Acasă Blog Pagină 404

Creșterea noilor activități de petrol și gaze amenință să distrugă obiectivele climatice ale Acordului de la Paris

Sursă - Unsplash

Producătorii mondiali de combustibili fosili sunt pe cale să crească de aproape de patru ori cantitatea de petrol și gaze extrase din noile proiecte aprobate până la sfârșitul acestui deceniu. SUA sunt pe primul loc într-un val de activitate care amenință să distrugă obiectivele climatice convenite, scrie The Guardian.

Nu poate exista o nouă infrastructură dacă planeta vrea să evite obiectivul de 1,5°C. Încălcarea acestui prag, convenit de guverne în acordul climatic de la Paris, va avea efecte din ce în ce mai agravate. Vor fi valuri de căldură, inundații, secetă și multe altele, au avertizat oamenii de știință.

În ciuda acestui lucru, marile companii de combustibili fosili au continuat activitățile de producție.

Anul trecut, cel puțin 20 de zăcăminte de petrol și gaze au fost pregătite și aprobate pentru exploatare. Vor fi extrași 8 miliarde de barili echivalent petrol. Până la sfârșitul acestui deceniu, arată raportul, industria combustibililor fosili își propune să extragă de aproape patru ori această cifră – 31 de miliarde de barili echivalent petrol – în 64 de zăcăminte noi de petrol și gaze.

SUA, care a produs mai mult țiței decât a produs vreo țară în istorie în ultimii șase ani, se află pe primul loc. Guyana a fost pe locul al doilea. Țările din America reprezeintă 40% din totalul petrolului nou descoperit în ultimii doi ani.

Eșecul de a încetini măcar puțin vânătoarea de noi zăcăminte riscă să spulbere speranțele ca lumea să rămână sub 1,5°C.

Infrastructura de petrol și gaze care operează deja va fi suficientă pentru a împinge lumea dincolo de pragul de 1,5°C. În plus, activitatea suplimentară planificată nu va face decât să crească și mai mult temperatura globală.

Puiul vopsit galben provoacă panică în România. Reacțiile autorităților

Sursă - Facebook Horia Constantinescu

Puiul vopsit galben a devenit subiect de dezbatere națională în ultimele zile, după ce Horia Constantinescu, președintele ANPC, a anunțat miercuri dimineață că unii producători români vopsesc carnea de pui „pentru a o face să pară mai bună”. El a atras atenția că avem de-a face cu un „atentat serios la siguranţa fiecăruia dintre noi”, potrivit Adevărul.

„Există o vorbă care spune că umblii cu cioara vopsită. Dar iată că varianta modernă se referă la puiul de găină vopsit. Există operatori economici care îşi vopsesc aceste produse pentru a ne induce în eroare. Dar şi aici se întâmplă o minune: unii dintre pui sunt vopsiţi prin hrănire, pentru ca vopseaua să pătrundă în ţesut şi să nu poată fi spălată”, se arată în mesajul lui Horia Constantinescu.

Președintele ANPC a mai precizat și că o parte din carnea de pui are salmonella. Se pare că inspectorii ANPC au găsit această bacterie la unele ferme.

Puiul vopsit galben – Ce spune ANSVSA

De cealaltă parte, Mihai Ponea, directorul executiv al ANSVSA, îl acuză pe Constantinescu de faptul că induce lumea în eroare. El a dat asigurări că toate păsările sacrificate în ferme sunt testate de salmonella.

„Consumatorii trebuie să știe că noi nu mâncăm carne sterilă, doar produsele sterile din conservă nu conțin bacterii. Orice aliment pe care punem mâna are salmonella. Îi explic public lui Horia Constantinescu că sunt 2.500 de tipuri de salmonella, dintre care doar 2 sunt periculoase și sunt reglementate”, a spus Ponea.

„În ceea ce privește schimbarea culorii, se întâmplă din cauza schimbării de temperatură, de când îl luăm din galantar până ajungem acasă, se poate datora lanțului termic. Puiul stă la 2 grade în galantar, dacă noi mai stăm în piață, în mașină, bacteriile schimbă culoarea. Dacă facem comparație cu puiul de la țară, cel hrănit doar cu grăunțe și caroten are culoare mai galbenă. Așa cum puiul sacrificat la țară e galben că îl hrănesc bunicii cu grăunțe, așa și comercianții oferă consumatorilor, pui cu carne galbenă. Horia Constantinescu nu deține informații, vine cu lucruri defăimătoare la adresa producătorilor români și a consumatorilor”, a declarat Mihai Ponea, directorul executiv al ANSVSA.

