Acasă Blog Pagină 613

Garda de Mediu apelează la firme autorizate pentru a constata poluarea. Cât de autorizate sunt firmele(?)

Autor
Georgiana DRAGOMIR
-
foto cu carcater ilustrativ. Sursa: Facebook Garda de Mediu

Garda de Mediu explică, într-o adresă remisă ȘtireaVerde, că nu deține instrumente tehnice pentru a determina factorii care poluează, ci apelează la „firme autorizate” în acest sens. Mai exact, principala instituție de control în domeniul Mediului nu are laboratoare pentru măsurarea calității aerului, radioactivitatea Mediului, pentru poluarea cauzată de deșeuri, zgomot sau vibrații.

„Garda de Mediu este un corp de control, iar pentru anul în curs(n.r. 2022) nu s-au achiziționat instrumente de control menționate în adresa dumneavoastră. În cazul unor suspiciuni rezonabile că, operatorul economic afectează calitatea factorilor de Mediu, i se impune efectuarea unor măsurători prin operatori economici autorizați/acreditați precum și ca măsurătorile fizice să se realizeze în prezența comisarilor”, ne-a transmis Garda de Mediu.

Cu alte cuvinte, acuratețea datelor în ceea ce privește gradul de poluare în România revine unor firme private. Pe baza acestor măsurători, comisarii de la Garda de Mediu sesisează procurorii, dacă este vorba despre o infracțiune rezultată din poluarea masivă a unui agent economic sau ciar instituție publică.

Garda de Mediu nu are instrumente tehnice pentru a măsura gradul poluării. Legi fără aplicabilitate

Măsurarea nivelului de poluanți atmosferici prin intermediul unor analize de aer complexe reprezintă o obligație de mediu menționată în autorizația sau acordul de mediu eliberat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului(ANPM), pentru anumite activități care afectează calitatea aerului.

Reducerea emisiilor de poluanți atmosferici sub limitele maxime admise de legislația în vigoare reprezintă un obiectiv pe care companiile nu trebuie să îl neglijeze, dar pe care statul român nu îl poate controla total, întrucât instituțiile de bază nu au „obiectul muncii”(n.r. laboratore de Mediu).

Astfel, devine legitimă întrebarea: „câtă credibilitate au organele statului din România, cele care trebuie să acrediteze firmele pentru efectuarea măsurătorilor privind poluarea, dacă reprezentanții instituțiilor publice nu lucrează permament cu instrumentele tehnice și nu fac propriile analize(?)

Avem indicatori, dar nu și măsuri ferme de reducere a poluării

Poluarea din București este „pe buzele tuturor”, însă, nu se știe precis care este cea mai poluată zonă din București, întrucât nu funcționează toate stațiile din Rețeaua Ministerului Mediului. Cu toate acestea, platforma airly.org arată care sunt zonele cu indicatori de poluare.

Periferia Capitalei și localitățile din apropierea acesteia apar frecvent ca fiind extrem de poluare. Una dintre explicațiile specialiștilor în Mediu este că amplasarea depozitelor de gunoi și arderea necontrolată a deșeurilor pot determina poluarea masivă. De altfel, locuitorii din aceste zone spun că „aerul devine irespirabil”. Cu toate acestea, cele cele două cauze ale poluării mai sus menționate nu figurează în rapoartele instituțiilor de control.

Recent, a fost modificată Legea privind deșeurile din România (Legea pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor). Aceasta prevede noi obligații pentru administrațiile locale, operatorii de salubrizare, menite să protejeze sănătatea umană și Mediul.

Potrivit normelor în vigoare, abandonarea, aruncarea sau ascunderea deșeurilor este interzisă. Totodată, nu este permisă eliminarea, deținerea sau păstrarea deșeurilor în afara spațiilor autorizate în acest scop. ȘtireaVerde a relatat despre cazurile de depozitare nelegală a deșeurilor. Puteți(re)citi aici.

Citește și: Eroare sau interes? Arderea și îngroparea deșeurilor rămân infracțiuni de Mediu

Elevii din România vor studia Educație pentru Mediu. Proiectul este în dezbatere publică

Autor
Georgiana DRAGOMIR
-
Sursă - Unsplash

Schimbările climatice și Educația pentru Mediu sunt noile discipline pe care oficialii Ministerului Educației vor să le introducă în programa școlară. De altfel, așa cum arată proiectul lansat în dezbatere publică, „Educația ecologică și protecția Mediului” se va introduce, în acest an, încă de a grădiniță.

Totodată, toți elevii români ar putea studia în cadrul disciplinei „Sănătatea Mediului” cum să gestioneze corect deșeurile, care sunt beneficiile reciclării, ce reprezintă poluarea și cum poate fi prevenită.

Din conținutul strategiei pentru Educație, lansată la sfârșitul anului 2022, noițiunile nu vor fi doar teoretice, ci vor fi activități practice, prin care elevii pot „deprinde” grija față de Mediu și de toare resursele pe care le oferă.

