Comisia Europeană avertizează: “nu mai putem face față creșterii prețurilor alimentelor”

Autor

-

19 ianuarie 2023

mancare plastic pixabay — foto cu caracter ilustrativ: pixabay

Comisarul European pentru Agricultură a declarat că în acest moment Comisia Europeană a epuizat toate opțiunile pentru a face față creșterii prețurilor alimentelor și inputurilor. Acesta a reiterat că singura cale de urmat este creșterea bugetului UE pentru subvenții agricole. Vorbind în fața sesiunii plenare a Parlamentului European, comisarul a subliniat că inflația ascendentă și-a pus amprenta asupra sectorului agroalimentar în ultimul an. „Costul de producție este o creștere de aproximativ 30% a prețurilor agricole, dar la produsele agricole, este de 24%”, a spus el.

A subliniat că acest lucru nu este suficient pentru a compensa în mod adecvat fermierii. Prețurile mondiale la alimente au început să se stabilizeze după doi ani de volatilitate. Asta în timp ce europarlamentarii au explicat că în zonă acestea rămân la niveluri ridicate din cauza creșterii costurilor la energie și îngrășăminte combinate cu speculațiile pe piață. Și, după cum au precizat, costurile crescânde afectează în mod disproporționat familiile cele mai vulnerabile.

Mâncarea a devenit o povară uriasă pentru bugetul familiilor

„Știm că există o povară uriașă pentru bugetul familiei lor, acest tip de cheltuieli cu alimente”, a spus europarlamentarul socialist Isabel Carvalhais. Executivul UE a folosit deja toate mecanismele pe care le avea la dispoziție. Pentru a ajuta la scăderea costurilor inputurilor și, prin urmare, la scăderea prețurilor la alimente. „Comisia a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a crește oferta de alimente, care este decisivă pentru prețuri”, a spus el. De altfel comisarul a explicat că executivul UE „a dorit să îndepărteze toate obstacolele care împiedică creșterea producției de alimente și potențial aducerea cresc prețurile”.

Se dorește mai multă susținere pentru fermieri

Pentru îngrășăminte, Comisia Europeană „a propus tot ceea ce am fi putut propune în sfera competențelor noastre – am propus toate aceste instrumente care ar putea fi aplicate”, a spus el. Comisia a declanșat anterior fondul de criză pentru prima dată. Și a luat, de asemenea, decizia controversată de a ridica plafonul ajutorului de stat la 250.000 EUR. O mișcare susținută de comisar ca fiind necesară în situația de criză.

Între timp, Wojciechowski s-a străduit să sublinieze că nu este locul executivului UE să ofere sugestii statelor membre despre cum să abordeze inflația. Principala sugestie concretă prezentată de comisar pentru a consolida sectorul a fost creșterea bugetului politicii agricole comune (PAC). „Fermierii noștri sunt la înălțime, dar lucrează în circumstanțe foarte dificile”, a spus el, subliniind nevoia de mai mult sprijin în viitor.

Renovarea clădirilor din UE ar putea economisi 44% din energia folosită pentru încălzire

Autor

Ana Maria BUJOR

-

19 ianuarie 2023

Un raport dat publicității pe 18 ianuarie arată că triplarea numărului de clădiri renovate ar putea fi extrem de benefică. Mai exact dacă planul ar fi urmat până în 2050, s-ar economisi 44% din energia finală utilizată pentru încălzire. Decarbonizarea stocului de clădiri din Europa este o provocare majoră. Asta pentru că aceste clădiri încă reprezintă 40% din consumul total de energie al UE și 36% din emisiile de CO2, iar aceste cifre au rezistat în mod constant chiar dacă s-a încercat reducerea lor. În 2020 Comisia Europeană a subliniat că renovarea clădirilor ar putea reduce consumul total de enrgie al UE cu 5-6%. Și ar putea reduce emisiile de dioxid de carbon cu aproximativ 5%. Parlamentarii UE examinează o propunere de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor (EPBD). Iar un nou raport îi tentează pe legiuitori cu economii mari de energie – cu condiția ca ritmul de renovare a locuințelor să crească semnificativ. Dacă toate clădirile rezidențiale existente în UE ar fi renovate, 44% din energia finală utilizată pentru încălzirea spațiului ar putea fi economisită”, se spune în raportul documentul publicat de Building Performance Institute (PBIE).