De ce carnea puiului devine galbenă

Mihai Ponea a detaliat și modul în care carnea de pui devine galbenă. El a precizat că există aditivi, dar aceștia sunt perfect legali și pot fi folosiți de producători.

„Orice aliment care este pe rafturile magazinelor, conține coloranți permiși. Mezelurile, laptele, pâinea, toate conțin coloranți și adjuvanți prevăzuți de lege. Nu există aliment care să nu conțină aditivi, și sarea, piperul sunt aditivi. La fel și morcovul care se mai pune în furaje, pentru caroten și culoarea galbenă, este tot un colorant natural”, a transmis Mihai Ponea.

Horia Constantinescu a adăugat însă că va trimite o informare către „absolut toate instituțiile ce pot verifica cum s-a ajuns în această situație și cine a acoperit adevărul”. El a atras atenția cu furajele care dau culoarea reprezintă „practică comercială înşelătoare”.

Schimbările climatice au încetinit rotația Pământului

Pământul - 7 din 9 limite planetare sunt depășite. Ce înseamnă pentru o planetă care încă funcționează - Foto Unsplash

Topirea gheții polare cauzată de schimbările climatice a încetinit ușor rotația Pământului. Acest lucru ar putea afecta modul în care măsurăm timpul, potrivit unui studiu citat de Sky News.

Deși dispariția gheții a redus viteza de rotație a planetei, Pământul încă se învârte puțin mai repede decât înainte.

Creșterea generală a vitezei înseamnă că, pentru prima dată, cronometrele lumii ar putea să ia în considerare scăderea unei secunde.

Asta înseamnă că ceasurile ar putea fi nevoite să sară o secundă – numită „secundă intercalată negativă” – în jurul anului 2029. Astfel s-ar menține ora universală sincronizată cu rotația Pământului, potrivit studiului publicat în Nature.

Dacă nu ar fi fost impactul topirii gheții, schimbarea orei ar fi fost necesară încă din 2026.

Schimbările climatice, efecte asupra vitezei de rotație a Terrei

În ultimele decenii, Pământul s-a rotit mai repede din cauza schimbărilor în miezul său, dar topirea gheții a contracarat această explozie de viteză.

Duncan Agnew, autorul studiului și geofizician la Instituția Scripps de Oceanografie de la Universitatea din California, spune că topirea gheții din Groenlanda și Antarctica a influențat pentru că acolo este concentrată masa Pământului. Mai puțină gheață în zonele de nord și de sud ale planetei înseamnă mai multă masă în jurul ecuatorului.

Un cargou s-a ciocnit de podul din Baltimore, după care acesta s-a prăbușit în apă | VIDEO

Sursă - Unsplash

Podul Francis Scott Key din Baltimore, SUA, s-a prăbușit după ce a fost lovit de o navă cargo. Incidentul s-a petrecut la primele ore ale dimineții, marți. Scafandri și echipe de salvare lucrează în condiții de frig, după ce mai multe vehicule, inclusiv un camion, au căzut în apă, potrivit Interesting Engineering.

Două persoane au fost salvate. Una a fost găsită în stare gravă. Rapoartele sugerau că până la 20 de persoane ar putea fi în apă.

Nu există niciun indiciu că coliziunea a fost intenționată sau un act de terorism, a declarat șeful pompierilor din Baltimore.

Videoclipul incidentului de pe rețelele de socializare arată un cargou care se îndreaptă direct către una dintre coloanele de sprijin ale podului Baltimore și se ciocnește de ea.

Ulterior, o mare parte a podului din Baltimore s-a prăbușit. S-au prăbușit inclusiv secțiunile adiacente ale podului.

Ce navă a lovit Podul Baltimore

Podul a fost lovit de o navă container sub pavilion Singapore, numită Dali. Nava are o lungime de aproape 300 de metri și a părăsit terminalul de la Port Breeze. Conform datelor de urmărire a navei, Dali s-a îndreptat către Podul Francis Scott Key, dar a rămas staționară 45 de minute mai târziu.