„Educația ecologică și protecția Mediului”, încă de la grădiniță

Activități: identificarea unor tipuri de deşeuri din gospodărie, şcoală, cartier etc..

„Conținuturi: Efectele degradării mediului produsă de om şi activităţile sale; Deşeurile – surse de deşeuri – colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor – reciclarea deşeurilor; Efectele factorilor poluanţi asupra echilibrului ecologic; Probleme globale – efectul de seră (formare, influenţă şi măsuri de ameliorare) – ploile acide (formare, influenţă şi măsuri de evitare a formării ploilor acide) – stratul de ozon (ce este ozonul, cum este afectată pătura de ozon şi consecinţele distrugerii acesteia); Măsuri de protecţie a mediului şi combaterea poluării: epurarea şi tratarea apei (tipuri de epurare, staţii de epurare); purificarea emisiilor gazoase; combaterea vibraţiilor şi zgomotelor; desecarea, drenarea, fixarea şi stabilizarea terenurilor; gospodărirea raţională a resurselor; recuperarea, reciclarea şi refolosirea materialelor”, se arată în Strategia națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023 – 2030.

De-a lungul timpului, copiii au arătat interes față de tot ce înseamnă Natură și s-au remarcat la diverse campanii de informare privind importanța reciclării. Cele mai multe dintre acestea au fost organizate de diverse organizații nonguvernamentale(ONG-uri).

Marea Britanie | Turbinele eoliene au generat o cantitate record de energie în 2022. Cărbunele, de la 43% a scăzut la doar 1,5% în 10 ani

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - Unsplash

În anul 2022, Marea Britanie a produs o cantitate record de energie cu ajutorul turbinelor eoliene, peste un sfert din total fiind datorat vântului, conform BBC.

Astfel, o cantitate mai mare de energie a provenit din sursele regenerabile și din energia nucleară decât din combustibilii fosili.

În ultima perioadă, ca urmare a agravării crizei climatice și a simțirii tot mai des a efectelor încălzirii globale, specialiștii din domeniu și ONU au îndemnat la o trecere cât mai rapidă la sursele regenerabile de energie.

Cu toate acestea, conform Operatorului Sistemului de Electricitate al Rețelei Naționale (ESO) din Marea Britanie, gazul a rămas, însă, cea mai importantă sursă de energie anul trecut.

Turbinele eoliene au generat o cantitate record de energie în Marea Britanie

În ceea ce privește sursele de energie ale Marii Britanii pe anul 2022, avem următoarele procente:

  • gaz – 38,5%;
  • vânt – 26,8%;
  • energie nucleară – 15,5%;
  • importuri – 5,5%;
  • biomasă – 5,2%
  • soare – 4,4%;
  • hidro – 1,8%;
  • cărbune – 1,5%;

Într-o singură zi din luna noiembrie, peste 70% din totalul energiei au fost produse de vânt, aproximativ 20 GW.

Recordul a fost doborât din nou pe 30 decembrie 2022, când turbinele eoliene au generat 20,918 GW.

În plus, în lunile februarie, mai, octombrie, noiembrie și decembrie, peste jumătate din totalul energiei a provenit din sursele cu zero carbon, regenerabile și nucleare.

Energia din cărbune, cel mai poluant combustibil fosil, a scăzut până la 1,5%, de la 43% în 2012.

FOTO | A fost inaugurată cea mai mare investiție de mediu din România. Nu va mai fi nevoie de groapă de depozitare a deșeurilor

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - Costel Fotea Facebook

În județul Galați a fost inaugurată cea mai mare investiție de mediu din România. Aceasta constă într-o stație de deșeuri și valorează 100 de milioane de euro, conform Adevărul.

Potrivit Consiliului Județean Galați, stația de transfer a deșeurilor a fost realizată la Târgu Bujor și deservește 22 de localități din nord-estul județului.

Astfel, deșeurile vor fi aduse în containere de mare capacitate la această stație, după care vor fi duse la viitoarea stație de tratare din municipiul Galați.

Deșeurile reciclabile vor fi duse la stația de sortare de la Valea Mărului.

Ca urmare, nu va mai fu nevoie de o groapă de depozitare, iar toate deșeurile vor fi recuperate într-o anumită formă.

Gunoiul va fi transformat fie în îngrășământ pentru agricultură, fie în curent electric necesar funcționării stației.

Sursă – Costel Fotea Facebook

Cea mai mare investiție de mediu din România. Vor fi create noi locuri de muncă

Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, a explicat care sunt avantajele stației:

„Stația de transfer a deșeurilor de la Târgu Bujor va reduce impactul deșeurilor asupra mediului, va eficientiza transportul deșeurilor, reducând astfel și emisiile poluante asociate transportului, și va permite o utilizare mai bună a resurselor, inclusiv reducerea costurilor de gestionare a deșeurilor.

