Proiectul OPEN, implementat de Asociația ClimatoSfera în campusul Universității Tehnice de Construcții București, va reînvia o zonă verde de 2.400 m2 pentru comunitatea din București. Acest laborator viu va oferi multiple beneficii din care enumerăm -O zonă de parc urban deschis pentru activități recreative (aprox. 1.100 m2), inclusiv un mic spațiu de joacă, și va deveni repede un model de regenerare urbană. -O zonă de grădină urbană (aprox. 740 m2), unde comunitatea poate învăța despre agricultura urbană și modalități de reducere a amprentei de carbon și de contribuție la economia circulară.
Intervenție la limită a specialiștilor de la Apele Române Argeș-Vedea, după ce un bărbat a deversat 300 de litri de deșeuri petroliere în apa curgătoare. Cei de la Apele Române și poliția au fost sesizați încă de marți seară cu privire la incident. Iar în această dimineață au revenit la fața locului. „În cursul dimineţii, colegii noştri de la Apele Române Argeş-Vedea au revenit la locul identificat pentru prelevarea de noi probe de apă şi demararea acţiunilor de igienizare a zonei. La faţa locului, se află şi reprezentanţii Inspecţiei Bazinale de Apă”, precizează cei de la Apele Române într-un comunicat pe Facebook.
Dosar penal pentru deșeuri de la un service deversate în râu
Ulterior si cei de la politie au venit cu precizări: „în urma investigaţiilor efectuate s-a stabilit faptul că, în dimineaţa zilei de 31 ianuarie, în jurul orei 10:00, un bărbat de 38 de ani din Suseni, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale (…) având ca obiect de activitate servicii de reparaţii auto, ar fi deversat, în canalul colector al apelor pluviale, cantitatea de aproximativ 300 de litri de deşeuri petroliere. Cu ocazia cercetării la faţa locului au fost ridicate probe de sol, apă şi din substanţa cu aspect şi miros petrolier în vederea efectuării unei expertize pentru a se stabili dacă poluarea a fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală sau dacă apa a devenit dăunătoare sănătăţii oamenilor, animalelor sau plantelor, conform legislaţiei în vigoare”, se arată într-un comunicat al IPJ Argeș. Incidentul s-a petrecut marţi seara, când echipele Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea au intervenit pentru identificarea sursei de poluare de pe râul Argeş, în zona respectivă.
S-a intervenit pentru curățarea zonei
„În urma inspectării cursului apei şi a zonelor riverane s-a constatat că posibila cauză a poluării este deversarea unei cantităţi de uleiuri sau produse petroliere într-un afluent al râului. Au fost prelevate probe de apă din mai multe zone, urmând să se efectueze analizele de laborator pentru identificarea substanţelor poluante. Echipele Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea vor interveni în cel mai scurt timp pentru curăţarea zonei”, au explicat cei de la Apele Române. La faţa locului au fost prezente şi echipele ISU Argeş, reprezentanţii Gărzii de Mediu Argeş, poliţiştii din cadrul Secţiei 1 Poliţie Piteşti, grupa operativă şi poliţiştii din cadrul Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase, în vederea efectuării cercetării şi stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul
Tanczos Barna, ministrul Mediului, a anunțat marți, 31 ianuarie 2023, că toți producătorii și comercianții de băuturi trebuie să se înscrie în baza de date a Sistemului de Garanție-Returnare, potrivit News.ro.
Înscrierea este obligatorie și trebuie făcută până la data de 28 februarie 2023.
În caz contrar, în urma controalelor, Garda de Mediu va începe să aplice amenzi celor care nu se vor conforma.
„De la magazinele mici la supermarketuri, de la producătorii de apă minerală la sectorul HoReCa, toți producătorii și comercianții de băuturi trebuie să se înregistreze în baza de date a Sistemului de Garanție-Returnare (SGR)”, a scris, pe Facebook, ministrul Mediului.
Înscrierea este obligatorie și se face pe platforma RetuRO, pe site-ul www.returosgr.ro.
„Astfel, comercianții, producătorii sau importatorii de băuturi în ambalaje de unică folosință din plastic, sticlă sau metal, cu volume între 0,1 litri și 3 litri inclusiv, și cei din domeniul HoReCa au obligativitatea legală de a se înregistra până la pe 28 februarie.
Nerespectarea acestei obligații va fi sancționată de Garda Națională de Mediu cu amendă cuprinsă între 20.000 și 40.000 de lei”, a mai spus Tanczos Barna.
Tanczos Barna: Românii vor plăti cu 50 de bani în plus
Astfel, PET-urile, sticlele și dozele de bere nu vor mai ajunge în natură și nu vor mai polua mediul, ci vor fi reciclate și reutilizate, potrivit ministrului Mediului.
În acest sens, cetățenii trebuie să facă următoarele lucruri:
vor plăti o garanție de 50 de bani atunci când cumpără o băutură de la un comerciant;
după golirea ambalajului, va trebui să îl returneze în orice magazin din România
în schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanției plătite inițial.