Destinația navei a fost Colombo, Sri Lanka. Până în prezent, nu au fost raportați răniți în rândul echipajului navei.

Rapoartele preliminare sugerează că nava avea pavilion Singapore, dar asta nu înseamnă neapărat că aparține acelei țări. Gigantul mondial de transport maritim Maersk îl închiriase și transporta mărfuri clienților. La bord nu se află echipaj sau personal Maersk.

Autoritățile au confirmat că în urma coliziunii nu există poluare. Nava are 22 de persoane la bord, inclusiv doi piloți.

Râul Dâmbovița a ajuns cimitir de trotinete electrice | FOTO

Sursă - Google Maps

Angajații de la Apele Române au secat râul Dâmbovița pentru a curăța albia artificială a acestuia. Demersul face parte din proiectul de reabilitare a planșeului de la Piața Unirii, potrivit Antena 3 CNN.

Nu mare a fost mirarea bucureștenilor când din sedimentele acumulate au fost scoase peste 20 de trotinete electrice. De asemenea au mai fost găsite roți de mașină, sticle de plastic și cărucioare.

„Este vorba despre nepăsarea unor cetățeni. Tratează apele din mijlocul orașelor ca niște gropi de gunoi“, a spus Ana-Maria Agiu, purtător de cuvânt Apele Române.

Lucrările de reabilitarea la planșeul din Piața Unirii vor demara anul viitor. Acestea sunt prognozate să dureze între doi și trei ani.

La finalul anului trecut, Primăria Capitalei a luat decizia să reglementeze circulația trotinetelor electrice în București. De asemenea, vârsta minimă pentru utilizarea unei astfel de trotinete este de 14 ani. Adolescenții cu vârste între 14 și 18 ani sunt obligați prin hotărârea CGMB să poarte cască de protecție. O altă obligație impusă de autorități a fost ca trotinetele electrice să fie dotate cu lumini pentru deplasarea pe timp de noapte.

În ciuda reglementărilor și a faptului că Bucureștiul ridică pretenții de oraș civilizat, locuitorii au dat dovadă de indolență și nesimțire prin aruncarea trotinetelor în râul Dâmbovița.

Munții Carpați au fost fotografiați din Câmpia Română de la o distanță de 150 de kilometri

Sursă - Paul Pătrățanu

Un pasionat de fotografie a imortalizat Munții Carpați din Câmpia Română, de la o distanță de peste 100 km. Paul Pătrățanu a surprins 4 masive montane dintre Olt și Prahova. Imaginile cu Munții Făgăraș, Iezer-Păpușa, Leaota și Bucegi au atras repede atenția internauților.

Dar cum a reușit Paul Pătrățanu să surprindă Munții Carpați atât de bine?

În primul rând, vremea din ultima perioadă a jucat un rol extrem de important. Un front atmosferic ce a adus ploi și ninsori în România a curățat atmosfera de impurități, iar vizibilitatea a devenit extrem de clară.

A doua condiție a fost reprezentată de zăpada căzută, care a făcut crestele munților mai vizibile de la distanțe mari. Contrastul dintre acestea și cerul senin, cea de-a treia condiție, cumulat cu aerul curat, a dus la observarea în condiții optime a unora dintre cei mai înalți munți din România.

„În imagini apar Munții Bucegi, Leaota, Iezer-Păpușa și întreaga creastă a Făgărașului fotografiați de la 50 km vest de București. Distanțe până la munți între 100-110 km cei mai apropiați (Leaota și Bucegi) și până la 150 km (partea vestică a Făgărașului)“, a scris Paul Pătrățanu.

Astfel de imagini au mai fost surprinse de-a lungul timpului, în special de bucureștenii. Locuitorii din nordul Capitalei sau cei care lucrează în blocurile înalte din zona Pipera imortalizează, mai ales toamna și primăvara, creasta înzăpezită a Munților Bucegi. În mod similar, de-a lungul timpului, internauții cu postat și fotografii „în oglindă“. Au existat imagini cu orașele din sudul țării văzute de pe cele mai înalte piscuri ale Carpaților Meridionali. De asemenea, mai mulți fotografi din zona Ardealului au postat fotografii cu Meridionalii văzuți din județul Cluj.