Mai mult, pe lângă beneficiile sale de mediu, stația de transfer va genera și noi locuri de muncă pentru comunitatea locală”, a spus Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Investiția face parte dintr-un proiect pe fonduri europene de peste 100 de milioane de euro, care se află în plin proces de implementare.

La nivel județean, proiectul se înscrie în Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor din Galați.

„Până în acest moment, am finalizat deja lucrările la depozitul de deșeuri de la Valea Mărului și stația de transfer de la Târgu Bujor, suntem aproape de recepția lucrărilor de închidere a depozitului neconform de la Rateș (Tecuci), a fost emis ordinul de începere a lucrărilor la stațiile de transfer și de compostare a deșeurilor vegetale de la Tecuci și suntem în plină licitație, singura de acest fel din țară, pentru construirea în municipiul Galați a unei performante stații de tratare mecano-biologică a deșeurilor biodegradabile și reziduale, care va fi dotată cu un digestor și o turbină pentru producerea energiei electrice din deșeuri”, a mai spus Costel Fotea.

Sursă – Costel Fotea Facebook

Ce a presupus investiția de aproape 13 milioane de lei:

  • construirea unei hale metalice;
  • amenajarea mai multor platforme betonate;
  • achiziționarea și montarea liniilor tehnologice;
  • implementarea unui ssitem de înregistrare e mijloacelor de transport;
  • amenajarea unor fluxuri speciale pentru deșeuri voluminoase și/ sau periculoase;
  • echipamente electrice;
  • achiziționarea mai multor utilaje și containere;
  • realizarea sistemelor de colectare și tratare a apelor uzate;

Economie verde în 2023 – Previziuni: Bani pentru colectare selectivă și reducerea poluării în București

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - Unsplash

Anul 2023 a venit cu noi obiective în ceea ce privește sustenabilitatea și protecția mediului, iar presiunea este tot mai mare asupra companiilor care nu au luat măsuri până acum, conform BusinessMagazin.

„Aș preconiza un focus din ce în ce mai mare asupra măsurilor ce trebuie implementate și o presiune mai ridicată atât în rândul agenților economici, cât și în rândul populației privind un management eficient al deșeurilor, dar și orientarea către soluții de business sustenabile, având în vedere că și în PNRR sunt alocate fonduri pentru investiții verzi sau valorificarea deșeurilor”, a spus Daniela Dobre, directorul executiv al Green Environment Support, companie care oferă consultanță de mediu pentru agenții economici.

Companiile spun, însă, că e nevoie de o corectare rapidă a mediului legislativ acolo unde acesta are încă lacune sau e nefuncțional.

„Deși contextul economic actual este unul incert la nivel global, cred că România are toate şansele să aibă un an bun în zona economiei verzi.

Cred că cea mai mare provocare va fi în zona legislativă, dat fiind faptul că este nevoie să corectăm cu rapiditate lucrurile care încă nu funcționează”, a explicat Marius Costache, CEO al GreenWeee, companie care se ocupă cu reciclarea electrocasnicelor.

De asemenea, cei din zona domeniu atrag atenția și asupra problemelor cu care se confruntă Bucureștiul, mai ales cu nivelul ridicat de poluare.

„Sper la zone cu emisii reduse în tot Bucureștiul și la eliminarea treptată a autovehiculelor poluante, transport în comun electric și eficient și stabilizarea problemelor de salubrizare de la nivelul întregului oraș”, a spus Oana Neneciu, directorul executiv al ONG-ului de mediu Ecopolis.

Implementarea SGR. cel mai important proiect al anului 2023

Cel mai important proiecte este, potrivit specialiștilor din domeniu, implementarea Sistemului Garanție-Returnare (SGR), care va deveni funcțional la finalul anului.

„Pe lângă costurile suplimentare pentru conţinutul de zahăr, producătorii de băuturi răcoritoare vor suporta şi costurile finanţării investiţiilor în SGR.

Împreună cu ei, și ceilalți ambalatori în plastic vor absorbi un cost suplimentar de peste 200 de milioane de euro, aferent taxei pe plasticul nereciclat pe care România o achită către UE”, spune Raul Pop, manager de programe în cadrul ONG-ului Ecoteca.

Economie verde în 2023. Previziuni

  • Începând cu 1 ianuarie, s-au modificat țintele de reciclare pentru anumite tipuri de materiale.

Astfel, ținta globală a crescut cu 5%, fapt ce constituie taxe mai mari pentru agenții economici și presiune mai mare pentru creșterea gradului de colectare și valorificare a deșeurilor de ambalaje.

  • Planul integrat de genstionare a calității aerului în București se va finaliza în primăvara anului 2023.

Acest lucru va determina implementarea unor măsuri clare de reducere a poluării și politici publice adecvate.

La finalul anului trecut, s-a deschis sistemul de înregistrare pentru comercianții de băuturi în recipiente de unică folosință.

