiilor agenților economici, mai exact, din partea organizațiilor care se ocupă cu reciclarea și valorificarea deșeurilor. Ei s-au plâns, în repetate rânduri, că ă portul Brăila nu este precizat ca și punct de frontieră de intrare –ieșire din România a deșeurilor. Din acest motiv, relațiile comerciale cu exportatorii ar fi grav afectate. În plus, au invocat și necesitatea administrației publice locale de a încasa taxele aferente acestor „intrări-ieșiri” de deșeuri.

Evident, din punct de vedere economic, cererea societăților care fac reciclare este justificată, toată lumea lucrează(și) pentru bani, însă, reciclarea deșeurilor trebuie făcută și pentru români, nu doar pentru statele care exportă gunoi în țară, deoarece taxa de depozitare este mult mai mică în comparație cu a lor.

După cum ȘtireaVerde a mai relatat, România nu stă bine deloc la capitolul depozitare și reciclare deșeuri, iar România s-ar putea alege cu amenzi uriașe din partea Comisiei Europene din aceste motive.

Urmează ca Guvernul să decidă dacă va da sau nu curs acestei cereri, pentru deschiderea unui punct vamal în Portul Brăila. Proiectul de Ordin poate fi consutat aici.

 Introducerea deşeurilor pe teritoriul României, import şi transfer pe piaţa UE, este permisă, pe bază de notificare, doar în scopul valorificării, în instalaţii autorizate de către autorităţile publice competente.

Un nou incendiu la Portul Giurgiulești. Nivelul de poluare la granița României depășește norma sanitară de câteva ori

Sursă - Unsplash

Un nou incendiu a izbucnit, vineri dimineață, în Portul Giurgiulești din Republica Moldova, la un rezervor cu încărcătură de șrot de semințe de floarea soarelui, conform Deschide.md.

Cinci echipaje de salvatori au intervenit la fața locului pentru lichidarea incendiului și, potrivit informațiilor, nu au existat victime.

Anterior, pe 16 ianuarie, în Portul Giurgiulești a avut loc un eveniment similar, în urma căruia normele sanitare pentru dioxidul de azot și pentru conținutul de fenol au fost depășite.

Un nou incendiu. Nivelul de poluare depășește norma sanitară de câteva ori

În urma incendiului de astăzi, Agenția pentru Mediu din Republica Moldova a informat că nivelul de poluare a aerului este sporit privind conținutul de fenol.

Normele sanitare au fost depășite de la 1,2 până la 3,3 ori, după ce, la incendiul de acum câteva zile, acestea au fost depășite de 2,2 până la 3,8 ori.

În urma evenimentului, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din România a pus la dispoziția autorităților de peste Prut un laborator mobil dotat cu echipamente specializate în determinarea unei serii vaste de substanțe poluante în aerul atmosferic, mai precizează aceeași sursă.

Laboratorul mobil a fost transferat în zona Giurgiulești pentru a monitoriza calitatea aerului pentru următoarele 24 de ore.

De asemenea, au fost prelevate probe de aer în diferite locații de la locul incidentului și pentru diferite condiții meteorologice, printre care:

  • direcția vântului;
  • viteza vântului;
  • timp de noapte;
  • timp de zi;

Evenimentele de la Portul Giurgiulești nu sunt noi. În toamna anului trecut, alte două rezervoare s-au prăbușit.

Portul Giurgiulești este unicul port al Republicii Moldova și are deschidere la Dunăre, în sudul țării, de aproximativ 450 de metri.

Zona este în imediata apropiere atât a graniței cu România, cât și a graniței cu Ucraina, și oferă accesul Republicii Moldova la traseele internaționale de comerț și transport.

La doar 4 kilometri de portul Giurgiulești se află orașul Reni, din Ucraina, iar la vest, la aproximativ 10 kilometri se află orașul Galați din România.

Obișnuiești să aduci prăjituri la birou? Specialiștii spun că nu e un obicei „dulce”

Retete fel de fel

Aducerea prăjiturilor la birou a stârnit un val de controverse în Marea Britanie. Acolo, profesorul Susan Jebb, președintele Asociației pentru Standarde Alimentare a declarat că sunt la fel de toxice ca și fumatul la birou. Ba mai mult ea spus că dacă nimeni nu ar mai aduce, ea nu ar trebui să mănânce prăjituri. Declarațiile controversate au fost făcute pentru ziarul The Times și profesorul a explicat că vorbește în nume personal. Mai ales atunci când afirmă că tentația nu ar trebui adusă de către colegi în birou. Ba mai mult ea spune că ar trebui să existe un mediu de susținere între colegi, astfel încât aceștia să evite aducerea tortului la birou. Practic la fel ca si fumatul pasiv, aceste dulciuri oferite în mod gratuit provoacă daune sănătății celor din jur.