Simți că nu mai ai timp și zilele trec prea repede? O plimbare în natură îți va schimba modul în care percepi timpul

Sursă - Pexels

Ai avut vreodată sentimentul că nu sunt suficiente ore în zi? Simți că timpul este prea puțin și nu poți rezolva totul. Dar apoi, ieși în natură și dintr-o dată totul pare mai lent de parcă timpul s-ar fi schimbat cumva. Iată că cercetări recente au arătat că natura ne poate regla simțul timpului, potrivit Science Alert.

Pentru mulți dintre noi, serviciul, casa și familia ne ocupă o mare parte din timp. În plus, acesta a fost și mai încărcat după apariția tehnologiei. Conectivitatea permanentă prelungește programul de lucru și poate face dificilă ieșirea din acest cerc vicios.

Cercetări recente sugerează că antidotul pentru lipsa noastră de timp poate sta în lumea naturală. Psihologul Richardo Correia, de la Universitatea Turku din Finlanda, a descoperit că a fi în natură poate schimba modul în care trăim timpul. Mai mult, natura ne poate da sentimentul abundenței timpului.

Correia a examinat cercetările care au comparat experiențele de timp ale oamenilor când au îndeplinit diferite tipuri de sarcini în medii urbane și în naturale. Acestea au arătat în mod constant că oamenii spun că au mai mult timp atunci când sunt în natură. Comparativ, când se află în mediul urban, aceștia spun că timpul tece extrem de repede.

De exemplu, oamenii sunt mai susceptibili de a percepe o plimbare în mediul rural ca fiind mai lungă decât o plimbare de aceeași lungime în oraș. În mod similar, oamenii percep timpul că trece mai lent când îndeplinesc sarcini în medii naturale verzi decât în mediile urbane. Natura pare să încetinească și să ne extindă simțul timpului.

De ce ne afectează natura simțul timpului?

Este cunoscut faptul că petrecerea timpului în natură are multe beneficii pentru sănătate și bunăstare. Accesul la spații naturale precum plaje, parcuri și păduri este asociat cu o diminuare a anxietății și depresiei. De asemenea, ajută la o calitatea bună a somnului și la un nivel redus de obezitate și boli cardiovasculare.

Unele dintre aceste beneficii pot explica de ce natura ne modifică experiența timpului.

Modul în care trăim timpul este modelat de starea noastră biologică internă și de evenimentele care se petrec în lumea din jurul nostru. Ca urmare, emoții precum stresul, anxietatea și frica ne pot distorsiona simțul trecerii timpului.

Efectul relaxant al mediului natural poate contracara stresul și anxietatea, rezultând o experiență mai stabilă a timpului.

Pe termen scurt, a fi departe de cerințele vieții moderne poate oferi răgazul necesar pentru re-prioritizarea vieții și pentru a reduce presiunea timpului concentrându-se pe ceea ce trebuie de fapt făcut. Pe termen lung, timpul în natură ne poate ajuta la îmbunătățirea memoriei și a capacității noastre de atenție, făcându-ne mai capabili să facem față cerințelor timpului nostru.

Schimbare de Protocol pe Everest: Alpiniștii vor folosi saci biodegradabili pentru a înlătura deșeurile umane

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Alpiniştii de pe Muntele Everest, cel mai înalt punct de pe Pământ, se pregătesc pentru o schimbare de protocol atunci când va începe sezonul.

Noua regulă va intra în aplicare începând cu luna viitoare și impune eliminarea propriilor fecale în timp ce urcă şi coboară de pe munte.

Scopul este acela de a proteja muntele, în condițiile în care poluarea este tot mai accentuată

Poluarea cauzată de deşeurile umane pe Everest reprezintă o problemă de mulţi ani. Ca răspuns, în acest sezon, autorităţile au impus ca alpiniştii să îşi îndepărteze fecalele de pe munte folosind saci biodegradabili.

”Prin impunerea obligativităţii folosirii pungilor biodegradabile, sperăm să iniţiem o schimbare pozitivă semnificativă şi să protejăm acest sit de patrimoniu mondial de alte daune cauzate de … poluarea cu deşeuri umane. Aceasta va fi o practică permanentă din următorul sezon al Everest Summit”, a scris preşedintele municipalităţii, Mingma Sherpa, într-un e-mail, potrivit News.ro.

