Apa de la robinet este considerată nesigură de romani

Autor

-

25 martie 2024

Conform unui studiu efectuat în patru ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE), apa de la robinet este percepută ca fiind nesigură de către români.

În schimb, majoritatea optează pentru apa îmbuteliată sau cea filtrată pentru consum, conform informațiilor furnizate de Agerpres și citate de Adevărul.

Studiul, realizat de Waterdrop și prezentat cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, dezvăluie preferințele în materie de hidratare ale cetățenilor din România, Slovacia, Ungaria şi Cehia

În ceea ce privește preocuparea pentru mediul înconjurător, România urmează tendințele europene în eforturile de reducere a utilizării plasticului în viața de zi cu zi, reflectând un angajament remarcabil față de sustenabilitate.

”Un exemplu notabil este faptul că peste 20.000.000 de sticle de plastic au fost returnate de români, pe durata a 3 luni de la implementarea SGR (Sistemul de Garanţie-Returnare) în România”, arată studiul citat.

În plus, 78% dintre românii care au luat parte la acest studiu vor să opteze pentru alternative sustenabile, precum sticlele reutilizabile, în defavoarea celor de plastic.

Din ce în ce mai mulți români conștientizează impactul negativ al plasticului asupra mediului înconjurător

Cercetarea dezvăluie că jumătate din participanți consumă în medie între 3 şi 4 pahare de apă pe zi în timpul sezonului rece.

Cu mult sub necesarul de apă de care are nevoie un adult, adică între 6 și 8 pahare de apă pe zi, în funcție de nevoile fiecăruia.

De altfel, studiul subliniază preferința pentru ceaiuri în defavoarea apei. Acestea pot fi o alternativă excelentă, mai ales dacă vorbim despre prevenirea şi combaterea răcelilor de sezon.

A fost lansată aplicația care luptă împotriva risipei alimentare

Autor

Cristina Antal

-

25 martie 2024

Munch, aplicația dedicată reducerii risipei alimentare, a fost oficial lansată pe piața din România.

Prin intermediul său, clienții pot achiziționa produse alimentare de la restaurantele și magazinele preferate, beneficiind de reduceri considerabile, cuprinse între 50 și 70%.

Conform unui comunicat emis luni de către AGERPRES, aplicația oferă acces la produse provenite din 72 de locații, având 52 de parteneri și este disponibilă inițial în București.

Numărul partenerilor este în creștere, iar în lunile viitoare se va extinde și în alte județe.

Procesul este simplu: utilizatorii își rezervă produsele, le achită online și apoi le ridică personal

”Intrarea pe piaţa din România marchează un pas important pentru noi şi reprezintă şi o oportunitate de a avea un impact semnificativ în regiune. Ne bucurăm că am găsit deschidere pe piaţa locală şi că vom contribui la reducerea risipei alimentare, în timp ce le vom oferi clienţilor noştri produse delicioase la preţuri accesibile”, a declarat Kirill Perepelica, co-fondator & Chief Expansion Officer Munch, transmite G4 Media.

În România, Munch se va dezvolta prin intermediul unei echipe de vânzări cu experienţă locală, condusă de Alexandru Ţurcanu, care a fost anterior director strategic de vânzări al companiei Just Eat Takeaway, mai transmite sursa citată.

”Am construit o echipă alături de care ne vom concentra în următoarele luni pe dezvoltarea locală, în Bucureşti şi judeţul Ilfov, după care ne vom uita la marile oraşe din ţară. Acest tip de business, cum este Munch, este aproape de comunitate, ajută atât restaurantele şi magazinele, cât şi clienţii, în timp ce reduce risipa alimentară. Sunt convins că am început o poveste de succes”, a afirmat Ţurcanu.

În vara anului 2020, patru tineri studenți din Budapesta au lansat o aplicație pentru combaterea risipei alimentare

Obiectivul lor a fost să schimbe mentalitatea în ceea ce privește risipa alimentară și să aducă o perspectivă ecologică în viața de zi cu zi.