„Dacă cineva vine cu o prăjitură, nu trebuie să o mănânci”

Totuși cei de la BBC au consultat un medic de familie, Helen Wall, care a explicat că fiecare persoană trebuie să fie responsabilă pentru ea însăși inclusiv legat de deciziile alimentare. „Nu este o problemă. Dacă cineva are o prăjitură lângă tine, nu trebuie să o mănânci, nu-i aşa?” a spus medicul pentru BBC. Un alt specialist care a scris un raport întreg despre cultura prăjiturilor la birou, Lou Walker a spus și ea că acest lucru nu mai e atât de special, ci a devenit obișnuință. „Acest lucru vine dintr-un loc al generozităţii şi al bunătăţii, angajaţii dorind să împărtăşească”, a explicat ea. Pe de altă parte este recunoscut la nivel mondial că de ziua fiecărui angajat sau la evenimente speciale se vine cu astfel de dulciuri.

Platourile de fructe evitate pentru a nu fi stigmatizat

Desigur că ar fi de preferat un platou de fructe, dar nimeni nu dorește să fie stigmatizat drept personajul care a adus fructe și nu amandine. Desigur că o astfel de controversă a stârnit chiar și o poziție oficială din partea guvernului britanic. Astfel că premierul a explicat că „alegerea personală ar trebui să fie integrată în abordarea noastră. Dorim să încurajăm un stil de viaţă sănătos şi luăm măsuri pentru a combate obezitatea, care a costat Serviciul Naţional de Sănătate 6 miliarde de lire sterline anual. Cu toate acestea, modul de a aborda această problemă nu este de a-i împiedica pe oameni să aducă ocazional bunătăţi pentru colegii lor”. Cu toate acestea site-urile oficiale din Marea Britanie arată că majoritatea adulților sunt supraponderali.

Mersul cu trenul, cel mai prietenos cu mediul. Statele baltice și țările din Grupul de la Visegrád au semnat un proiect pentru construcția unei linii de mare viteză de 4.500 km

Sursă - Pexels

Mersul cu trenul este cea mai bună soluție de deplasare privind protecția mediului înconjurător, potrivit unei evaluări a Agenției Europene pentru Mediu din 2021, scrie Capital.

Prin urmare, având în vedere implementarea Pactului Verde European, agenția a spus că mersul cu trenul este un mijloc de călătorie mai prietenos cu mediul în comparație cu avionul și mașina, deoarece emisiile de gaze cu efect de seră sunt mult mai reduse.

Spre exemplu, în 2018, transportul feroviar a reprezentat mai puțin de 1% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel european, în comparație cu transportul rutier, care a fost de 72%, transportul maritim, care a fost 14%, sau transportul aerian de 13%.

Mersul cu trenul, avantajos pentru mediu. Proiect de anvergură semnat în Polonia

La Varșovia, în Polonia, a fost semnat un acord de cooperare de către reprezentanți și investitori din statele baltice și Grupul de la Visegrád privind noi linii feroviare de mare viteză, pe o distanță totală de aproape 4.500 de kilometri, care să reducă emisiile de gaze și să aducă mai multă greutate economică întregii regiuni, potrivit Remix News.

Partea poloneză a HSR (linii de mare viteză) urmează să fie gata în anul 2027, ia întreaga conexiune principală se va întinde pe 1.700 de kilometri între Tallin, Varșovia, Katowice și Budapesta.

Marcin Horała, ministrul polonez responsabil pentru Centrul Central de Transport (CPK), a subliniat că regiunea celor Trei Mări se numără printre regiunile cu cea mai rapidă dezvoltare din Europa.

„În ultimii 20 de ani, PIB-ul din regiune a crescut de două ori mai repede decât în partea veche a Uniunii Europene.

Aceste proiecte feroviare sunt adaptate nevoilor anumitor țări și ale regiunii celor Trei Mări în ansamblu”, a spus Horała.

Rețeaua HSR aflată în curs de dezvoltare și va fi reprezentată de un nod Central de Transport polonez (CPK), plus alte investiții feroviare, precum Rail Baltica și HSR V4, care vor forma coloana feroviară a regiunii celor Trei Mări și va fi cheia pentru rețeaua de transport a Uniunii Europene.