Proiectul va determina o creștere a gradului de reciclare și de educare a populației privind colectarea selectivă a deșeurilor reciclate.

  • Banii din PNRR vor fi utilizați în înființarea de centre municipale de colectare selectivă.

Beneficiarii fondurilor vor fi primăriile și fabricile de reciclare, care vor conlucra la o colectare selectivă a deșeurilor de către populație.

  • Din acest an, Comisia Europeană își va intensifica solicitările pentru date de mediu corecte și, totodată, pentru intervenția mai promptă a autorităților atunci când apar probleme.

Microplasticele au ajuns în mâncare. Legumele și fructele sunt pline de astfel de particule

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - Unsplash

Microplasticele s-au răspândit atât de mult încât în prezent se găsesc și în mâncarea pe care o consumăm, în fructe și legume, conform Ziare.com.

Ca urmare a poluării din ultimele decenii, particulele au ajuns în gheața din Antarctica, în intestinele animalelor marine și în apa potabilă din toată lumea.

Aproximativ 24,4 trilioane de fragmente de microplastice au fost descoperite în regiunile superioare ale oceanelor lumii.

Microplasticele au ajuns și în mâncare

Fiind prezente atât în apă, cât și pe uscat, acestea pot ajunge chiar și în alimentele pe care le consumăm.

Practic, la fiecare înghițitură este posibil să ingerăm fragmente minuscule de microplastic.

Conform BBC, într-o analiză de anul trecut efectuată de Environmental Working Group s-a constatat că nămolul de epurare a contaminat aproape 81.000 de km² de terenuri agricole din Statele Unite ale Americii cu substanțe per- și polifluoroalchilice (PFAS).

Acestea se găsesc cu precădere în produsele din plastic și nu se pot degrada în condiții normale de mediu.

Nămolul de epurare, care se obține după curățarea apelor uzate, este folosit ca îngrășământ natural pentru că e bogat în nutrienți.

În spațiul european, din cele 8-10 milioane de tone de nămol de epurare, aproximativ 40% ajunge pe terenurile agricole.

Conform unui studiu făcut de cercetătorii de la Universitatea Cardiff, terenurile ar putea ajunge cel mai mare rezervor de microplastice din lume în urma stimulării potențialului agricol cu nămol de epurare.

Oamenii de știință au estimat că între 86 și 710 trilioane de particule de microplastic contaminează terenurile agricole din Europa anual.

Numărul „este probabil subestimat”, a spus Catherine Wilson, co-autor al studiului și director adjunct al Centrului de Cercetare Hidro-Mediu de la Universitatea Cardiff.

„Microplasticele sunt peste tot și [adesea] atât de mici încât nu le putem vedea”, a dăugat ea.

Aratul a contribuit, de asemenea, la răspândirea microplasticelor

Într-un studiu efectuat de cercetătorii de la Philipps-University Marburg s-a descoperit că particulele de microplastic au ajuns la adâncimi de 90 de centimetri în locuri în care s-a folosit nămol de epurare în urmă cu 34 de ani.

În plus, și aratul a contribuit la răspândirea particulelor de microplastic.

Cercetătorul James Lofty susține că nivelul de microplastic din solurile agricole e similar cu cel din mediile marine de suprafață.

De asemenea, cercetătorii din Ontario, Canada, au constatat că 99% din microplasticul de pe planetă fost transportat din locul în care nămolul a fost utilizat.

De cele mai multe ori, particulele ajung pe căile navigabile, iar apoi în mediile marine sau apele subterane.

Cinci pionieri ai Mediului care creează o lume mai bună

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - Unsplash

Planeta se confruntă cu o tot mai mare degradare a mediului natural, cu 2/3 din uscat și 2/3 din mediul marin afectate, cu defrișări și poluare care amenință un milion de specii cu dispariția, conform UNEP.

Cu toate acestea, oamenii de știință, antreprenorii, liderii indigeni și mulți alții găsesc modalități inovatoare de a proteja și de a regenera ecosistemele afectate.

E vorba de oameni care i-au inspirat pe alții care își propun să își facă datoria pentru a proteja și restabili mediul natural.

Vă prezentăm cinci pionieri ai mediului care creează o lume mai bună:

Pionieri ai mediului. Criza deșeurilor din Liban

În ultimele două decenii, Organizația Arcenciel a ajutat Libanul să gestioneze un val în creștere de deșeuri solide și a jucat un rol important în sprijinirea grupurilor marginalizate și în creșterea conștientizării mediului.

„ONG-ul este mai mult o întreprindere socială”, a spus Marc-Henri Karam, care conduce programele de mediu ale Arcenciel.

„Luăm de la poluator, facem tratamentul și apoi direcționăm banii pe care îi avem în alte programe, în dezvoltarea de idei noi”, a adăugat el.

Organizația nonprofit de pionierat tratează 87% din deșeurile infecțioase din Liban, reducând riscul de transmitere a bolii.