Startup-ul lor a crescut semnificativ, cu peste 1.5 milioane de descărcări și aproape 2.5 milioane de pachete de alimente salvate la nivel global.

În prezent, lucrează cu peste 3.500 de parteneri în Ungaria, Republica Cehă, Slovacia și România, unde risipa alimentară este o problemă majoră, cu aproximativ 2.55 milioane de tone de alimente aruncate anual.

Munch, fondată de Botond Zsoldos, Bence Zwecker, Kirill Perepelica și Albert Wettstein, se concentrează pe oferirea unei soluții tehnologice pentru combaterea risipei alimentare, conectând afacerile care au alimente nevândute la consumatori la prețuri reduse.

În noiembrie 2022, Munch s-a unit cu aplicația cehă Nesnezeno, extinzându-și astfel impactul și acoperind trei țări cu peste 3.000 de parteneri și mai mult de 2 milioane de descărcări de aplicații

Pe lângă Munch, pe piața locală românească activează și bonapp.eco, care oferă mâncare la preț redus aproape de data de expirare și urmează să se extindă în mai multe orașe din România în următoarele 12 luni.

Premieră: Un bărbat a primit un transplant de rinichi de la un porc modificat genetic

Autor

Cristina Antal

-

25 martie 2024

O echipă de chirurgi americani a transplantat rinichiul unui porc modificat genetic la un pacient în viață, transmite AFP, citat de Digi 24.

Premiera medicală reprezintă un nou pas către o potenţială soluţie la deficitul cronic de donări de organe, a anunţat un spital american, relatează AFP.

Pacientul, în vârstă de 62 de ani, suferea de insuficiență renală cronică.

El ”se recuperează bine” spune într-un comunicat Massachusetts General Hospital din Boston.

Mai mulți rinichi de la porci modificați genetic fuseseră deja transplantați și funcționau la oameni în moarte cerebrală

Pacienți în viață au primit anterior și un transplant de inimă de la un porc modificat genetic, dar apoi au murit.

Aceste modificări genetice sunt efectuate pentru a reduce riscul corpului de a respinge organul. Peste 100.000 de oameni așteaptă un transplant de organe în Statele Unite. Rinichiul este organul cel mai frecvent necesar.

Din ce în ce mai multe persoane primesc organe de la animale

Domeniul xenogrefelor – transplanturile de organe animale la om – a avansat cu mare viteză în ultimii ani.

Primul transplant mondial de rinichi de porc la un om în moarte cerebrală a fost efectuat în septembrie 2021, de chirurgii de la NYU Langone Hospital din New York.

A fost adoptată prima rezoluție globală privind inteligența artificială

Autor

Cristina Antal

-

25 martie 2024

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat în unanimitate prima rezoluție globală privind inteligența artificială pentru a încuraja protejarea datelor cu caracter personal, monitorizarea AI pentru riscuri și protejarea drepturilor omului, au declarat oficialii americani, relatează Reuters, citat de News.ro.

Rezoluția, care nu are caracter obligatoriu, a fost propusă de Statele Unite și co-sponsorizată de China și alte 121 de națiuni

În egală măsură, actul a fost negociat timp de trei luni și pledează pentru consolidarea politicilor de confidențialitate.

”Navigăm în ape agitate cu tehnologia aflată în schimbare rapidă, ceea ce înseamnă că este mai important ca niciodată să ne ghidăm de lumina valorilor noastre”, a spus unul dintre înalții oficialii ai administrației, descriind rezoluția ca fiind „primul document de consens cu adevărat global privind AI”, au transmis oficialii.

Rezoluția este cea mai recentă dintr-o serie de inițiative ale guvernelor din întreaga lume pentru a reglementa dezvoltarea AI, pe fondul temerilor că ar putea fi folosită pentru a perturba procesele democratice, alimenta frauda sau conduce la pierderi dramatice de locuri de muncă, printre altele.

”Proiectarea, dezvoltarea, implementarea și utilizarea incorectă sau rău intenționată a sistemelor de inteligență artificială prezintă riscuri care ar putea submina protecția, promovarea și exercitarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale”, se mai arată în textul rezoluției.