Statele Unite ale Americii sprijină proiectul

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Polonia, Mark Brzezinski, a subliniat că dezvoltarea căilor ferate este benefică pentru mediu.

De asemenea, administrația președintelui Joe Biden sprijină ferm proiectul. Ambasadorul a adăugat că, în contextul războiului din Ucraina, cooperarea dintre țări este și mai importantă.

Planul prevede un coridor transfrontalier complet etichetat Rail Baltica, care va fi construit până în 2030 în Estonia, Letonia și Lituania.

Liniile ferate pentru proiect se vor întinde de la Tallin la Riga și Kaunas, apoi până la Vilnius și până la granița poloneză, primele tronsoane ale căii ferate urmând să fie activate în 2027.

În același timp, planurile presupun și construcția conexiunii feroviare HSR V4 între Praga, Brno, Bratislava și Budapesta.

Resorturile de schi în prag de dispariție, ca și zăpada

sursă foto: Agent Green

Lipsa zăpezii ar putea însemna și închiderea multor stațiuni de schi din întreaga Europă. În timp ce unele țări încearcă să ajute cu subvenții sau scutiri de taxe, multe stațiuni de schi ar putea fi nevoite să se închidă în următorii câțiva ani. Până acum, 2023 a înregistrat temperaturi record în Europa. Meteorologii subliniază că iernile europene devin din ce în ce mai blânde, mai uscate și cu precipitații mai puține. Iar acest lucru nu este tocmai o veste bună pentru stațiunile de schi, care sunt din ce în ce mai afectate. Asta pentru că funcționarea lor depinde de zăpadă sau de condițiile meteorologice unde este posibil să o facă artificial.

În Italia, operatorii de cabluri au pierdut aproximativ 40% din cifra de afaceri sezonieră în timpul Crăciunului. „Industria montană este prima care a asistat la revoltele care au loc”, a spus un purtător de cuvânt al Asociației Naționale Franceze a Primarilor din Stațiunile Montane. „Există o acoperire mai mare de zăpadă, precipitații mai puțin frecvente, dar mai intense, limita de ploaie-zăpadă în creștere, topirea ghețarilor”, a declarat purtătorul de cuvânt pentru EURACTIV.  

În curând nu se va mai schia nici în Austria

Există aproximativ 3.900 de stațiuni de schi în Europa, majoritatea fiind situate în Germania, Italia, Franța și Austria. Cele mai amenințate sunt cele de la altitudini mai joase deoarece linia de zăpadă, care marchează zona cu acoperire permanentă, se deplasează în sus cu aproximativ 150 de metri cu fiecare creștere de 1 grad Celsius. Ne confruntăm deja cu ierni mai calde, care vor escalada dincolo de 2030” și vor deteriora și mai mult condițiile de schi, potrivit Institutului Slovac de Politică de Mediu. „Spre sfârșitul secolului, doar stațiunile de schi de mare altitudine vor fi durabile”, a scris institutul în analiza sa. Datele de la sute de stații din țările alpine între 1971 și 2019 arată că stratul de zăpadă scade cu 8,4% în fiecare deceniu între noiembrie și mai.

În Austria, numărul de zile cu acoperire plină de zăpadă a scăzut cu o medie de 40 de zile din 1961. Declinul este deosebit de drastic la altitudini sub 1.500 de metri. Potrivit studiului realizat de Universitatea din Innsbruck, durata stratului natural de zăpadă ar scădea cu 70% până în 2100 la o altitudine de 1.000 de metri dacă încălzirea nu este limitată la 2 grade Celsius. Calamitate economică.

Dacă stațiunile de schi nu vor putea conta pe stratul natural de zăpadă în timpul iernii, singura opțiune este zăpada tehnică – „o linie de salvare”, așa cum este descrisă de Asociația Finlandeză a Zonelor de Schi, fără de care multe stațiuni de schi nu ar putea supraviețuiesc și astăzi. „Calitatea sistemelor tehnice de înzăpezire va juca un rol din ce în ce mai important. Acest lucru va necesita investiții masive în tehnologie modernă și în rezervoare de reținere a apei care rețin apa în peisaj”, a declarat Martin Koky de la stațiunea de schi Klínovec din Cehia pentru sursa citată.

