Acasă Blog Pagină 330

Noua Zeelandă a deschis un spital dedicat exclusiv păsărilor kiwi, în lupta pentru creşterea şi protejarea speciei

Sursa foto: Facebook/Kiwi Coast
Sursa foto: Facebook/Kiwi Coast

Noua Zeelandă a deschis primul său spital dedicat în exclusivitate păsărilor kiwi, în condițiile în care numărul lor este în creștere.

Deși în trecut a fost ameninţată cu dispariţia, populaţia acestei păsări cu cioc lung este în creştere, ceea ce a determinat deschiderea unui spital veterinar.

Primul pacient al centrului din Noua Zeelandă a fost un pui găsit aproape mort într-o piscină

Centrul veterinar este situat în Kerikeri, la trei ore de mers cu maşina la nord de oraşul Auckland.

Unii pot fi loviţi de maşini. Cu cât sunt mai mulţi kiwi, cu atât este mai probabil ca unii dintre ei să aibă nevoie de ajutor”, a declarat coordonatoarea asociaţiei Kiwi Coast.

Este primul spital de acest fel care a fost inaugurat în Noua Zeelandă”, a anunţat Ministerul pentru Conservarea Naturii, scrie HotNews.

Centrul de reabilitare a fost construit de Kiwi Coast în regiunea Northland, în nordul acestei ţări insulare din Oceanul Pacific, o regiune care are o populaţie formată din aproape 10.000 de kiwi maro

Aproximativ 26.000 de kiwi maro trăiesc în sălbăticie în Noua Zeelandă, cu aproximativ 1.000 de exemplare mai mult decât în 2008, când specia era considerată vulnerabilă.

Kiwi nu mai este considerată în prezent o specie ameninţată, graţie asociaţiilor de protejare a păsării.

Mai multe organizații luptă constant pentru eliminarea prădătorilor, cum ar fi herminele şi dihorii.

5 curiozități despre păsările kiwi

  • Kiwi sunt păsări nezburătoare endemice în Noua Zeelandă, reprezentând un simbol național al țării.
  • Aceste păsări au un cioc lung, flexibil și sensibil, adaptat pentru a căuta hrana în sol și pentru a detecta prada.
  • Kiwi sunt nocturne și solitare, preferând să trăiască în pădurile dense și umede ale Noua Zeelandă.
  • Ele sunt singurele păsări care au ouă mari în comparație cu dimensiunea corpului lor, cu unele ouă atingând până la jumătate din greutatea mamei.
  • Populația kiwi a fost grav amenințată de prădători introduși, cum ar fi câinii sălbatici, pisicile și jderii, iar conservarea lor este esențială pentru supraviețuirea lor.

27 Februarie – Ziua Internațională a Urșilor Polari: Habitatul lor suferă schimbări dramatice din cauza încălzirii globale

Foto: Facebook/WWF
Foto: Facebook/WWF

Celebrată în fiecare an pe 27 februarie, Ziua Internațională a Urșilor Polari a fost stabilită pentru ca umanitatea să conștientizeze problemele deosebit de grave cu care se confruntă această specie vulnerabilă.

Ziua de 27 februarie este și un moment de reflecție asupra importanței conservării acestor simboluri ale Arcticii și a eforturilor necesare pentru protejarea habitatului lor unic.

Prin evenimente de conștientizare și campanii de sensibilizare, această zi își propune să atragă atenția asupra amenințărilor grave cu care se confruntă aceste mamifere, precum topirea ghețurilor, pierderea habitatului, poluarea, dar și conflictele cu oamenii.

Fondul Mondial Pentru Natură: ”Astăzi sărbătorim Ziua Internațională a Urșilor Polari! Este momentul să reflectăm și să acționăm în contextul în care habitatul lor suferă schimbări dramatice din cauza crizei climatice”

Reprezentanții WWF România au atenționat asupra încălzirii globale și a topirii calotei glaciare. Calota glaciară este un habitat esențial pentru urșii polari – dar în întreaga zonă arctică, aceasta dispare rapid.

Ca urmare a creșterii temperaturilor cauzate de criza climatică, concentrațiile de gheață marină din Arctica au scăzut în fiecare deceniu de la începutul înregistrărilor prin satelit în 1979.