S-ar economisi cât consumă Germania și Spania împreună

Conform modelării BPIE, economii de energie de până la 777 de Terawatt-oră (TWh), adică echivalentul consumului de electricitate al Germaniei și Spaniei combinate, ar fi atinse prin izolarea acoperișurilor și a pereților clădirilor rezidențiale din UE. Cei mai mari câștigători, în termeni absoluti, ar fi Germania, Franța, Italia și Polonia. Dacă toate clădirile lor ar fi renovate, ar putea economisi energie în valoare de 214, 113, 115 și, respectiv, 52 de terawați oră (TWh), potrivit studiului. Pentru Germania, potențialele economii se ridică la 30% din consumul anual de energie electrică actual. Dar, să ajungi acolo nu va fi o sarcină ușoară. Raportul a subliniat că acoperișurile europene ar trebui renovate. Pereții casei ar trebui să devină mai eficienți cu un factor de cinci. „Acest lucru este la îndemâna noastră. Faptele cheie sunt că izolația este o tehnologie deja existentă și disponibilă”, explică Katarzyna Wardal-Szmit, manager pentru afaceri publice UE la Knauf Insulation. În plus, „îmbunătățirea performanței energetice a anvelopelor clădirilor rezidențiale din UE contribuie la securitatea energetică a UE” și la atingerea obiectivelor UE în materie de climă, au explicat autorii raportului. „Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, în 2023, Uniunea Europeană ar putea vedea un decalaj între cerere și ofertă de gaz natural de până la 57 de miliarde de metri cubi”, a subliniat Wardal-Szmit.

Gazul economisit: aproape jumătate din cât exportă Rusia

O mare parte din gazul potențial lipsă ar putea fi compensată prin renovarea caselor. Deoarece gazele fosile sunt o sursă cheie de căldură în gospodărie. Pentru Europa în ansamblu, renovarea completă a clădirilor rezidențiale din UE ar economisi 777 TWh de gaz. Adică aproape jumătate din cantitatea exportată de Rusia în Europa în 2021, arată studiul. Pentru a atinge gradul de renovare a clădirilor necesar atingerii acestui obiectiv, autorii pleacă de la rata actuală de renovare completă a clădirilor de 1%.

Dacă inițiativa emblematică Renovation Wave a UE își propune să dubleze această rată la 2%, studiul BPIE spune că este nevoie de o rată de 3% până în 2035 pentru a aduce toate clădirile rezidențiale din Europa la nivelul necesar de consum de energie. Și pentru a atinge emisiile nete zero până la jumătatea secolului, rata de renovare trebuie să fie adusă la 4% până în 2045. În caz contrar, dacă renovările stagnează la 2%, doar 66% din potențialul estimat de economisire a energiei va fi exploatat, arată studiul.

Cafeaua la capsulă, mai ecologică decât cafeaua tradițională la filtru

Autor

Ana Maria BUJOR

-

19 ianuarie 2023

Multă lume consideră că acele capsule de cafea sunt un coșmar ecologic. Ei bine, potrivit ultimelor studii, nimic mai fals, modul acesta de preparare a cafelei nu pare atât de poluant. În unele cazuri prepararea unei căni de cafea cu filtru într-o cafetieră cu filtru poate genera de aproximativ 1½ ori mai multe emisii. Decât utilizarea capsulelor. Asta arată o analiză efectuată de cercetătorii de la Universitatea Quebec din Chicoutimi, Canada citați de Washington Post. Studiul se adaugă unui număr tot mai mare de cercetări care arată că presupunerea că ambalajul face cel mai mult rău mediului este adesea greșită. În schimb, spun experții, este important să ne uităm la întreaga durată de viață a unui produs. De la momentul fabricării până la momentul în care ajunge la groapa de gunoi. Asta pentru a ne da seama care schimbări ar putea avea cel mai mare efect asupra îmbunătățirii durabilității.