Fabricarea zăpezii extrem de scumpă

Fabricarea tehnică a zăpezii este, totuși, costisitoare. Pentru a înrăutăți și mai mult situația financiară, stațiunile de schi trebuie să facă față prețurilor ridicate la energie, în timp ce își revin încă din închiderile cauzate de COVID. Unele țări au acordat deja un fel de ajutor. În Italia, 200 de milioane de euro pe patru ani au fost deja alocate pentru un fond pentru modernizarea, siguranța și dezafectarea teleschiurilor și a instalațiilor de zăpadă. Asociația italiană de telecabine Federfuni, însă, solicită ajutor imediat cu prețurile la energie, de exemplu sub formă de scutiri de taxe. Un astfel de ajutor a fost aprobat recent în Slovacia, care a redus TVA-ul pentru stațiunile de schi cu 10%. Stațiunile de schi franceze, pe de altă parte, se plâng că schemele de ajutor guvernamentale le-au ocolit, ceea ce a dus la o „explozie a facturilor la energie”.

Acuarelele ecologice, realizate din produse organice, vor ajunge în școlile de pictură din România

Sursă - Unsplash

Acuarelele ecologice, din produse organice, reprezintă un proiect inovator al Universității de Agronomie din Iași, iar în curând vor ajunge în mai multe școli de pictură din țară, conform RFI.

În plus, conceptul este văzut ca o continuare a tradiției populare românești, aceea de a colora cu plante verzi, coji de ceapă sau nuci, potrivit cercetătorului Ilie Bodale, coordonatorul proiectului.

În cadrul atelierelor de lucru vor fi realizate și picturi, care ulterior vor fi expuse pentru a atrage atenția asupra tehnicii de lucru și materialelor ecologice cu care au fost realizate.

Acuarelele ecologice. Ce spune cercetătorul Ilie Bodale

Potrivit coordonatorului proiectului, ideea a venit din dorința de a „aduce în viața artiștilor substanțe ecologice, non toxice“.

Proiectul se fundamentează pe faptul că „bătrânii noștri foloseau substanțele organice pentru a colora diferite materiale textile, deoarece în trecut nu erau substanțe chimice pentru colorat, iar acum în foarte multe cazuri obținerea lor este foarte ușoară“.

„Problema este de nuanța pe care vrei să o obții. Pentru că sunt unele culori pe care le obții foarte greu di materiale organice, din deșeuri.

De exemplu, albastru este greu de obținut, însă se obține ușor dar din substanțe minerale sau din alte substanțe. Este dificil de a obține această culoare din substanțe organice.

În schimb, sunt unele culori pe care le poți obține cu ușurință. De exemplu, o culoare maronie, galben-maronie se obține din cojile de nuc.

Culoarea roșie se poate obține din ceapă, din foițele de ceapă.

Străbunii noștri foloseau această culoare pentru a colora ouăle de Paști. Putem obține verde din plante, din marea majoritate a plantelor“, mai spune Ilie Bodale.

Provocările proiectului

Coordonatorul proiectului a spus și cum pot fi depășite provocările, printre care aceea că nuanțele obținute din substanțe organice au o intensitate slabă după ce sunt aplicate pe pânză, de exemplu:

„A putea obține o culoare intensă este destul de greu. Trebuie să concentrezi foarte multă substanță.

Concentrarea se face prin procedee chimice nu foarte complicate, dar prin procedee chimice. Iar o altă provocare este dată de fixarea culorilor.

Culorile organice nu sunt așa de stabile precum culorile anorganice și cele pe care le găsim în piață. Așa că fixarea culorii este foarte importantă. În unele cazuri, destul de greu de obținut, dar nu imposibil“, mai afirmă cercetătorul.

Prima paletă de culori va fi gata până la finalul anului

„Noi estimăm că prima paletă de culori organice să o avem undeva la sfârșitul anului. Proiectul se desfășoară în mai multe etape. Prima întâlnire a fost în Reunion, Franța în 2022. A doua întâlnire este cea de la Iași, cea de acum. Următoarele întâlniri vor fi dedicate pentru producerea exclusiv a culorilor în Portugalia. Ultima din acest an va fi în Macedonia.

Practic e un proiect coordonat de Franța cu parteneriate din Portugalia, Lituania, Macedonia, Turcia și Universitatea din Iași.

Sunt școli cu profil artistic. Și de aici a plecat acest proiect. Din nevoia lor de a folosi culoarea organică și pentru a inspira dezvoltarea și folosirea în viitor a unor materiale și tehnici inovatoare și ecologice. Deci sunt cumva școli care folosesc foarte mult culorile pentru actele artistice, pentru pictori. Rolul universității noastre este acela de a asigura suport științific pentru obținerea culorilor“, susține Ilie Bodale.