În noiembrie, SUA, Marea Britanie și alte țări au dezvăluit primul acord internațional detaliat privind modul de a menține inteligența artificială în siguranță, cerând companiilor să creeze sisteme AI care sunt ”sigure din proiectare”

Europa este înaintea Statelor Unite, în contextul în care Parlamentul European a adoptat luna aceasta un acord provizoriu pentru a se asigura că inteligența artificială este de încredere, sigură și respectă drepturile fundamentale ale UE, apropiindu-se de adoptarea primelor reguli de inteligență artificială din lume.

Ouăle de ciocolată de Paști vor fi mai scumpe din cauza schimbărilor climatice

Autor

Ionuț POPESCU

-

24 martie 2024

Costurile ouălor de Paști cresc pe măsură ce schimbările climatice afectează recoltele. De anul acesta, ouăle de ciocolată au devenit mai scumpe, potrivit BBC.

Cea mai mare parte a ciocolatei este făcută din cacao cultivată în Africa de Vest. De curând, un val de căldură a distrus și a redus masiv recoltele.

Experții spun că schimbările climatice au determinat o probabilitate de zece ori mai mare de căldură extremă.

Penuria de cacao a dus la creșterea prețurilor la aproape 8.500 de dolari pe tonă în această săptămână.

Arborii de cacao sunt deosebit de vulnerabili la schimbările climatice. Ei cresc doar pe o fâșie îngustă de aproximativ 20 de grade latitudine în jurul ecuatorului.

Cea mai mare parte a producției globale este concentrată în Africa de Vest. În 2023, 58 de milioane de kilograme de boabe de cacao în valoare de 127 de milioane de lire sterline au fost importate în Marea Britanie din Coasta de Fildeș și Ghana, 85% din boabele de cacao din Marea Britanie provenind din Coasta de Fildeș.

Cu toate acestea, condițiile severe de secetă au lovit regiunea Africii de Vest din luna februarie a acestui an.

Cum au influențat schimbările climatice producția de cacao

Temperaturile au crescut la peste 40°C și au doborât recorduri în țări precum Coasta de Fildeș și Ghana.

Grupul World Weather Attribution, cu sediul la Imperial College din Londra, a descoperit că aceste temperaturi excepțional de ridicate au fost de 10 ori mai probabile din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră cauzate de om.

Studiul lor a constatat că, dacă lumea nu reduce rapid consumul de combustibili fosili, Africa de Vest va experimenta valuri de căldură similare la fiecare doi ani.

„Au existat rapoarte de la fermierii din Coasta de Fildeș că căldura a slăbit recolta de cacao”, a spus unul dintre autorii studiului, Izadine Pinto, de la Universitatea din Cape Town.

Temperaturile au crescut rata de evaporare, iar culturile au rămas fără umiditatea necesară.

Un alt factor care a afectat culturile a fost El Niño.

Anii El Niño prezintă adesea provocări pentru fermieri, dar încălzirea globală exacerbează aceste schimbări. Ben Clarke, expert în vreme extremă la Institutul Grantham de la Imperial College, a detaliat acest cumul de factori.

„Din ce în ce mai mult, schimbările climatice determinate de utilizarea combustibililor fosili multiplică această provocare naturală. Alimentează condiții mai extreme, devastează recoltele și crește costurile alimentelor pentru toți”, a spus Clarke.

Seceta nu este singurul factor care a afectat cultivatorii de cacao. Atât Coasta de Fildeș, cât și Ghana au fost lovite de fenomene meteorologice extreme.

În decembrie anul trecut, ambele țări s-au confruntat cu ploi intense. Precipitațiile totale din Africa de Vest au fost de peste două ori față de media pe 30 de ani pentru perioada anului.

Condițiile umede au cauzat infecții fungice ale culturilor. Drept urmare, boabele de cacao au putrezit direct în copac și nu au mai putut fi recoltate.

Prețul la ciocolată începe să crească

Producătorii de ciocolată cumpără de obicei boabe cu câteva luni înainte, dar prețurile crescânde încep să afecteze prețurile din magazine.