Impactul ambalajului e mai mic decât cel al produsului

În cazul preparării cafelei acasă, acest ultim studiu arată că aceasta se rezumă în mare parte la a nu irosi apă sau cafea. “Ca și consumator, ceea ce vedem că rămâne după cafea sunt deșeurile vizibile din fața noastră, iar acestea tind să fie adesea ambalaje și materiale plastice”, a spus Shelie Miller, profesor de sisteme durabile la Universitatea din Michigan, Școala pentru Mediu și Sustenabilitate. „Dar impactul ambalajului, în general, este mult, mult mai mic decât produsul în sine”, a adăgat ea.

Sunt mai multe concluzii care reies în urma acestor cercetări, prima este accea că mai puțină cafea înseamnă totodată și mai puține emisii. Studiul recent, care a analizat patru tehnici comune de preparare, a constatat că acea cafea instant pare să producă cea mai mică cantitate de emisii atunci când sunt utilizate cantitățile recomandate de apă și cafea. Acest lucru se datorează în parte pentru că, de obicei, este utilizată o cantitate mică de cafea instant pe ceașcă, iar apă clocotită într-un ibric tinde să consume mai puțină energie electrică în comparație cu o cafetieră tradițională. În plus, metoda nu produce zaț de cafea care trebuie aruncat, potrivit cercetătorilor studiului.

Cafeaua tradițională, cea mai mare amprentă de carbon

Cafeaua tradițională cu filtru, pe de altă parte, are cea mai mare amprentă de carbon. În principal pentru că sunt folosite mai multe boabe măcinate pentru a produce aceeași cantitate de cafea, au scris cercetătorii. Această metodă, au observat cercetătorii, tinde, de asemenea, să consume mai multă energie electrică pentru a încălzi apa și a o menține caldă. Un al doilea aspect este modul în care se face cafeaua. Impactul cafelei asupra mediului este puternic influențat de modul în care oamenii își pregătesc băuturile, a spus Rodrigues Viana.

De exemplu, în cazul cafelei instant, dacă folosiți cu 20% mai multă cafea și încălziți de două ori mai multă cantitate de apă, este clar alegerea buna sunt capsulele. Un al treilea aspect este că ambalajul nu trebuie să constituie o fixație. Desigur, producerea și aruncarea capsulelor poate avea un impact asupra planetei.

Dar, studiile arată că cea mai mare parte a efectelor asupra mediului ale consumului de cafea provine din producerea boabelor de boabe și a energiei necesare pentru prepararea ei. Nu în ultimul rând trebui să vă întrebați dacă beți toată ceașca de cafea și dacă o doriți cu adevărat.„Nu există neapărat o regulă simplă de a spune consumatorilor: „Iată cea mai bună opțiune de mediu”, a spus Miller. În schimb, ea recomandă să vă concentrați pe reducerea deșeurilor și a consumului în ansamblu și să încercați să fiți cât mai eficienți cu resursele pe care le aveți.

Încălzirea globală | Soluții tehnologice care elimină dioxidul de carbon

Autor

Ionuț POPESCU

-

19 ianuarie 2023

incalzirea globala eliminare co2 — Sursă - Unsplash

Tehnologia de eliminare a CO2 din atmosferă, a gazului cu efect de seră care duce la încălzirea globală, trebuie intensificată de urgență, spun experții de vârf în climă într-un nou raport, conform BBC.

Oamenii de știință spun că reducerile mari ale emisiilor de dioxid de carbon nu vor fi suficiente pentru a limita încălzirea globală.

În plus, natura de una singură nu va putea îndepărta gazele cu efect de seră.

CO2 este cel mai important gaz care încălzește planeta și este emis atunci când combustibilii fosili precum gazul și petrolul sunt arși.

„Pentru a limita încălzirea la 2°C sau mai puțin, trebuie să accelerăm reducerea emisiilor.

Dar concluziile acestui raport sunt clare: trebuie să creștem și eliminarea carbonului”, spune autorul principal al raportului, Dr. Steve Smith de la Universitatea Oxford.

Potrivit acestuia, „apar multe metode noi cu potențial”.

Proces îndelungat pentru a se ajunge la Net-Zero

Există un consens în rândul oamenilor de știință că lumea se încălzește în primul rând deoarece emisiile de CO2 (estimate la 33 de miliarde de tone în 2021) depășesc cu mult cantitatea care este eliminată (acest raport sugerează două miliarde de tone pe an).