Arcenciel a contribuit, de asemenea, la elaborarea primei legi de gestionare a deșeurilor solide din Liban, promovează turismul durabil și joacă un rol activ în sprijinirea taberelor de refugiați palestinieni și sirieni.

„A construi ceva pentru viitor este ceea ce ne motivează”, a spus Robin Richa, directorul general al Arcenciel.

Regenerarea pădurilor din America de Sud

America Latină și Caraibe găzduiesc unele dintre cele mai diverse păduri din lume, care stochează emisiile de carbon și oferă nenumărate beneficii pentru sănătate și economice.

Totuși, zone uriașe din pădurile din regiune au fost defrișate sau degradate pentru a face loc proiectelor de minerit, agricultură și infrastructură.

Constantino Aucca Chutas este un biolog din Peru, care lucrează pentru a ajuta comunitățile indigene să-și asigure administrarea pământului și să stabilească zone protejate pentru pădurile natale.

Peru găzduiește 4,3 milioane de indigeni, iar experții spun că aceste comunități sunt în fruntea conservării pădurilor tropicale.

În 2000, Aucca a co-fondat Asociación Ecosistemas Andinos, o organizație nonprofit care a plantat peste 3 milioane de copaci și a protejat 30.000 de hectare de teren în Peru.

El a introdus, de asemenea, panouri solare și sobe curate pentru gătit în comunitățile îndepărtate.

Aucca supraveghează acum planurile de protejare și refacere a 1 milion de hectare de păduri din Argentina, Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador și Peru în următorii 25 de ani.

„Este foarte important ca toată lumea să respecte toate aceste comunități locale”, a spus el.

„Conservarea fără bani este doar o discuție. Dacă nu includeți comunitățile locale, este o conversație foarte proastă”, a mai precizat el.

Salvarea Marabu Indian, o specie de barză

Conflictul dintre oameni și fauna sălbatică este una dintre principalele amenințări la adresa speciilor de animale, iar experții spun că actuala criză climatică și pierderea continuă a habitatului rezultată din defrișări accelerează efectele negative ale acestuia.

În India, Purnima Devi Barman și-a dedicat o mare parte din carieră salvării speciei de barză de impactul activității umane.

Marabu Indian este a doua cea mai mare barză din lume.

Populațiile de berze la nivel global s-au diminuat, parțial, din cauza, poluării și degradării zonelor umede, habitatul lor natural.

Pentru a proteja specia de barză, Barman a mobilizat un grup de femei din sat pentru a ajuta la schimbarea percepției publice asupra păsării.

Acum, susținătorii ei numără aproximativ 10.000 de femei, care protejează locurile de cuibărit și îngrijesc berzele rănite.

Echipa a ajutat la creșterea de aproape 10 ori a cuiburilor de berze în trei sate și a plantat 45.000 de puieți în apropierea copacilor de cuibărit.

„Restaurarea este atât de importantă pentru a ne salva biodiversitatea și pentru a ne salva pe noi înșine”, a spus Barman.

„Avem nevoie de comunitate. Nu e nevoie de o diplomă pentru asta, toată lumea poate fi conservaționist”, a adăugat ea.

Importanța economică a naturii

Economistul Sir Partha Dasgupta consideră că guvernele trebuie să integreze serviciile ecosistemice în calculele sănătății economice pentru a reduce exploatarea resurselor și pentru a promova o relație sănătoasă între umanitate și natură.

Acest argument pentru „bogăția incluzivă” formează baza Economiei biodiversității de la Dasgupta, un raport de referință de 600 de pagini care stă la baza unui domeniu în creștere cunoscut sub numele de contabilitate a capitalului natural, în care cercetătorii încearcă să evalueze valoarea naturii.

Atribuirea de valoare economică naturii poate ajuta guvernele să înțeleagă mai bine costurile pe termen lung ale exploatărilor forestiere, mineritului și ale altor industrii potențial distructive, susținând în cele din urmă argumentele pentru protejarea lumii naturale.

Bogăția incluzivă face parte din Sistemul de Contabilitate Economică de Mediu, susținut de Națiunile Unite, și din Indicele Bogăției Incluzive al UNEP.

„Ar trebui să încercăm să înțelegem lumea din jurul nostru. Pentru că dacă vezi cu adevărat manifestarea naturii, nu poți decât să fii uimit de ea”, a spus Dasgupta.

„Indiferent ce studiezi, trebuie să te adaptezi faptului că economia în cauză este înconjurată de natură”, a mai zis el.

Împroprietărirea femeilor din Africa

Cécile Bibiane Ndjebet a petrecut trei decenii pledând pentru drepturile femeilor asupra terenurilor în Africa, unde acestea întâmpină adesea probleme în deținerea sau moștenirea proprietăților din cauza tradițiilor culturale de lungă durată.