În consecință, gheața rămasă este mai nouă, mai subțire, se topește mai devreme primăvara și reîngheață mai târziu toamna.

WWF România: ”Întâlnirile dintre oameni și urși sunt în creștere în întreaga regiune”

Însă schimbările pe care le observăm nu sunt uniforme. Urșii polari se confruntă cu ele și reacționează la ele în moduri diferite și în ritmuri diferite, în funcție de zona din Arctic în care locuiesc. Întâlnirile dintre oameni și urși sunt în creștere în întreaga regiune”, se arată în comunicatul publicat de Fondul Pentru Natură din România.

Google întrerupe funcția de generare a imaginilor AI a Gemeni din cauza imaginilor istorice ”inexacte”

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Google a decis să renunțe la funcţia de generare a imaginilor de inteligenţă artificială a Gemeni după ce s-a ajuns la concluzia că funcția oferă imagini istorice ”inexacte”, transmite CNBC, citat de Observator News.

Părinţii fondatori din Statele Unite ale Americii au fost generați ca fiind oameni de culoare

Utilizatorii de pe reţelele de socializare s-au plâns că instrumentul AI generează imagini cu personaje istorice – precum părinţii fondatori din SUA – ca oameni de culoare, numind acest lucru inexact.

Google a spus într-o postare pe X că funcţia AI poate ”genera o gamă largă de oameni. Şi acesta este în general un lucru bun, deoarece oamenii din întreaga lume îl folosesc”.

Google lucrează pentru a îmbunătăţi imediat acest tip de reprezentări

Cu toate acestea, reprezentanții companiei au explicat că funcţia software ”greşeşte ţinta”, adăugând că gigantul tehnologic ”lucrează pentru a îmbunătăţi imediat acest tip de reprezentări”.

Gigantul spune că întrerupe funcţia Gemini de a genera imagini cu oameni şi va relansa o versiune ”îmbunătăţită” în curând.

În timp ce Google se confruntă cu probleme cu crearea de imagini prin Gemini, Open AI a lansat săptămâna trecută Sora, noul său model AI generativ care este capabil să producă videoclipuri din mesajele text ale utilizatorilor.

Vom continua să facem acest lucru pentru solicitări deschise (imaginile unei persoane care plimbă un câine sunt universale!). Contextele istorice au mai multe nuanţe şi ne vom adapta în continuare pentru a adapta asta”, a declarat Jack Krawczyk, director senior de produse pentru Gemini la Google într-o postare pe X.

OUG pentru recuperarea sumelor plătite de România pentru nefinalizarea închiderii depozitelor de deșeuri neconforme. Ministerul Mediului supune dezbaterii publice proiectul de act normativ care pasează responsabilitatea către autoritățile publice locale

Sursă - Unsplash

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) supune dezbaterii publice proiectul de act normativ:Ordonanța de Urgență privind recuperarea sumelor plătite de statul român în contextul condamnării de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru nefinalizarea închiderii depozitelor de deșeuri neconforme.

În acest context, reamintim că la jumătatea lunii decembrie a anului 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a amendat România cu 1,5 milioane de euro și câte 18.600 de euro pe zi de întârziere pentru că nu a închis depozitele de deșeuri neconforme.

Ce prevede ordonanța de urgență de la Ministerul Mediului

În ordonanța de urgență supusă dezbaterii publice, Guvernul României prevede ca:

  • Art. 1 – (1) Suma forfetară și penalitățile cominatorii care provin din condamnarea statului român de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru nefinalizarea închiderii depozitelor de deșeuri neconforme, se acoperă de către Ministerul Finanțelor, pe bază de documente legale, din sumele prevăzute cu această destinație în bugetul de stat.
  • (2) Pentru depozitele neconforme clasa „b” din zona urbană prevăzute în anexa nr. 5 – Tabelele 5.1 și 5.2 la Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare, sumele plătite în condițiile prevăzute la alin. (1) se recuperează de la unitățile administrativ-teritoriale titulare ale obligațiilor de mediu, în termen de 12 luni. Acestea se constituie titlu executoriu la bugetul local.
  • (3) Pentru depozitele neconforme de deşeuri industriale periculoase și nepericuloase prevăzute în anexa nr. 5 – Tabelele 5.3 și 5.4 la Ordonanța Guvernului nr. 2/2021, cu modificările și completările ulterioare, sumele plătite în condițiile prevăzute la alin. (1) se recuperează de la titularii obligațiilor de mediu, în termen de 12 luni. Acestea se acoperă de către Ministerul Finanțelor.
  • Art. 2 – În cazul în care, la data emiterii prezentei ordonanțe de urgență, statul român și/sau Administrația Fondului pentru Mediu a cheltuit sume pentru închiderea depozitelor de deșeuri neconforme care fac obiectul Cauzei C-109/22, acestea se constituie titlu executoriu la titularii obligațiilor de mediu și se acoperă de către Ministerul Finanțelor.

Potrivit notei de fundamentare a ordonanței de urgență, măsurile legislative propuse vizează transferarea către unitățile administrativ-teritoriale, a responsabilității plății sumelor forfetare și a penalităților cominatorii care decurg din condamnarea statului român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru depășirea valorilor-limită pentru nefinalizarea procedurilor de închidere a depozitelor de deșeuri neconforme care fac obiectul Cauzei C-301/17.

Piaţa europeană a echipamentelor electrice şi electronice a crescut cu 85% în ultimii 8 ani

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Aproape 40 de mii de tone de deşeuri electronice au fost colectate de Environ anul trecut, au anunţat reprezentanţii companiei.

De la roboţi care înlocuiesc sau simplifică munca umană, dispozitive smart de control al locuinţelor de la distanţă, echipamente de divertisment şi până la instrumente de îngrijire personală, jucării sau chiar ţigări electronice, astăzi echipamentele electrice au devenit parte integrantă a vieţii moderne”, se arată în comunicat.

Conform informațiilor furnizate de Eurostat, piața europeană a echipamentelor electrice și electronice a înregistrat o creștere de 85% în ultimii 8 ani, generând implicit o creștere a cantității de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE).

În România, în doar anul 2021, ultimul pentru care sunt disponibile date, s-au înregistrat 13.8 kg de echipamente electrice și electronice per cap de locuitor, în timp ce media europeană a fost de 23.7 kg per cap de locuitor.

În medie, un european deţine 74 de dispozitive electronice dintre care cel puţin 13 sunt nefolosite

Potrivit WEEE Forum, în medie, un european deține 74 de dispozitive electronice, din care cel puțin 13 sunt nefolosite (4 fiind stricate și 9 funcționale).

Cu toate că Europa este lider mondial în colectarea și reciclarea deșeurilor electrice, nu a atins încă obiectivul impus de Directiva 2012/19/UE, care presupune colectarea a minimum 65% din cantitatea de echipamente introduse pe piață în ultimii 3 ani.

Mai precis, rata medie de colectare raportată la nivel european pentru anul 2021 a fost de 46.2%, în timp ce în România rata de colectare a fost de 31.7%, conform reprezentanților companiei.

Asociația ENVIRON este o organizație non-guvernamentală și non-profit, înființată în anul 2007. Obiectivul este acela de a prelua responsabilitatea producătorilor și importatorilor de echipamente electrice și electronice prin colectarea și reciclarea acestor produse la finalul ciclului de viață

Reprezentanţii Asociaţiei Environ atrag atenţia că, ”oricât de măreţ este progresul tehnologic şi avansul inteligenţei artificiale”, aparatele electrice, de la cele de mari dimensiuni la cele ”invizibile”, nu se reciclează singure.

Asociaţia Environ este una dintre primele organizaţii licenţiate în România pentru transfer de responsabilitate în domeniul colectării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE).

Microplastic descoperit în toate cele 62 de mostre de placente umane studiate

Sursă - Unsplash

Au trecut peste trei ani de când oamenii de știință au descoperit pentru prima dată microplastic în patru placente umane. Se pare că acela a fost doar vârful aisbergului, potrivit Science Alert.