În februarie, Mondelez, compania care deține marca Cadbury, și producătorul american de ciocolată Hershey avertiza că creșterea prețurilor la cacao ar putea duce la creșterea prețului ciocolatei.

Cei care simt greul acestor fluctuații de preț sunt fermierii care cultivă cacao.

Se estimează că există aproximativ două milioane de mici fermieri în centura de cacao din Africa de Vest care se bazează pe această cultură cu forță de muncă intensivă pentru cea mai mare parte a veniturilor lor.

Amber Sawyer, analist la grupul de reflecție climatică Unitatea de informații privind energia și clima, a declarat că țările bogate precum Marea Britanie pot oferi sprijin financiar și tehnic țărilor în curs de dezvoltare pentru a-și ajuta fermierii să facă față mai bine condițiilor meteorologice extreme.

SUA | Se propune tragerea la răspundere a companiilor din industria combustibililor fosili pentru efectele schimbărilor climatice

Autor

Ionuț POPESCU

-

24 martie 2024

companii petroliere porumb masini electrice — Sursă - Unsplash

Experții juridici americani au prezentat o propunere de tragere la răspundere a companiilor din industria combustibililor fosili pentru impactul devastator al schimbărilor climatice, scrie Interesting Engineering.

Propunerea e venită din partea organizației non-profit Public Citizen. Aceasta a câștigat amploare în rândul juriștilor și funcționarilor publici.

„Am fost foarte încântați să vedem curiozitatea, interesul și sprijinul pe care aceste idei le-au adunat din partea membrilor comunității juridice, inclusiv din partea foștilor și actualilor procurori federali, de stat și locali”, a zis Aaron Regunberg pentru The Guardian.

Propunerea a câștigat sprijin în rândul comunității academice

Reprezentantul statului Pennsylvania, Christopher Rabb, și-a exprimat un sprijin puternic pentru tragerea la răspundere a companiilor petroliere. Proiectul a fost promovat de cercetători la evenimentele recente desfășurate la facultăți de drept de top. Printre acestea se numără Yale, Universitatea din Pennsylvania, Harvard, Universitatea din Chicago și Universitatea din New York.

Propunerea se bazează pe dovezi că industria combustibililor fosili a ascuns în mod deliberat publicului informații despre pericolele acesteia. Pe lângă procesele civile deschise, cercetătorii susțin că companiile petroliere ar trebui să se confrunte cu acuzații penale.

David Arkush, director al programului de climă al Public Citizen și coautor al propunerii, a subliniat importanța dreptului penal în abordarea unui astfel de comportament. „Cred că este important ca unele dintre cele mai dăunătoare comportamente din istoria omenirii să fie pe deplin recunoscute și urmărite drept criminale”, a zis el pentru pentru The Guardian.

Propunerea se bazează pe exemplele trecute de acuzații penale împotriva companiilor energetice. De exemplu, cazurile PG&E în 2018 și BP în 2010. Arkush evidențiază precedentul pentru tragerea la răspundere a corporațiilor pentru dezastrele ecologice.

Companiile din industria combustibililor fosili – trase la răspundere pentru schimbările climatice. Care sunt provocările

În ciuda sprijinului tot mai mare pentru propunere, rămân provocări semnificative. Cindy Cho, fost procuror al DOJ, a recunoscut complexitatea formării unei echipe capabile să se ocupe de așa ceva.

Totuși, Cho a transmis că, dacă are succes, litigiile penale ar putea avea consecințe semnificative pentru companiile petroliere. Acestea ar putea fi forțate să-și modifice operațiunile.

Susținătorii propunerii indică cazul Purdue Pharma, care, ca răspuns la acuzațiile federale cu privire la rolul său în criza opioidelor, a acceptat un acord prin care i-a cerut să se restructureze ca o corporație de beneficiu public axată pe furnizarea de medicamente sigure și reducerea dependenței. O înțelegere similară cu companiile petroliere ar putea accelera tranziția către energie curată și ar putea repara daunele trecute.