Cât de scumpe vor fi acuarelele ecologice

Având în vedere că procedeul de lucru pentru realizarea culorilor este unul mai anevoios, s-a pus întrebarea privitoare la costul acuarelelor ecologice. Cercetătorul Ilie Bodale este, însă, optimist că prețul noilor culori nu va fi unul piperat:

„În general, costurile sunt mult mai scăzute decât cele prin procedee chimice, însă durează.

Costurile sunt date și de timpul în care se obțin iar în cazul nostru timpul de obținere este mult mai lung decât în cazul culorilor chimice.

Așadar, costurile de producție sunt mai scăzute. Mai ales că materia primă folosită este dată de deșeuri“, a susținut acesta.

Patentarea ideii

Oamenii de știință s-au gândit și la patentarea ideii:

„Practic, noi ne-am propus în primă fază să obținem culori organice pentru școlile de artă din cadrul proiectului. Adică vom avea cumva materialele prime pentru picturile din orele de pictură din cadrul școlilor“, susține Ilie Bodale.

În ceea ce privește patentarea, acesta afirmă că „ar fi o idee foarte bună“, dar, mai întâi „ne-am gândit etapizat să obținem culorile, să vedem cum le putem stabiliza“.

Cercetătorul mai susține că există „o piață care crește din punct de vedere al cerinței de substanțe organice“.

Eșecul produselor care trebuiau să țină loc de carne. Cât de sănătoase sunt produsele din plante

Sursa: Bloomberg

Beyond Meat and Impossible Foods este o companie care și-a dorit să răstoarne industria cărnii, doar că în cele din urmă carnea bazată pe plante s-a dovedit a fi un eșec, potrivit Bloomberg. Ethan Brown fondatorul companiei, afirma în 2013, când a urcat pe scenă la conferința Wired Business, că lumea are o problemă foarte reală a cărnii care emite gaze cu efect de seră și că mai bine s-ar investi în această industrie decât în ​​energia solară.

Șase ani mai târziu susținea că produsele sale ar ajuta simultan la rezolvarea bolilor de inimă, diabetului, cancerului, schimbările climatice, epuizarea resurselor naturale și bunăstarea animalelor. Practic industria pe care o promova părea să fie răspunsul la toate întrebările. Iar cei din Silicon Valley nu aveau nevoie de prea multe convingeri că un burger vegetal mai bun ar putea deveni următoarea perturbare care va schimba lumea.

Alături de capitaliștii de risc au venit și investitori din toate colțurile culturii – Leonardo DiCaprio, Humane Society din Statele Unite și fostul director executiv al McDonald’s Corp. Don Thompson. Chiar și Tyson Foods Inc., cel mai mare producător de carne adevărată din SUA, a investit și apoi a investit din nou, catapultând tânărul startup din El Segundo, California, la o evaluare de 1,3 miliarde de dolari până în 2018.

O industrie ce părea înfloritoare

 Bill Gates dorea și el să susțină nu una, ci două companii cu burgeri vegetali care „sângerează” ca carnea de vită adevărată — Beyond, precum și rivalul său Impossible Foods Inc. Brown a autorizat procesul altcuiva, dar Impossible a fost creația unui absolvent de Stanford. Când a fost fondat Impossible în 2011, marea descoperire a fost realizarea unei molecule numită hem, aceasta ar fi fost cheia cărnii. Așadar a fost făcută heme cu drojdie modificată genetic și a fost brevetată utilizarea a ceea ce compania numea ingredientul său magic: leghemoglobina din soia. Înainte ca Impossible să vândă chiar și un singur burger, compania a reușit să strângă 183 de milioane de dolari. Președintele, Pat, a lucrat, de asemenea, la introducerea noului produs pe piață, așa că a vorbit public despre el. În termeni puțin mai apocaliptici decât Ethan, Pat s-a referit la „holocaustul în curs de desfășurare a vieții sălbatice” cauzat de cererea nesățioasă de carne a lumii. În timp ce un asistentul a sfârâit un Impossible Burger pe scenă lângă el.