Câțiva ani mai târziu, la începutul anului 2023, cercetătorii au anunțat că au găsit particule microscopice de deșeuri de plastic în nu mai puțin de 17 placente diferite. Până la sfârșitul anului 2023, un studiu local din Hawai’i a analizat 30 de placente care au fost donate între 2006 și 2021 doar pentru a constata că, de-a lungul timpului, a crescut semnificativ contaminarea cu plastic.

Folosind o nouă tehnică, cercetătorii au identificat acum microplastice mai mici de un micron în cea mai mare probă de placente de până în prezent.

În toate cele 62 de probe de țesut studiate, cercetătorii au găsit microplastice de diferite concentrații. Aceste concentrații au variat între 6,5 și 685 micrograme per gram de țesut. Nivelurile sunt mult mai mari față de cele din sângele uman.

Nimeni nu știe încă dacă această poluare au vreun efect asupra sănătății fătului sau a mamei. În timp ce microplasticele au fost găsite în fiecare organ major al corpului uman, inclusiv în creier, nu se știe dacă acești poluanți sunt vizitatori temporari sau amenințări permanente.

Pe măsură ce poluarea cu plastic din mediu continuă să se înrăutățească, contaminarea placentei este pe cale să crească. Oamenii inspiră și ingerează mai mult plastic decât oricând.

„Doza face otrava”, explică biologul Matthew Campen de la Universitatea din New Mexico.

„Dacă doza continuă să crească, începem să ne îngrijorăm. Dacă vedem efecte asupra placentelor, atunci toată viața mamiferelor de pe această plantă ar putea fi afectată. Nu este bine”, a adăugat el.

Microplastic detectat în placente

De ani de zile, oamenii de știință lucrează la o metodă de detectare solidă care poate cuantifica masa acestor poluanți și poate determina marca lor specifică de plastic. Numai atunci impactul asupra sănătății poate fi evaluat corespunzător.

Noul studiu folosește o tehnică nouă, de înaltă rezoluție. Astfel, se scanează materiale plastice din sângele și țesuturile umane. În primul rând, cercetătorii au separat majoritatea materialului biologic de solidele plastice. Ei au folosit substanțe chimice și ultracentrifuge cu viteză extrem de mare pentru a separa moleculele foarte mici. Apoi, au descompus polimerii pentru a determina compușii lor specifici.

Când a fost aplicată celor 62 de probe de placentă, tehnica a arătat că mai mult de jumătate din toate materialele plastice găsite în placentă sunt polietilenă. Este cel mai comun produs plastic de pe Pământ. Majoritatea pungilor și sticlelor de plastic sunt de fapt din polietilenă.

Alte particule de plastic identificate în placentă includ clorură de polivinil, nailon și polipropilenă.

„Această metodă”, susțin autorii studiului, „compilată cu metadate clinice, va fi esențială pentru evaluarea impactului potențial al microplasticului asupra rezultatelor negative ale sarcinii”.

Până în prezent, studiile clinice privind efectele poluării cu plastic sunt puține. Cercetările timpurii sugerează că, cu cât poluanții din plastic sunt mai mici, cu atât mai ușor pot invada celulele. Și totuși, la această dimensiune minusculă, este mai greu de determinat efectele lor potențial toxice.

Câte ambalaje au fost returnate prin SGR în ianuarie 2024. Județele codașe la reciclare

returosgr.ro

În ianuarie 2024, pe piață au fost plasate 121.250.977 de ambalaje de plastic eligibile pentru RetuRO. De asemenea, 31.782,051 au fost de metal și 25.640.266 de sticlă.

Dintre acestea au fost returnate doar 1,850,059 ambalaje de plastic, 297,280 bucăți de metal și 91,908 de sticlă. Procentual, doar 1,53% din ambalajele de plastic, 0,94% din cele de metal și 0,36% din cele de sticlă au ajuns la reciclare.

La nivel județean, fruntașe au fost Municipiul București și județele Timiș și Ilfov. Capitala a trimis la reciclare 21.163 de kilograme. Celelalte două județe doar puțin peste 4.000 de kilograme. Alte județe care au trimis la reciclare peste 2.000 de kilograme de ambalaje sunt Brașov, Constanța, Mureș, Cluj, Iași, Prahova, Arad, Galați și Bacău.