„Prin promovarea drepturilor femeilor și asigurarea dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru femei, putem promova, de asemenea, conservarea, gestionarea durabilă a pădurilor și dezvoltarea durabilă în general”, spune Ndjebet.

„Să dăm femeilor puterea în restaurare”, a mai spus ea.

Organizațiape care a co-fondat-o în 2001, Camerun Ecology, a regenerat 600 de hectare de pământ degradat și păduri de mangrove în Camerun.

Organizația lucrează cu comunitățile locale pentru a revigora 1.000 ha de păduri până în 2030.

„Sfaturi” pentru reciclarea deșeurilor, pe internet, de la Ministerul Mediului. În satele României, nu există nici măcar energie electrică

Autor
Georgiana DRAGOMIR
-
Ministrul Mediului, Barna Tánczos. Foto: Facebook

România este una dintre țările care reciclează cel mai puțin, mai ales deșeurile care conțin plastic, așa cum StireaVerde a mai relatat. Cu toate acestea, Ministerul Mediului, reprezentat de Barna Tánczos, a anunțat campanii „ample” de educare și de informare privind necesitatea reciclării. Din păcate, acestea se desfășoară în mediul virtual, cu „hastag” , o metodă de a eticheta conținut(n.r. cuvinte, expresii) folosită des în digital marketing. Însă, realitatea e pe stradă, unde vedem mii de pet-uri, vase de toaletă în mijlocul drumului(n.r. foto StireaVerde)

Spre exemplu, în unele sate din România, nici măcar nu există energie electrică. În județul Alba-Iulia, la prima ninsoare, nu mai e nimic: nici curent electric, nici acces către container. Prin urmare, cum facem educație, conștientizare și cum atingem țintele de reciclare stabilite de UE, dacă ne adresăm doar publicului care are acces la internet(?)

Acest „vas” de toaletă nu a mai ajuns la groapa de gunoi. Locație: sat Rudeni, județul Ilfov

Ministerul Mediului, campanie de informare pentru reciclare doar pe internet

Nu spunem că nu este bine ca oficialii Ministerului Mediului să posteze pe Facebook cum să ne „organizăm” plasticul în casă, dar e nevoie de mai mult. E nevoie de campanii „din poartă în poartă”, de specialiști care să vorbeasă pe înțelesul tuturor și să ofere exemplu în ceea ce privește protecția Mediului.

Sfaturi pentru reciclarea plasticului, pe Internet. Cu „hastag”. „Ce faci când nu ai curent electric? Pornești TV-ul”(?)

Pandemia de Covid a arătat cât de vulnerabilă este România în ceea ce privește educația. Mii de copii nu au putut urma „școala online” din cauza faptului că nu aveau nici măcar curent electric. Probabil, vă amintiți celebra replică a Monicăi Anisie, fost ministru al Educației, care spunea că „elevii care nu au curent electric pot deschide televizorul să urmărească lecțiile transmise prin intermediul televiziunii publice”(…) Dacă un ministru al Educației nu a putut înțelege că e nevoie de logică înainte de discurs, așteptările de la ministrul Mediului nu pot fi(și)mai mari

Potrivit Institului Național de Statistică(INS), România are 52.233 de gospodării fără energie electrică, deși e țara cu cea mai mare viteză a internetului din toată Europa. Mai mult decât atât, ca să afle de campania privind reciclarea plasticului, un om ar trebui să știe de Ministerul Mediului. Din acest motiv, oficialii Ministerul Mediului ar trebui să ajungă în casele oamenilor.

Astfel, potrivit datelor Eurostat, în anul 2020, în România au fost reciclate 31,1% din deşeurile de ambalaje din plastic.

Eurostat: România este înaintea Austriei, la reciclarea plasticului

România este sub media europeană la reciclarea deșeurilor din ambalaje din plastic, dar este în fața unor țări precum Austria, Irlanda, Franța și Malta, arată datele Eurostat.

Astfel, potrivit ultimelor date ale Eurostat, în România au fost reciclate 31,1% din deşeurile de ambalaje din plastic, faţă de 30,8% în Austria, 27,8% în Irlanda, 26,9% în Franţa și 15,4% în Malta. 

Fiecare persoană din Uniunea Europeană a generat, în medie, 34,6 kilograme de deşeuri de ambalaje din plastic în 2020 iar din această cantitate doar 13 kilograme (sau 38%) au fost reciclate.

Slovacia, Lituania, Germania, Belgia, Slovenia au cele mai bune date de reciclare a plasticului, cu rate de reciclare cuprinse între 46 și 57%.

StireaVerde a solicitat Ministerului Mediului să detalieze cum desfășoară campaniile de informare privind reciclarea. Vom reveni cu date în acest sens, când această instituție le va transmite.

12 pași de urmat pentru a proteja Mediul

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - Unsplash

În prezent oamenii și activitățile lor de viață influențează foarte mult mediul. Din păcate, acest impact nu este întotdeauna pozitiv, conform Nature World News.