Până când emisiile și absorbțiile vor fi echilibrate, așa-numitul „Net-Zero”, se preconizează că temperaturile globale vor crește.

Cele mai recente rapoarte climatice ale ONU spun că pentru a atinge pe deplin „Net-Zero” va trebui să existe o anumită eliminare a CO2, așa-numitele „emisii negative”, pentru a compensa sectoarele care nu se pot decarboniza cu ușurință.

În prezent, aproape toată eliminarea CO2 din lume are loc prin procese naturale.

Cu toate aceste, există limite pentru aportul pe care îl poate aduce natura.

De exemplu, unele scenarii optimiste sugerează că eliminarea naturală a CO2 ar putea fi dublată până în 2050, dar cifra rămâne una mică în comparație cu emisiile, aceasta fiind de doar aproximativ 4 miliarde de tone de CO2 pe an.

Încălzirea globală. Soluții tehnologice pentru eliminarea dioxidului de carbon

Acest nou raport, intitulat „Starea eliminării dioxidului de carbon”, spune că pentru a restricționa și reduce temperaturile globale în viitor, trebuie să existe acum investiții în dezvoltarea de soluții tehnologice.

Metodele prezentate în raport sunt toate destul de noi și se află în diferite etape de dezvoltare și implementare.

Cu toate acestea, ele reprezintă în prezent doar o mică parte din eliminarea CO2 din lume.

Una dintre metode este cunoscută sub numele de BECCS și implică încorporarea captării CO2 în generarea de energie electrică pe bază de biomasă, în care materia organică, cum ar fi peleții de lemn, e arsă pentru a produce energie.

Alte opțiuni includ:

instalații uriașe în care carbonul este extras din aer și depozitat în pământ;
utilizarea cărbunelui tratat special (biochar) care blochează carbonul;
„degradarea îmbunătățită a rocii“, un proces care urmărește să accelereze degradarea naturală a rocii în timpul căreia dioxidul de carbon reacționează cu rocile.

Astfel, CO2 este îndepărtat din atmosferă și transformat în bicarbonați și/sau carbonați.

Totuși, utilizarea tehnologiilor de eliminare a CO2 nu este lipsită de critici.

Unii activiști de mediu se îndoiesc că soluțiile pot fi rentabile și se tem că pot reprezenta o scuză pentru a amâna și întârzia tranziția de la utilizarea combustibililor fosili.

Acest raport subliniază că eliminarea CO2 nu ar trebui văzută ca un „glonț de argint” pentru a combate schimbările climatice, dar atingerea obiectivelor climatice ale ONU va necesita tehnologie, precum și aport din partea naturii pentru a reduce nivelul gazelor cu efect de seră.

Toate acestea presupun că emisiile globale de dixoid de carbon de la arderea combustibililor fosili vor scădea rapid, așa cum s-a promis la numeroase summit-uri climatice.

Până în prezent, însă, emisiile anuale nu au înregistrat încă o tendință de scădere.

S-a înființat Garda Forestieră: 85 de posturi publice pentru „salvarea pădurilor” din România, speranța ministrului Tanczos Barna

Autor

Georgiana DRAGOMIR

-

19 ianuarie 2023

garda-forestiera — Foto: Garda Forestieră

Pădurile din România au fost „decimate”, în ultimii zece ani. Potrivit informațiilor ȘtireaVerde, pe rolul parchetelor din țară sunt zeci de dosare cu autor necunoscut privind tăierea ilegală a pădurilor. Astfel, ministrul Mediului, Tanczos Barna, susține că cele 85 de posturi publice aprobate de Guvern, pentru funcționarea Gărzii Forestiere vor contribui la prevenirea infracțiunilor de acest fel.

„Această măsură vine ca urmare a necesităţii întăririi activităţii de monitorizare în domeniul managementului pădurilor, care să conducă la rezultate mai bune pe linia luptei împotriva infracţionalităţii de mediu, în special în scopul limitării tăierilor ilegale şi al monitorizării trasabilităţii materialelor lemnoase”, s-a exprimat ministrul Barna, potrivit Agerpres.