A fost găsit microplastic în artefactele antice. Cercetătorii sunt șocați

Autor

Ionuț POPESCU

-

24 martie 2024

microplastic in artefacte antice — Sursă - Pexels

Cercetătorii britanici din York și Hull au descoperit particule de microplastic în depozite arheologice din secolele I-II d.Hr. Acest lucru este raportat de gazeta.ru cu referire la Știința Totală a Mediului (STE), scrie Turkmenportal.

Microplasticele sunt bucăți minuscule de plastic cu dimensiuni cuprinse între 1 micrometru și 5 milimetri. Nu pot fi văzute cu ochiul liber, dar impactul lor asupra științei și asupra mediului este enorm.

„Ne-am gândit că aceste depozite arheologice sunt curate, ideale pentru cercetare”, a zis profesorul John Schofield. – „Dar s-au dovedit a fi contaminate cu plastic. Acest lucru se aplică chiar și mostrelor care datează din anii 1980!”, a completat el.

S-a găsit microplastic și în sedimentele colectate acum câteva decenii

Studiul a identificat 16 tipuri diferite de microplastic atât în probele de sedimente moderne, cât și în cele de arhivă.

„Poluarea cu plastic nu este doar o problemă de mediu, ci este o amenințare pentru știința arheologică”, – a spus David Jennings, CEO al York Archeology.

Microplasticele modifică compoziția chimică a solului, accelerând descompunerea materiei organice. Acest lucru ar putea priva oamenii de știință de artefacte și informații valoroase despre trecut.

Arheologii vor trebui să caute noi metode pentru a proteja siturile arheologice de efectele diferitelor substanțe sintetice, inclusiv deșeurile de plastic.

A fost dezvoltat pasticul biodegradabil, care nu lasă microplastic în urmă

Autor

Ionuț POPESCU

-

23 martie 2024

plastic biodegradabil — Sursă - Unsplash

Cercetătorii de la Universitatea din California San Diego (UC San Diego) și compania de știință a materialelor Algenesis au dezvoltat plasticul biodegradabil, care dispare complet în mai puțin de șapte luni, chiar și la nivel de microplastic. Cercetarea lor este publicată în Nature’s Scientific Reports, potrivit Technology Networks.

Plasticul dezvoltat de echipa de cercetare este un poliuretan termoplastic bio. El poate fi folosit pentru a face țesături sau obiecte turnate prin injectare.

„Când am creat pentru prima dată acești polimeri pe bază de alge în urmă cu aproximativ șase ani, intenția noastră a fost întotdeauna ca ei să fie complet biodegradabil”, a spus Robert Pomeroy, profesor de chimie și biochimie la UC San Diego și co-fondator Algenesis.

„Am avut o mulțime de date care să sugereze că materialul nostru a dispărut în compost. Acum l-am măsurat la nivel de microparticule.”, a mai spus Pomeroy.

Plasticul biodegradabil – după câte zile a dispărut

Echipa a măcinat mostre de plastic pentru a forma microparticule fine. Apoi a măsurat modul în care aceste microplastice s-ar comporta atunci când sunt plasate în compost.

După 90 de zile, aproape 100% din microplasticele pe bază de petrol au rămas în compost. Cu toate acestea, după 90 de zile, doar 32% din particulele pe bază de alge au putut fi recuperate. După 200 de zile, rata a ajuns la 3%. Aceasta înseamnă că 97% dintre microplasticele pe bază de alge s-au biodegradat complet.

În cele din urmă, aceste rezultate au fost confirmate utilizând cromatografia gazoasă-spectrometrie de masă (GC-MS). Astfel s-a putut detecta prezența unităților de monomeri care alcătuiau plasticul polimer pe bază de alge. Acest lucru arată că polimerul a fost descompus efectiv înapoi la materiile sale de pornire, explică cercetătorii.

România, în topul clasamentului european al pierderilor de apă

Autor

Cristina Antal

-

22 martie 2024

Potrivit datelor furnizate de EurEau – Federația Europeană a Asociațiilor Naționale de Servicii de Apă și citate de o companie globală de tehnologie a apei, România, împreună cu Bulgaria și Italia, ocupă poziții fruntașe în ceea ce privește pierderile de apă.