Totuși, chiar și simpla aruncare a unei sticle în coșul de gunoi cel mai apropiat te va face mai prietenos cu mediul.

Dacă vrei să ai grijă de mediu, dar nu știi cum să începi, nu trebuie să-ți faci griji.

12 pași de urmat pentru a proteja mediul

Deși poate părea că noțiunea de „protecția mediului” este ceva complicat, de fapt, a deveni verde este mai ușor decât ai putea crede.

Tot ce trebuie să faci pentru a avea grijă de mediu este să urmezi 12 pași simpli, dar de impact.

1) Scapă de pungile de plastic, pentru că poluează foarte mult mediul și, de asemenea, pot sufoca animalele. Folosește, în schimb, pungi reutilizabile.

2) Reciclarea este una dintre cele mai bune și mai simple moduri de a proteja mediul, dar numai o parte mică din populație o face.

Dacă dorești să reciclezi, poți să contactezi compania care ia gunoiul și să întrebi dacă oferă servicii de reciclare.

De asemenea, poți găsi cutii de reciclare la locul de muncă, școli și alte zone unde îți petreci timpul.

3) Evită să cumperi băuturi ambalate individual. Mai bine achiziționezi un recipient în vrac și o sticlă de apă reutilizabilă.

4) Încearcă să folosești mai puțină apă acasă. Acesta nu este doar un răspuns la întrebarea „cum să ajutăm mediul”, ci și o posibilitate de a economisi bani prin reducerea costurilor cu apa.

5) Dac e posibil, deplasează-te pe jos sau cu bicicleta. Va fi mai ieftin și mai sănătos pentru fizicul și psihicul tău.

Rețelele VPN, extrem de utile în protecția mediului

6) Descarcă VPN pentru a debloca și a vă alătura cursurilor și cluburilor axate pe probleme de mediu.

Înainte de a utiliza serviciile, poți căuta recenzii pentru a te asigura că un anumit furnizor merită încrederea ta.

În cursuri, vei învăța cu ce să faci pentru ca lumea să devină un loc mai bun.

7) Economisește energie electrică utilizând becuri eficiente din punct de vedere energetic în locul celor obișnuite.

8) Oprește aparatele electrice precum lămpile sau televizorul când nu ești acasă și când nu le folosești.

9) Nu folosi multă hârtie dacă trebuie să printezi ceva, deoarece este dăunător mediului.

Dacă vrei să citești o carte, alege să o descarci în format electronic, pe un laptop sau pe un e-reader.

10) Profită de extensia VPN Chrome. Cu ajutorul acesteia, poți face site-uri web de chat online gratuite, cum ar fi Omegle, poți discuta problemele de mediu cu alți oameni și poți găsi modalități de a conserva planeta.

11) Se recomandă să elimini consumul de carne, pește sau lactate din alimentație. Acest lucru va ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la reducerea consumului de energie.

12) Deoarece pandemia nu s-a încheiat, poți purta măști reutilizabile. Aceasta este o modalitate ușoară de a deveni ecologic și de a contribui la securitatea mediului.

Astăzi, mediul este foarte poluat și are nevoie de ajutorul nostru, iar fiecare om trebuie să devină puțin prietenos cu acesta.

Chiar și stingerea luminilor atunci când ești în afara casei sau folosirea pungilor reutilizabile poate reduce foarte mult poluarea și poate contribui la salvarea mediului.

Dacă dorești să ajutați mediul înconjurător și să protejezi resursele, poți deveni verde urmând pașii de mai sus. Acestea sunt modalități simple, dar eficiente de a proteja mediul și întreaga noastră planetă.

Cazuri de Mediu și climă de urmărit în 2023

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - Unsplash

2023 aduce în prim plan noi cazuri de mediu și de climă. Vă prezentăm, astfel, cele mai importante evenimente din acest an, care vor fi probabil pe primele pagini ale ziarelor, conform Reuters.

Cazuri de mediu și climă. Sackett v. Environmental Protection Agency

Chantell și Michael Sackett, proprietari de terenuri în Idaho, se judecă de 15 ani cu Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) din SUA, iar în octombrie 2022 au ajuns la Curtea Supremă pentru a doua oară. Instituția ar putea decide ce proprietăți sunt supuse reglementării în temeiul Legii privind Apa Curată, din 1972.

Familia Sackett este reprezentată de Pacific Legal Foundation și susține că legea se aplică în mod restrâns terenurilor cu o conexiune continuă la suprafață cu un pârâu, lac sau râu major.

De cealaltă parte, EPA susține că legea este mai largă și acoperă și terenurile cu o legătură de tipul unei căi navigabile.

În decembrie, Agenția a consfințit un amendament care prevede acest lucru.

O reglementare mai restrânsă ar putea duce la lipsa protecției pentru aproximativ 51% din zonele umede și 18% din pâraiele din întreaga țară, conform unei estimări din 2017 a Corpului Inginerilor Armatei SUA.