Județele codașe la reciclarea de ambalaje

La polul opus s-a situat județul Tulcea, cu numai 310 kilograme trimise la reciclat. Acesta a fost urmat de Sălaj, Giurgiu, Brăila, Teleorman și Olt, toate cu sub 500 de kilograme.

Defalcat pe materiale, Bucureștiul a reciclat 10.896 kilograme ambalaje de plastic, 911 kilograme de metal și 9.356 kilograme de sticlă. Un tabel care prezintă situația tuturor județelor și orașelor din România poate fi accesat mai jos.

Brașov și Cluj, fruntașe la returnare. De ce s-a întâmplat acest lucru

La nivel de UAT, Brașov și Cluj-Napoca s-au remarcat prin returnarea a peste 60.000 de ambalaje în ianuarie 2024. Orașul de sub Tâmpa a returnat 67.722 recipiente de plastic, 10.315 ambalaje de metal și 3.151 ambalaje de sticlă. De cealaltă parte, în Cluj-Napoca au fost returnarte 49.304 ambalaje de plastic, 9.808 de metal și 2.575 de sticlă.

În spatele acestei reciclări stă existența mai multor campanii de conștientizare la nivel local și a unor programe ce au precedat SGR. De pildă, la Brașov, din 15 ianuarie, a revenit programul PETrică. Au fost instalate două sisteme automate de tip RVM pentru colectarea deșeurilor reciclabile, potrivit BrașovCity.

În prima fază a proiectului PETrică, începută în perioada pandemiei, s-a reușit colectarea a 2.069.930 de recipiente. Media zilnică a fost de 2.530 de ambalaje. PETrică 2 a colectat 3.130.919 ambalaje reciclabile. Acesta a fost cel mai eficient, având o medie zilnică de 4.486 de ambalaje. PETrică 3 a colectat 2.680.744 de recipiente până în prezent, cu o medie zilnică de 4.093 ambalaje.

La Cluj-Napoca, locuitorii au primit, în schimbul ambalajelor reciclate, călătorii cu autobuzul. Pentru 15 ambalaje reciclate au fost oferite două bilete gratis de autobuz, conform zcj.

În oraș au fost deschise 3 centre la care s-au colectat peste 10 milioane de ambalaje.

Sistemul de Garanție – Returnare (SGR) a fost lansat la finalul lunii noiembrie 2023. La nivel național, proiectul a fost văzut ca un past uriaș spre un viitor mai verde pentru România. Prin RetuRO, cetățenii plătesc o garanție de 50 de bani pentru fiecare produs pe care îl achiziționează. După consumarea produsului, cetățenii pot aduce ambalajul într-unul din locurile speciale de returnare unde vor primi înapoi garanția de 50 de bani. Foarte important, produsele nu trebuie duse în același loc de unde au fost cumpărate și nici nu necesită bon fiscal. Singura condiție pentru returnarea celor 50 de bani pe produs este ca ambalajul să fie marcat cu simbolul Ambalaj cu garanție.

Producătorii de mere se tem că un îngheț în luna aprilie ar putea compromite culturile

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Pomicultorii din bazinul Voinești se tem de iarna blândă și temperaturile în creștere. Producătorii de mere spun că pomii au început să înmugurească, iar un îngheț în aprilie le-ar putea compromite culturile.

Pe lângă acest fapt, mai există și problema deficitului de apă din sol, care a crescut în toamnă, scrie Adevărul.ro.

Producătorii de mere: ”Am avut temperaturi de 16-18 grade, foarte cald pentru această perioadă”

Avem noroc, în schimb, că noaptea este răcoare, dar nu face bine, pentru că mugurii se umflă și ne-am putea trezi în aprilie cu un îngheț. Acolo e necazul, că gerul va distruge mugurii”, a precizat ing. Ion Oprea, pomicultor din Voinești.

Pomicultorii din Voinești, județul Dâmbovița, au exprimat îngrijorarea că temperaturile ridicate înregistrate în timpul iernii pot contribui la conservarea și proliferarea dăunătorilor care cauzează daune semnificative în diversele ramuri ale agriculturii.

În același timp, lipsa cantității suficiente de apă în sol creează o altă problemă.