Pandemia, momentul de cotitură

Pandemia a fost însă momentul de cotitură pentru astfeld e produse. De atunci industria a scăzut. Vânzările de carne pe bază de plante refrigerate din supermarketuri au scăzut cu 14% în volum în cele 52 de săptămâni încheiate pe 4 decembrie, potrivit companiei de date de retail IRI. Comenzile de burgeri pe bază de plante la restaurante și alte puncte de vânzare cu alimente pentru cele 12 luni încheiate în noiembrie au scăzut cu 9% față de trei ani înainte, potrivit cercetătorului de piață NPD Group.

Niciunul dintre cele mai mari lanțuri de fast-food care anunțaseră parteneriate cu Beyond – KFC, Pizza Hut și, cel mai important, McDonald’s – nu a inclus un singur articol permanent în meniurile lor din SUA. În timp ce un indice al companiilor de produse alimentare ambalate pe S&P 500 a crescut cu aproximativ 4% față de un an în urmă.

Începând cu 17 ianuarie, prețul acțiunilor Beyond se situează în jurul valorii de 16 USD, în scădere cu aproximativ 76% față de un an anterior și cu aproximativ 93% față de apogeul său în vara anului 2019. Ceva mai bine o ducea celalată companie, Impossible, care a creat noi produse, cum ar fi nuggets de pui artificial în formă de animal și supermarketuri blitz, ducând la o creștere de peste 50% a vânzărilor cu amănuntul în SUA în 2022. Doar că nu a durat foarte mult această frenezie. Chiar dacă a găsit susținere chiar în vedete de talie mondială cum ar fi Arnold Schwartzeneger, iată că în cele din urmă industruia a eșuat.

Toxicitatea produselor din plante dovedită medical

Unul dintre principalele motive este acela că oamenii au constientizat că genul acesta de mâncare este cât se poate de toxic. Asta chiar dacă a exostat chiar și un documentar care încuraja acest tip de mâncare. Așa se face că și o americancă pe numele său Michelle Darby, aflată la începutul pandemiei, blocată acasă cu patru copii, în Marlton, New Jersey, a găsit The Game Changers pe Netflix. „A dat un argument foarte convingător”, spune ea. „Și sunt la limita colesterolului ridicat.” Darby, ca mulți alții aflați în izolare, a început să cumpere carne artificială. În timp ce Darby își făcea aprovizionare, ea a observat că ea și familia ei înghiteau pepitele fără pui într-un ritm mult mai rapid și că imitațiile de hotdogs o lăsau să se simtă inconfortabilă. La un control cu ​​medicul ei, ea a menționat schimbările în dietă pe care le-au făcut – nuggets de pui falși, sandvișul cu cârnați Impossible de la Starbucks – și dezamăgirea lor față de lipsa rezultatelor. Doctorul a avut o explicație simplă: „Mâncați alimente procesate”. Darby s-a dus acasă și s-a uitat la ambalaj, luând o atenție deosebită asupra conținutului de sare. „Ar fi trebuit să fie evident pentru mine tot timpul”, spune ea. Ea a încetat să mai cumpere carne pe bază de plante, cu excepția unei achiziții ocazionale de carne de vită măcinată Impossible. Între timp, ea face ceea ce fac mulți consumatori: se întoarce la carne.

Nimeni nu ar trebui să își facă iluzia că aceste alimente sunt sănătoase

„Nimeni nu ar trebui să se facă iluzia că acestea sunt alimente sănătoase”, spune. Nicăieri acest lucru nu este mai evident decât atunci când descoperi că un ingredient cheie din Beyond Meat își are originile în Dippin’ Dots. Adică „mărgelele” minuscule de înghețată congelată cu azot lichid, disponibile în arome, inclusiv banana split și vată de zahăr. Beyond cumpără grăsimi, cum ar fi uleiul de canola presat prin expeller și uleiul de nucă de cocos rafinat, pe care Fischer le prelucrează în „pelete mici sau bile de grăsimi congelate criogenic”, spune el.

Procesoarele criogenice trimite bilele grase înapoi la Beyond pentru a le amesteca cu apă, proteine ​​de orez, unt de cacao, metilceluloză și mai mult de o duzină de alte ingrediente găsite în Beyond Burger. Globulele albe sunt menite să ofere burgerilor o suculenta cărnoasă, dar grăsimile pe bază de plante pot de asemenea să emită un miros neplăcut atunci când unele dintre aceste produse sunt gătite, spune Tom Mastrobuoni, care a condus cea de-a doua investiție Tyson în Beyond și este acum șef-ofițer de investiții la Big Idea Ventures LLC, axată pe tehnologie alimentară. Comentatorii online au comparat mirosul cărnii crude din plante Beyond cu cel al hranei pentru pisici, iar un afiș pe panoul de mesaje spunea că trebuie să-și aerisească bucătăria pentru a elibera aerul după ce a gătit-o. „Dacă orice alt aliment ar miroase așa, l-aș arunca”, spune Jeremy Sklarsky, un fost client Beyond, care a încercat produsele din motive de sănătate și mediu, înainte de a reveni la carnea de vită.