Garda Forestieră Națională va avea 85 de posturi, inclusiv demnitari, din care 47 de posturi pentru personalul cu studii superioare de lungă durată în domeniul silvicultură și 38 de posturi pentru persoane cu atribuții auxiliare domeniului.

Salvarea pădurilor din România, fără o evidență de intrare-ieșire a lemnului

Ceea ce îi „scapă” ministrului Barna este faptul că, „forța umană” nu este suficientă pentru prevenirea defrișărilor pădurilor. Până la acest moment, statul român nu are nicio evidență publică digitală privind intrarea ieșirea-ieșirea lemnului din România. Potrivit specialiștilor consultați de noi, întocmirea unei astfel de evidențe cu mijloace tehnice de înaltă calitate este primul pas spre ceea ce înseamnă „control și management” real asupra ceea ce înseamnă prevenirea tăierilor ilegale de lemn.

Lemnul devine din ce în ce mai „țintit”, la acest moment, având în vederile că toate costurile materiilor prime au crescut, prețurile la electricitate și gaz au explodat, costurile logistice au fost, de asemenea, majorate, iar comportamentul nostru, al „consumatorilor”, modificat, industria construcțiilor a încetinit. Astfel, exportul nelegal de lemn trebuie gestionat corespunzător.

Potrivit ONG-ului Greenpeace, autoritățile de control depistează doar 1% din totalul tăierilor ilegale care au loc în România: circa 200.000 m3 din cele 20 de milioane de metri cubi de lemn care dispar anual fără acte din pădurile țării noastre.

Citește și: De ce vrea Guvernul Ciucă să ajungă Romsilva „pe mâinile” societăților comerciale(?) Alexandru Vasile este șef la Agenția pentru Protecția Mediului cu sute de mii de euro în cont din tăierile pădurilor

România | Cea mai caldă zi de ianuarie din istorie. Elena Mateescu: Recorduri de temperaturi minime la 116 stații meteorologice din țară

Autor

Ionuț POPESCU

-

19 ianuarie 2023

dea mai calda zi de ianuarie din istorie — Sursă - Pixabay

Miercuri, 18 ianuarie 2022, a fost înregistrată cea mai caldă zi de ianuarie din istorie în România, maxima zilei ajungând la 22,4 grade Celsius la Turnu Măgurele, conform Antena 3.

Directorul general al ANM, Elena Mateescu a vorbit despre recordul zilei de 18 ianuarie:

„La Turnu Măgurele, astăzi (18 ianuarie 2023, n.r.) am înregistrat 22.4°C, devenind astfel recordul absolut al lunii ianuarie față de 7 ianuarie 2001, când la Oravița am înregistrat 22.2°C.

De altfel, la foarte multe stații meteorologice, cu siguranță, mai ales în partea de sud, sud-est și est a țării, ziua de astăzi se va consemna ca și un record al celei mai călduroase zile de 18 ianuarie de când se fac măsurători.

Pentru că valorile mai mari de 20°C înregistrate în aceste zone, mai ales în sudul extrem, depășesc recordurile anterioare“, a susținut Elena Mateescu.

La 35 de stații meteorologice din țară s-au depășit recordurile lunare de temperatură.

Cea mai caldă zi de ianuarie din istorie. Recorduri de temperaturi minime la 116 stații meteo

În plus, în dimineața zilei de 18 ianuarie 2022 au fost înregistrate temperaturi minime record la 116 stații meteorologice din țară.

„Și mâine (19 ianuarie 2023, n.r.) va fi o zi caldă, chiar dacă nu vom mai atinge 22°C, cu siguranță valori de 19-20°C vor reprezenta recorduri ale unei zile de 19 ianuarie.

Și în această dimineață trebuie să menționăm, au fost confirmate deja recorduri la 116 stații meteorologice.

S-au înregistrat cele mai ridicate temperaturi minime pentru o zi de 18 ianuarie de când se fac măsurători meteorologice în țara noastră“, a mai spus Elena Mateescu.

Reamintim că România a înregistrat anul acesta cele mai călduroase zile de 1 și 2 ianuarie din istorie, cu maxime ce au ajuns la 21,3°C.

De asemenea, la începutul lunii ianuarie au fost consemnate temperaturi record în cel puțin 7 state europene.