Pentru a face față competiției de pe piață, care adesea îi penalizează prin importuri masive, pomicultorii își propun să-și diversifice gama de fructe

Mulți au decis să renunțe la culturile de mere și să planteze în schimb cireși, vișini, gutui, iar recent au început să planteze în număr mare și piersici.

În ciuda faptului că merele de Voinești sunt recunoscute în întreaga regiune pentru gustul lor excepțional, piersicile încep să le facă concurență serioasă.

Alte 118 tone de deşeuri au fost interzise la intrarea în România

Foto: Facebook/Garda Națională de Mediu
Foto: Facebook/Garda Națională de Mediu

Garda Națională de Mediu a precizat că alte 118 tone de deşeuri interzise la intrarea în ţara de comisarii români.

În perioada 16.02.2024-22.02.2024, în punctele de trecere a frontierei Nădlac II, Stamora Moravița, Giurgiu și Borș II, comisarii Gărzii Naționale de Mediu – comisariatele județene Arad, Timiș, Giurgiu și Bihor, au oprit intrarea în țară a 8 transporturi ilegale de deşeuri. La Arad au fost respinse 3 transporturi cu aproximativ 39 tone – deșeuri electrice și electrocasnice, biciclete, anvelope scoase din uz, etc”, se arată în comunicatul publicat astăzi, 26 februarie, de Garda Națională de Mediu.

Autocamioanele încărcate cu 118 tone de deșeuri proveneau din Germania, iar destinatarii erau din județele Prahova și Mehedinți

La Timiș a fost respins 1 transport cu aproximativ 24 tone – deșeuri de ambalaje din material plastic. Transportul a fost expediat din Kosovo și destinatarul era o societate din jud Mureș.

La Giurgiu au fost respinse 3 transporturi cu aproximativ 50 tone – deșeuri de materiale plastice și deșeuri metalice. Ele proveneau din Grecia și Italia și destinația finală erau județele Mureș și Bihor.

La Bihor a fost respins un transport cu 4.5 tone – ajutoare umanitare, bunuri second hand (îmbrăcăminte, încălțăminte, pături), mobilier second hand. Transportul era din Suedia, iar destinatarul din județul Mureș.

Primul satelit realizat din lemn este pregătit să exploreze spațiul cosmic

Sursă foto: Facebook
Sursă foto: Facebook

În luna noiembrie a anului trecut, oamenii de ştiinţă japonezi anunțat că au creat una dintre cele mai neobişnuite nave spaţiale din lume – un satelit minuscul care este făcut din lemn, relatează The Guardian.

Sonda LignoSat a fost construită din lemn de magnolie, care, în experimentele efectuate pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), s-a dovedit a fi deosebit de stabil şi rezistent la crăpare

În momentul de față, sunt în curs de finalizare planurile pentru ca acesta să fie lansat pe o rachetă americană în această vară.

Satelitul din lemn a fost construit de cercetătorii de la Universitatea din Kyoto şi compania de exploatare forestieră Sumitomo Forestry, pentru a testa ideea utilizării materialelor biodegradabile, cum ar fi lemnul, pentru a vedea dacă acestea pot acţiona ca alternative ecologice la metalele din care sunt construiţi toţi sateliţii în prezent.

Toţi sateliţii care reintră în atmosfera Pământului ard şi creează particule minuscule de alumină, care vor pluti în atmosfera superioară pentru mulţi ani. În cele din urmă, acestea vor afecta mediul Pământului”, a avertizat recent Takao Doi, un astronaut japonez şi inginer aerospaţial de la Universitatea din Kyoto.

Pentru a rezolva problema, cercetătorii de la Kyoto au pus bazele unui proiect pentru a evalua tipurile de lemn, pentru a determina cât de bine ar putea rezista rigorilor lansării în spaţiu şi zborurilor lungi pe orbită în jurul Pământului

Este de aşteptat ca sonda – care are dimensiunea unei căni de cafea – să funcţioneze în spaţiu timp de cel puţin şase luni înainte de a i se permite să intre în atmosfera superioară.

Dacă LignoSat funcţionează bine în timpul prezenţei sale pe orbită, atunci uşa ar putea fi deschisă pentru utilizarea lemnului ca material de construcţie pentru mai mulţi sateliţi.