Dacă instanța hotărăște pentru familia Sackett, „ar fi cea mai importantă decizie în temeiul Legii privind Apa Curată din istoria sa”, a spus Victor Flatt, profesor de drept al mediului la Universitatea din Houston.

Cazuri de mediu și climă. Held v. Montana

Tinerii din SUA și din întreaga lume au lansat în ultimii ani mai multe procese susținând că guvernele încalcă drepturile constituționale și drepturile omului prin politici favorabile combustibililor fosili care agravează criza climatică. Procesul este programat pentru luna iunie.

16 tineri susțin că statul Montana își încalcă propria constituție, care garantează în mod specific dreptul la un „mediu curat și sănătos”, prin promovarea arderii de combustibili fosili precum cărbunele.

Procesul a fost depus în 2020 și vizează două legi de stat care încurajează dezvoltarea energiei din combustibili fosili în stat și împiedică revizuirile de mediu să ia în considerare modul în care un proiect, cum ar fi o centrală electrică, va contribui la schimbările climatice.

Our Children’s Trust, firma care reprezintă reclamanții din Montana, reprezintă, de asemenea, tineri reclamanți în instanțe din Hawaii, Virginia și Utah, precum și cazul emblematic al tinerilor din cazul, Juliana v. Statele Unite ale Americii.

Un alt caz de mediu. Orașul și Districtul Honolulu v. Sunoco LP

Anul 2023 ar putea aduce surprize în cazurile depuse de state sau municipalități împotriva companiilor petroliere precum BP, Shell sau Exxon. Reclamanții susțin că aceste companii au contribuit cu bună știință la criza climatică și astfel, pe cale de consecință, trebuie să plătească daune.

Un important caz de urmărit în acest an este Orașul și Districtul Honolulu v. Sunoco LP, unde municipalitatea a reclamat încălcările, neglijența și lipsa de răspundere a companiei Sunoco LP.

Companiile din domeniu au depus un recurs, care se află în așteptare, la Curtea Supremă și ar putea avea un impact semnificativ asupra procedurilor din Hawaii.

Acestea speră să răstoarne o serie de decizii ale instanțelor de circuit care spun că respectivele cazuri aparțin instanțelor de stat unde au fost depuse.

Dacă instanța acceptă apelul și reglementează în favoarea companiilor petroliere, atunci cazurile vor fi mutate la tribunalul federal, locul preferat pentru inculpații din industrie.

Un caz anterior, similar, depus de New York direct în instanța federală, a fost respins în 2021 de o instanță de apel, după ce judecătorii au stabilit că pretențiile statului cu privire la emisiile globale de gaze cu efect de seră sunt preconizate de legea federală.

Litigiile PFAS, un caz privitor la contaminarea cu substanțe chimice

Un proces extins de litigiu multidistrict (MDL) cu sediul în Carolina de Sud privind contaminarea cu polifluoroalchil (PFAS) în sistemele publice de apă este programat pentru 2023, începând cu Orașul Stuart v. 3M Co, în iunie.

Procesul intentat de orașul Stuart, Florida, împotriva producătorilor de spume de stingere a incendiilor care conțin PFAS, cum ar fi 3M Co, Chemguard Inc și Tyco Fire Products, susține că sistemul public de apă al orașului a fost contaminat cu PFAS, care sunt denumite și „substanțe chimice pentru totdeauna”, întrucât nu se descompun cu ușurință în natură sau în corpul uman.

Contaminarea apei cu PFAS a provocat peste 6.400 de procese din 2005, potrivit firmei de avocatură Thompson Coburn, inclusiv cele din MDL (Multi-district Litigation) din Carolina de Sud și unul intentat de procurorul general al Californiei, Rob Bonta, în noiembrie.

Procesele susțin că firmele au făcut produse cu PFAS, în ciuda faptului că substanțele chimice provoacă cancer, defecte de dezvoltare și alte probleme de sănătate.

Costurile de monitorizare medicală și de curățare de la PFAS în mediul înconjurător și în sistemele publice de apă sunt foarte mari, potrivit procesului intentat de California.

Companiile au convenit deja să plătească peste 1 miliard de dolari în decontări pentru contaminare în cazurile anterioare.

În 2021 DuPont, Chemours și Corteva au ajuns la un acord pentru a plăti pentru viitoare decontări până la 4 miliarde de dolari.

Companiile au negat, însă, că au greșit. 3M a anunțat luna trecută că va înceta să producă PFAS până în 2025.

Jayne Conroy, acționar al firmei de avocatură Simmons Hanly Conroy, a declarat că îngrijorările privind PFAS vor crește probabil pe măsură ce publicul devine mai conștient de problemă.

„Cred că va fi un an mare pentru această problemă”, a spus Conroy despre 2023.

1...612613614...697Pagina 613 din 697