În unele zone din România, ca urmare a temperaturilor ridicate, pomii fructiferi cu înmugurit la începutul acestui an.

Alte temperaturi record înregistrate în ziua de 18 ianuarie 2023 sunt:

21,8°C la Zimnicea;
21,7°C la Bechet;
20,9°C la Călărași;
20,9°C la Alexandria;
20,8°C la Caracal;
20,6°C la Oltenița;
20,6°C la stația Băneasa din București;
20,6°C la Fetești;
20,3°C la stația Filaret din București;
20,2°C la Roșiorii de Vede;
20°C la Hârșova;
19,8°C la Slatina;
19,6°C la Slobozia;

Totodată, ca urmare a schimbărilor climatice, în timp ce în sudul și estul țării au fost temperaturi record, la munte a fost cod roșu de viscol.

Groenlanda a înregistrat cele mai ridicate temperaturi din ultimii 1.000 de ani

Autor

Ionuț POPESCU

-

19 ianuarie 2023

groenlanda cele mai ridicate temperaturi din ultima mie de ani — Sursă - Unsplash

Groenlanda a înregistrat temperaturi care poartă o „semnătura clară a încălzirii globale”, potrivit unui nou studiu al nucleelor de gheață, potrivit Al Jazeera.

Noile date au dezvăluit că temperaturile din Groenlanda sunt cele mai ridicate din ultimii 1.000 de ani, acest fapt fiind cauzat de impactul tot mai mare al schimbărilor climatice.

Studiul, publicat în revista științifică Nature, a constatat că temperaturile au crescut cu 1,5 grade Celsius peste media secolului al XX-lea din 1995.

Datele arată că nucleele de gheață ale Groenlandei, potrivit probelor prelevate din straturile de gheață, s-au încălzit substanțial.

„Continuăm să vedem temperaturi în creștere între anii 1990 și 2011”, a spus autorul principal al studiului, Maria Hoerhold, glaciolog la Institutul Alfred Wegener din Germania.

„Acum avem o semnătură clară a încălzirii globale”, a completat ea.

Mai multe studii au semnalat topirea ghețarilor

În noiembrie 2022, un raport al Națiunilor Unite a constatat că mulți dintre cei mai faimoși ghețari din lume ar putea dispărea până în 2050, odată cu încălzirea planetei.

Din cei peste 18.600 de ghețari pe care organizația îi monitorizează pe 50 de situri ale Patrimoniului Mondial, se așteaptă ca aproximativ o treime să dispară până la jumătatea acestui secol.

În plus, un alt studiu a constatat că două treimi din ghețarii lumii vor dispărea până în 2100.

Groenlanda, cele mai ridicate temperaturi din ultimul mileniu

Probele extrase din gheața din Groenlanda, care dezvăluie informații despre schimbările de temperatură pe termen lung, necesită timp pentru a fi analizate.

Datele din nuclee au fost actualizate ultima dată în 1995 și sugerau anterior că Groenlanda nu se încălzește la fel de repede ca restul regiunii arctice.

Cu toate acestea, nucleele nou analizate, prelevate în 2011, arată o creștere bruscă a încălzirii în ultimii 15 ani.

Glaciologul Maria Hoerhold a mai precizat că variabilitatea naturală a vremii și oscilațiile cauzate de un sistem meteorologic ocazional numit „blocarea Groenlandei” au ascuns anterior impactul schimbărilor climatice cauzate de om.

Cu toate acestea, în anii 1990, această schimbare a devenit prea evidentă pentru a mai fi ignorată.

Datele anterioare au arătat încălzirea Groenlandei într-un ritm mai scăzut decât în restul Arcticii, care se încălzea de patru ori mai repede decât media globală.

Datele de acum demonstrează că și în Groenlanda se întâmplă același lucru.

În primii 800 de ani, temperaturile s-au răcit treptat, apoi au urcat și coborât înainte de o creștere dramatică în anii 1990.

Maria Hoerhold a spus că există „aproape zero” șanse ca vârful de după 1995 să fie atribuit unui alt factor decât schimbărilor climatice.

Un alt set de nuclee de gheață a fost prelevat în 2019, dar datele sunt încă în studiu.

Cercetarea a mai arătat că mai multă apă este eliberată pe măsură ce gheața din Groenlanda se topește, contribuind la creșterea nivelului mării.