Sfoara și lemnul în compoziția burgerilor vegani

Așa s-a încheiat și colaborarea Beyond și giganții fast-food-ului. Dunkin’ – cândva partenerul cel mai important al companiei – a scos cârnații falși din sandvișurile sale de mic dejun din aproape toate meniurile la nivel național în 2021. Lansarea întârziată a licitațiilor de pui de Beyond nu a avut lanțuri de nume mari la vedere.

Taco Bell a testat carne asada de la Beyond, dar luna trecută CEO-ul a spus lui Axios că recenziile au fost „mixte” și că o lansare națională nu va avea loc în curând. Între timp, fotografiile și documentele de la fabrica Beyond din Pennsylvania – unde au fost parțial fabricate atât nuggets KFC, cât și pepperoni Pizza Hut – au dezvăluit că listeria și materiale străine, cum ar fi lemnul și sfoara, au apărut în produsele fabricate acolo până în mai 2022. Un purtător de cuvânt al Beyond Meat a declarat la acea vreme că protocoalele companiei privind siguranța alimentelor „merg dincolo de standardele industriei și de reglementare.

Pentru un scurt moment în aprilie, s-a părut că burgerul fără carne McPlant va rămâne definitiv. Compania Fast a raportat greșit că McPlant va deveni un element permanent de meniu, trimițând prețul acțiunilor Beyond’s cu până la 34% – până când McDonald’s a contestat vestea, provocând acțiunile să scadă la fel de repede. „Nu este surprinzător, motivul invocat uneori este că produsul nu s-a vândut suficient de bine”, a spus el.

Eșecul Kim Kardashian

Nici măcar Kim Kardashian nu a reușit să atragă oamenii de partea cărnii procesate. Nu la fel stau lucrurile și în cazul lactatelor din plante. Jennifer Bartashus, de la Bloomberg Intelligence, a scris în noiembrie că, în a doua jumătate a anului 2023, „ne așteptăm ca vânzările de lactate pe bază de plante să crească cu 6-8%, iar alternativele de carne cu 1-2%”.

Capitalizarea actuală de piață a Beyond Meat este de aproximativ 1 miliard de dolari, în scădere față de vârful său de peste 14 miliarde de dolari. Reducerea costurilor este prioritatea companiei, deoarece se angajează să devină, în sfârșit, un flux de numerar pozitiv în a doua jumătate a acestui an și încearcă să-și mențină rezervele de numerar în scădere.

Între timp, o nouă alternativă la carne și-a găsit drumul în următorul ciclu de hype: carnea celulară. Crescut în rezervoare gigantice din celule recoltate de la animale vii, carnea de vită, pui și pește cultivate în laborator sunt teoretic mai bune pentru mediu decât cele reale și ar trebui să aibă un gust la fel de bun. Startup-urile din acest spațiu au strâns 2,6 miliarde de dolari în finanțare de la investitori, inclusiv de la Bill Gates și Leonardo DiCaprio.

Iluminat eco, prietenos cu mediul, în două parcuri din Sectorul 3 | FOTO

Foto - Stireaverde.ro

Când vine vorba de iluminat eco, administrațiile din România au fost, până de curând, mult în urma altor țări din Uniunea Europeană. Inițiativele au început să apară, însă, după criza energetică declanșată în ultimii ani.

Iluminarea cu lămpi cu led nu are nevoie de filament cu gaz și nici nu emite căldură. În plus, această tehnologie are un consum redus de energie și o durată de viață mult mai lungă decât iluminatul clasic.

De asemenea, poluarea luminoasă este la rândul ei redusă, iar dacă sistemul este bine gândit, întreaga lumină este direcționată spre locul de necesitate și nu se pierde în aer.

Astronomii amatori semnalează de ani buni această problemă, a risipei de lumină, inclusiv cea provenită din iluminatul stradal, care se pierde în atmosferă și periclitează condițiile de observare a cerului.