Cele trei state înregistrează un procent de aproximativ 40% în ceea ce privește apa necontorizată și nefacturată.

În Europa, una din fiecare patru unități de apă curată extrasă și procesată nu ajunge la robinet

”Germania, Luxemburg, Olanda şi Danemarca se numără printre cele mai performante ţări, cu pierderi minime şi, implicit, un consum minim de energie şi emisii de CO2. Există, însă, şi ţări precum Bulgaria, Italia şi România, care au un procent al apei necontorizate şi nefacturate de aproximativ 40%”, se arată în raport.

La nivel european, din fiecare patru unități de apă curată extrase și procesate, una se pierde pe parcursul traseului către consumatorul final și nu ajunge niciodată la robinet.

Această situație nu afectează doar investițiile companiilor de utilități, ci are și un impact semnificativ asupra facturilor la apă, deoarece costurile asociate pierderilor sunt inevitabil transmise către consumatorii finali.

Apa necontorizată nu iroseşte doar resurse hidrice, ci şi energia utilizată sau emisiile de carbon folosite pentru extragerea şi distribuirea apei

Astfel, industria apei este responsabilă pentru 8% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană.

Prin urmare, pierderile totale dintr-un an ar putea acoperi consumul mediu al populaţiilor Austriei şi Germaniei la un loc, scrie G4 Media.

An de an, pierderile necontorizate ale apei pe plan european ajung la o cantitate de CO2, egală cu cea produsă de peste 664 de mii de zboruri Paris – New York

”Este important să luăm această informaţie în considerare, pentru că doar prin remedierea scurgerilor, spargerilor sau prin gestionarea corectă a presiunii apei putem contribui direct la acţiunile României de atingere a neutralităţii emisiilor de carbon până în 2050”, a explicat Kenny Khoo, Managing Director Eastern Europe South Xylem.

Peste 400 de hectare de pădure vor fi plantate în zona deşertificată din judeţul Dolj

Autor

Cristina Antal

-

22 martie 2024

Aproximativ 400 de hectare de pădure vor fi plantate în această primăvară în zona deşertificată din judeţul Dolj, cunoscută drept Sahara Olteniei.

Acțiunile de plantare vor fi desfășurate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, transmite Ziare.com.

Ministrul Mediului, despre acțiunile de plantare din Dolj: ”Vom planta aici, la Apele Vii, o pădure de 150 de hectare, cu o valoare de 2.4 milioane euro, prin PNRR”

”În această zonă, solurile sunt extrem de nisipoase, vara acest nisip poate să atingă şi 80 grade Celsius la sol, iar după ce vom planta cei 750.000 de puieţi de salcâm, ulm de Turkestan şi dud, vom înlocui nisipul cu pădure. Tot aici, pe o rază de 10 kilometri va fi plantată în această primăvară o pădure, urmează alte 240 de hectare la Mârşani, alte 24 hectare la Celaru. Pot spune că, în prezent, cea mai mare dinamică a împăduririi, prin PNRR, o găsim aici, în Sahara Olteniei”, a spus Ministrul Mediului, Mircea Fechet.

În egală măsură, oficialul a atenționat că, în lipsa unor măsuri adecvate, în 50 de ani, solurile fertile din sudul României ar putea fi acoperite de nisip în totalitate.

Ministrul Mediului a punctat importanţa împăduririlor în judeţele deficitare în păduri, cum este şi judeţul Dolj, a cărui suprafaţă împădurită este de 12%.

Obiectivul este împădurirea a peste 26.000 hectare

”În sezonul de toamnă al anului trecut şi de primăvară al acestui an, vor fi plantaţi 6 milioane de puieţi, care vor constitui păduri pe 1.300 de hectare. Planul nostru este mult mai îndrăzneţ, avem toate şansele ca până la sfârşitul perioadei de finanţare din PNRR să ne atingem obiectivul de peste 26.000 hectare împădurite. Astfel, PNRR dă un mare impuls României să-şi extindă suprafaţa împădurită”, a adăugat Mircea Fechet, potrivit sursei citate.