„Ar trebui să fim foarte îngrijorați de încălzirea Groenlandei de Nord”, a mai spus Jason Box, cercetător al Institutului de Meteorologie Daneză.

Raport: pesticidele toxice sunt încă folosite constant în UE

Autor

Ana Maria BUJOR

-

18 ianuarie 2023

Un raport realizat de grupul arată că pesticidele toxice sunt folosite des în UE. Motivul este acela că au existat derogări de urgență pentru unele dintre ele. Iar în cazul altora este vorba despre utilizări de rutină. Raportul este făcut legat de 24 de substanțe analizate între 2019 și 2022. Acestea au continuat să fie folosite deși s-a dovedit fie că aceste pesticide sunt extrem de toxic. Mai ales pentru sănătatea umană și mediu, fie că ele contribuie la creșterea agenților patogeni rezistenți la antibiotice.

Drept urmare au fost interzise în UE. Astfel au fost acordate în total 236 de autorizații de urgență pentru 14 substanțe interzise între 2019 și 2022. Pesticidele asociate cu declinul albinelor, reprezintă aproape jumătate din autorizații.

În timp ce unui pesticid, 1,3-dicloropropena, i s-au acordat derogări. Deși nu a fost niciodată aprobat pentru utilizare în UE. Legislativul UE au instituit sistemul de derogări pentru a se adapta unor circumstanțe urgente specifice care nu pot fi controlate prin alte mijloace rezonabile. Aceste autorizații de urgență sunt concepute pentru a fi limitate în timp. Adică pentru o perioadă care nu depășește 120 de zile.

Derogările pentru pesticidele toxice s-au transformat în practică

Cu toate acestea, raportul a constatat că unele state membre se bazează sistematic pe aceste derogări an de an. Fără să pună în aplicare tehnicile de management integrat al dăunătorilor (IPM). Raportul evidențiază Spania drept o recidivă, deși Austria s-a dovedit a fi „campioana” derogărilor. Un fapt care poate fi surprinzător, având în vedere că țara este adesea considerată un copil al agriculturii ecologice. Raportul a constatat că, în cele mai multe cazuri, derogările au fost solicitate de industrie. Sau de autoritățile publice, în timp ce fermierii au cerut doar patru în Grecia. Condamnând „abuzul pe scară largă” a acestui mecanism de urgență, Martin Dermine, director executiv al PAN Europa, a condamnat aceste derogări. „Acest abuz larg răspândit face ca legislația UE privind pesticidele să fie la fel de scursă ca o sită”, a spus el.

Se încearcă înăsprirea sistemului

În acest context, o sursă din UE, a explicat pentru Euractiv că Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a constatat că există justificare. În cele mai multe cazuri, autorizațiile de urgență din partea statelor membre sunt justificate în mod corespunzător. Cu toate acestea, când EFSA a constatat că justificările furnizate de statele membre nu erau satisfăcătoare a luat poziție. Comisia a „adoptat decizii care interzic statelor membre în cauză să repete aceste autorizații de urgență. Sursa a adăugat că, în ultimul său mandat, Comisia a însărcinat, de asemenea, EFSA să îmbunătățească protocoalele. Pentru a evalua dacă autorizațiile de urgență sunt „justificate în mod adecvat” în eforturile de a permite „un control și mai puternic în viitor”.

Update. Aer irespirabil în Capitală. Garda de Mediu, luată cu asalt de cetățeni: „Miroase a gaz!”

Autor

Georgiana DRAGOMIR

-

18 ianuarie 2023

Update, 18 ianuarie. Oficialii Gărzii de Mediu verifică aspectele semnalate, în acest moment. Revenim cu detalii.

Știre inițială

Cetățenii din zona București-Ilfov au alertat Garda de Mediu, luni, 16 ianuarie. Ei susțin că aerul a devenit irespirabil, că miroase puternic a gaz și a gunoi putrezit(n.r. levigat). Mai mult, spun că îi ustură ochii și gâtul în propria locuință. Potrivit Rador, senzorii reţelei Aerlive au indicat depăşiri de până la 100 la suta ale nivelului de particule in suspensie PM 2.5, ceea ce înseamnă poluare maximă.