Iluminat eco în două parcuri din Sectorul 3

În ultimele luni, în două parcuri din Sectorul 3 al Capitalei au fost instalate lămpi ecologice, prietenoase cu mediul, care au un design plăcut și direcționează întreaga cantitate de lumină către sol, acolo unde omul are cea mai mare nevoie.

Potrivit site-ului Primăriei Sectorului 3, în parcurile Gheorghe Petrașcu și Titănel a fost refăcut iluminatul public și au fost montate camere de supraveghere.

În cazul Parcului au fost montați 140 de stâlpi de iluminat, care asigură o acoperire completă și au un consum mic de energie.

Primarul Robert Negoiță spune că decizia a fost luată și ca urmare a scumpirii curentului electric:

„Primăria Sectorului 3 nu poate fi indiferentă la scumpirea substanțială a curentului electric din ultimul an.

De aceea, am considerat oportun să modernizăm iluminatul public din parcurile din Sectorul 3 și acolo unde avem becurile clasice mari consumatoare de electricitate să le înlocuim cu iluminat performant și economic bazat pe led“, a declarat Robert Negoiță, primarul Sectorului 3.

Imaginile de mai jos evidențiază randamentul pe care noua rețea de iluminat îl are, designul discret și modul în care energia produsă este distribuită exact acolo unde trebuie.

Oficial: România nu are depozite neconforme pentru deșeuri. Neoficial: Zilnic, sunt zeci de reclamații din cauza arderilor de deșeuri nelegale

foto ilustrativ. Sursa: Garda de Mediu
Imagine via Garda Națională de Mediu

Reprezentanții Ministerului Mediului au precizat, la cererea noastră, că România nu are depozite neconforme pentru deșeuri.

Prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată în data de 18.10.2018, s-a constatat că România nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul art. 14 lit. b) coroborat cu art. 13 din Directiva 1999/31 privind depozitele de deșeuri, de închidere a 68 de depozite de deșeuri neconforme (municipale, industriale periculoase/nepericuloase), recunosc oficialii instituției mai sus amintite.

În prezent, România mai are 33 depozite neconfome de deșeuri care nu au fost închise, după cum urmează:

-Depozitul municipal Brașov din județul Brașov. Lucrările de închidere la acesta au fost demarate și realizate în procent de 50%.

-Depozite industriale – 25 de depozite neconforme care fac obiectul analizei diagnostic (due diligence) în vederea exproprierii pentru cauză de utilitate publică a terenului pe care sunt amplasate, în conformitate cu Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv Legea nr. 144/2019, transmite Ministerul Mediului.

Ulterior exproprierilor, se vor demara și lucrările efective de ecologizare/închidere a terenurilor aflate în Cauza 301/17.

În ceea ce privește celelalte 7 depozite industriale, ele vor fi inchise fie din fonduri proprii ale operatorilor economici, fie din fonduri ale AFM (n.r. Administrația Fondului pentru Mediu) 

La acest moment nu sunt în funcţiune depozite neconforme pentru deşeuri.

Neoficial: Zilnic, sunt zeci de reclamații din cauza arderilor de deșeuri nelegale

Cu toate acestea, „ceva” miroase îngrozitor, la propriu și la figurat. „Miroase a levigat (n.r. gunoi putrezit) a gaz, ne ustură ochii și gâtul în casă”, se plâng, zilnic, locuitorii de la marginea Capitalei.

Acest lucru înseamnă că gunoiul din București nu ajunge unde trebuie sau este ars nelegal, lucru care înseamnă infracțiune de Mediu.

În această perioadă, Garda de Mediu verifică intens sesizările cetățenilor care sunt afectați de poluarea produsă și care, până la acest moment „nu are o sursă identificată”, cel puțin(…) menționată în spațiul public.

Conducerea Gărzii de Mediu a transmis, pentru ȘtireaVerde, că la depozitul de deșeuri „Vidra”, administrat de firma ECOSUD SA, au fost constatate pe teren mai multe nereguli, motiv pentru care a fost aplicată o amendă în valoare de 100 000 de lei. De asemenea, la același depozit au fost dispuse 14 măsuri de conformare. Acestea au termene precise și urmează să fie verificate remedierea neregulilor sesizate. Din acest punct de vedere, se poate concluziona că, România nu are depozite de deșeuri TOTAL conforme cu legislația pentru Mediu, iar sănătatea oamenilor rămâne în pericol.

Citește și: Update. Aer irespirabil în Capitală. Garda de Mediu, luată cu asalt de cetățeni: „Miroase a gaz!”