Alpinistul şi scriitorul Alan Arnette, care a escaladat Everestul în 2011, este sceptic cu privire la faptul că autorităţile vor merge până la capăt.

”Nepalul are o lungă istorie în ceea ce priveşte aceste anunţuri… nu ştiu dacă le vor pune în aplicare. Sacii ar fi trebuit folosiţi cu zeci de ani în urmă. S-a făcut pe Denali în Alaska, pe Aconcagua în Argentina şi pe Muntele Vinson în Antarctica”, a transmis Arnette.

Muntele Everest, din ce în ce mai aglomerat şi mai poluat

În luna martie, singurul membru supravieţuitor al expediţiei de alpinism care a atins pentru prima dată vârful Muntelui Everest a criticat numărul de oameni de pe cel mai înalt vârf din lume, spunând că este prea aglomerat şi poluat.

Un partid naționalist din Elveția și-a ales un președinte fermier: La noi, oamenii sunt cei care guvernează, nu birocraţii de la Bruxelles

Sursă - Marcel Dettling

Marcel Dettling, fermier din Elveția, este noul președinte al Uniunii Democratice de Centru. Partidul UDC (naționalist-conservator) a adoptat o linie dură privind migrația și dreptul la azil, potrivit Agerpres.

Fermierul a fost votat în unanimitate de delegații partidului, la o adunare care a avut loc la Langenthal, în nordul țării.

Dettling este palramentar din cantonul central Schwyz. El a fost director de campanie al partidului care a dominat alegerile parlamentare de anul tecut.

„Vom continua în viitor să ne apărăm libertatea şi independenţa şi nu ne vom lăsa hărţuiţi de conducătorii străini”, a spus el după numire.

„În Elveţia, oamenii sunt cei care guvernează, nu birocraţii de la Bruxelles”, a adăugat el.

Partidul se opune în totalitate Uniunii Europene și imigrației în masă. În același timp pledează întru totul pentru păstrarea neutralității elvețiene.

La ultimele alegeri, partidul a obținut 28% din voturi, al treilea cel mai bun rezultat din istorie. Față de sesiunea precedentă, acum are 9 locuri suplimentare în Camera Inferioară a Parlamentului, Consiliul Național.

Din partea UDC. în Guvernul elveția fac parte ministrul economiei Guy Parmelin şi ministrul mediului Albert Rosti.

Fermierii au câștigat sprijin tot mai mare în Europa în ultimii ani, mai ales după ce a fost adoptat Green Deal-ul european. În Țările de Jos de pildă, anul trecut, Mişcarea Fermier-Cetăţean a obținut 19% din voturile populației.

Apa de la robinet este considerată nesigură de romani

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Conform unui studiu efectuat în patru ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE), apa de la robinet este percepută ca fiind nesigură de către români.

În schimb, majoritatea optează pentru apa îmbuteliată sau cea filtrată pentru consum, conform informațiilor furnizate de Agerpres și citate de Adevărul.

Studiul, realizat de Waterdrop și prezentat cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, dezvăluie preferințele în materie de hidratare ale cetățenilor din România, Slovacia, Ungaria şi Cehia

În ceea ce privește preocuparea pentru mediul înconjurător, România urmează tendințele europene în eforturile de reducere a utilizării plasticului în viața de zi cu zi, reflectând un angajament remarcabil față de sustenabilitate.

”Un exemplu notabil este faptul că peste 20.000.000 de sticle de plastic au fost returnate de români, pe durata a 3 luni de la implementarea SGR (Sistemul de Garanţie-Returnare) în România”, arată studiul citat.

În plus, 78% dintre românii care au luat parte la acest studiu vor să opteze pentru alternative sustenabile, precum sticlele reutilizabile, în defavoarea celor de plastic.

Din ce în ce mai mulți români conștientizează impactul negativ al plasticului asupra mediului înconjurător

Cercetarea dezvăluie că jumătate din participanți consumă în medie între 3 şi 4 pahare de apă pe zi în timpul sezonului rece.

Cu mult sub necesarul de apă de care are nevoie un adult, adică între 6 și 8 pahare de apă pe zi, în funcție de nevoile fiecăruia.

De altfel, studiul subliniază preferința pentru ceaiuri în defavoarea apei. Acestea pot fi o alternativă excelentă, mai ales dacă vorbim despre prevenirea şi combaterea răcelilor de sezon.