Cele mai afectate zone sunt: Prelungirea Ghencea, Apusului, Chiajna-Roşu, Giulesti- Sârbi, Viilor, Voluntari, Glina, Magurele, Bucurestii Noi, apoi Bragadiru si Lacul Morii. Agenția pentru Protecția Mediului(APM) a alertat Garda de Mediu, instituție care, până la acest moment, nu a comunicat public sursa poluării.

Reamintim, într-o adresă remisă ȘtireaVerde, oficialii Gărzii de Mediu au precizat că nu dețin laboratoare de mediu, pentru constatarea nivelului de poluare, ci apelează la firme autorizate în acest sens.

Capitala, din nou poluată la maximum: „Oare cât se mai ard deșeurile?”

Cetățenii care locuiesc în zonele menționate mai sus au scris, inclusiv pe rețelele de socializare cât de mult îi afectează această poluare: „Miroase a gaz, ne ustură nasul și gâtul în casă. Oare cât se mai ard deșeurile în Capitală?”, sunt doar câteva dintre mesajele care au ajuns la autoritățile competente să ia măsuri.

Oamenii cred că această poluare este, în fapt, efectul arderilor ilegale de deșeuri. Potrivit normelor în vigoare, deșeurile nu pot fi arse în mod neautorizat, reprezentând infracțiune de mediu.

La sfârșitul anului trecut, Garda de Mediu a amendat cu suma de 100 000 de lei administratorul depozitului „Vidra”,(n.r. unde se depozitează gunoaiele din Capitală) societate ECO SUD SA. Potrivit informațiilor noastre, reprezentanții acestei societăți nu au făcut nimic pentru a opri scurgerea levigatului. De asemenea, stațiile de captare a gazului nu au funcționat corespunzător, lucru care afectează grav Mediul, dar mai ales sănătatea publică.

Citește și: Medic specialist ORL: „Poluarea duce la apariția cancerului pulmonar”.

România, împărțită într-o singură zi în două anotimpuri

Autor

Ana Maria BUJOR

-

18 ianuarie 2023

Schimbările climatice își fac simțită prezența și în România. Astfel că, astăzi, 18 ianuarie, o parte din țară se află sub coduri rosii și portocalii. În timp ce cealaltă parte pare să aștepte primăvara cu temperaturi cât se poate de prietenoase. Cei de la Administrația Națională de meteorologie au emis o avertizare de tip Cod roșu de viscol la altitudini de peste 1.800 de metrii în Carpații Meridionali și una de Cod portocaliu cu precipitații și vânt putenic care sunt valabile până astăzi la ora 14.00. De asemenea mai este un cod galben de ploi pentru zonele Banat, Crișana, Maramureș, Dobrogea și nord-vestul Transilvaniei. Județele care se află sub cod galben sunt: Tulcea, Constanța, Vrancea, Bacău, Neamt, Buzău, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Bihor, Arad, Hunedoara, Timiș, Caraș- Severin.

Este preconizat că se vor acumula cantităţi însemnate de precipitaţii, de 30 – 50 l/mp şi izolat de peste 60 – 70 l/mp. „Vântul va continua să prezinte intensificări puternice până în seara zilei de miercuri (18 ianuarie)”, spun meteorologii de la ANM. Judeţele afectate de Codul portocaliu sunt: Alba, Cluj, Bihor, Arad, Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Suceava.

Vreme inexplicabilă și pentru specialiști

„Temporar va ploua şi în restul teritoriului, în special în jumătatea de vest, unde se vor acumula cantităţi de apă ce vor depăşi local 20 – 25 l/mp. Din seara zilei de miercuri (18 ianuarie), la început în regiunile vestice, apoi treptat şi în zonele de munte, vântul va slăbi în intensitate”, spun meteorlogii. Aceste coduri vin în contexul în care în sudul țării sunt înregistrate temperaturi până la 17-18 grade în contextul în care ne aflăm calendaristic în plină iarnă. Meteorologii nu au o explicație pentru aceste diferențe de temperatură. Și nici pentru faptul că în plină iarnă în sudul țării pare să fie o adevarată primăvară. Cert este că săptămâna viitoare din nou se așteaptă o răcire a vremii.