Reamintim că obligațiile comercianților și producătorilor sunt stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 1074/2021 și includ, printre altele:
organizare de puncte de returnare a acestor ambalaje în cadrul magazinelor;
să preia în cadrul punctelor de returnare toate ambalajele SGR returnate de consumatori sau utilizatori finali și să restituie acestora valoarea garanției la momentul returnării ambalajelor SGR;
să protejeze ambalajele SGR preluate în cadrul punctelor de returnare împotriva deteriorării, furtului și a altor situații similare, până la preluarea acestora de către administratorul SGR;
Cea mai lungă linie subacvatică de energie și cablu digital din lume urmează să fie instalată între țărmurile de est și de vest ale Mării Negre, notează cepa.org. Acest angajament a fost luat de liderii Azerbaidjanului, Georgiei, României și Ungariei la București pe 17 decembrie. Iar acordul prevede transmiterea energiei verzi din Caucazul de Sud către Europa și face parte din planurile mai ample ale Uniunii Europene (UE) pentru diversificarea energetică. Proiectul a fost lăudat de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, drept „plin de posibilități”. Ideea liniilor electrice submarine între Georgia și România a luat naștere în timpul discuțiilor de parteneriat ale țării cu UE încă din 2018. Conceptul inițial s-a bazat pe interesul Georgiei de a-și stimula integrarea economică în bloc, precum și pe potențialul de a exporta hidrocentrale. energie către Europa. Aceasta a determinat Georgia să solicite Băncii Mondiale un studiu de prefezabilitate, care a fost finalizat în 2020 (și acum este disponibil publicului).
Proiectul este în faza studiului de fezabilitate
Proiectul, la rândul său, a primit un nou impuls cu interesul Azerbaidjanului de a-și dezvolta vastul potențial de generare de energie eoliană în Caspică. Georgia trece acum la etapa studiului de fezabilitate, finanțat de Banca Mondială, care ar trebui să confirme viabilitatea comercială a proiectului, capacitatea optimă de transport și rutarea exactă. De asemenea, va examina unele dintre provocările tehnice, inclusiv geografia dificilă a Mării Negre, precum și necesitatea de a traversa două conducte submarine de gaze naturale care leagă Rusia și Turcia. În plus, studiul de fezabilitate va evalua necesitatea unei infrastructuri electrice suplimentare la capătul georgian și românesc pentru a asigura funcționarea stabilă a rețelelor electrice ale acestora. Estimările inițiale ale costurilor sunt de aproximativ 2,5 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari), cu o sursă potențială de finanțare pentru finanțarea Planului economic și de investiții european al UE. Alte finanțări pot veni de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Corporația de finanțare a dezvoltării internaționale din SUA (DFC) și altele.
Angajamentul este susținut politic
Având în vedere implicarea României și a Ungariei, ambele membre ale Inițiativei Trei Mări (3SI), ar fi firesc să fie implicat și Fondul 3SI. Au existat mai multe proiecte anterioare de transmitere a energiei de pe țărmurile de est la vest ale Mării Negre, dar acestea s-au prăbușit din cauza unei serii de probleme politice, economice și tehnice. Acestea includ proiectul conductei de gaze naturale White Stream pentru a transporta gaze turkmene în Europa prin Azerbaidjan și Georgia, precum și proiectul de interconexiune pentru gaz natural lichefiat (GNL) Azerbaidjan-Georgia-România. Cu toate acestea, de data aceasta există o voință politică vizibilă de a construi infrastructura. Întreruperea livrărilor rusești a fost un șoc grav pentru Europa, iar nevoia urgentă de a îndeplini obiectivele privind schimbările climatice cu energie mai ecologică oferă ambele un impuls semnificativ. Proiectul cablului de alimentare submarin are o șansă realistă de implementare. Acest lucru ar deschide o cale pentru alte proiecte care să contribuie la creșterea conectivității în Marea Neagră.
Oamenii care stau în zona limitrofă Bucureștiului, mai exact în Vest, acuză faptul că aerul este din ce în ce mai greu de respirat. Aceștia spun că se simte un puternic miros de gaze, și au făcut nu mai puțin de 200 de sesizări către Garda Națională de Mediu. Numai că sursa poluării pare foarte greu de găsit. Există în acest moment pe rol mai multe controale, mai ales că există informația potrivit căreia mirosul ar proveni de la deșeuri în descompunere. „Vom veni cu trei laboratoare cu care vom măsura hidrogenul sulfurat, pentru că reclamațiile sunt pe gaze, în partea de vest a capitalei. E posibil să vină și din partea Iridex-ului, zona sectorului 1. Atunci când o astfel de groapă se închide, în special apele subterane trebuie întreținute 30 de ani”, a spus explicat Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Laurențiu Alexandru Păștinaru, potrivit Impact.ro.
Se ard deșeuri, iar altele se descompun, spun activiștii
Pe de alta parte Oana Neneciu, activit de mediu, a declarat pentru Știrea Verde că “…în jurul Bucureștiului, în unele localități din Ilfov avem identificat acest fenomen al arderilor ilegale de deșeuri, sunt focare identificate deja în Sintești, Glina, Bolintin, Bragadiru, zona de nord vest. Acest fenomen afectează masiv calitatea aerului, întrucât am identificat arderi de cauciucuri și materiale provenite din dezmembrări auto, care dau un fum foarte toxic și un miros greu. O altă sursă a mirosului sunt descompunerile de deșeuri din depozitele, unde se produce hidrogenul sulfurat. Acesta, dacă nu este ars la temperaturi foarte mari, așa cum ar trebui, și este eliminat direct în atmosfera dă un miros greu, care ne afectează fizic și psihic. În București avem ambele fenomene, care, combinate cu poluarea provenită din trafic și încălzirea locuințelor dau un cocktail de aer toxic, de multe ori insuportabil. În ianuarie 2023, de exemplu am avut aceste episoade de poluare masivă care s-au văzut pe senzorii aerlive așa cum de altfel arată și graficele”.
Calitatea aerului este foarte una foarte scăzută
Cert este că oamenii din zonă sunt extrem de revoltați de ceea ce respiră. „Sunt seri în care miroase foarte puternic a gaz, sunt seri în care miroase puternic a cauciuc ars, a deșeuri arse. Ne uităm și pe aplicație și spune că, calitatea aerului este foarte rea, în condițiile în care este ger, ar trebui să fie aer curat”, a declarat una dintre persoanele care locuiește în zonă. „După ora 6-7 seara miros de petrol, de gaz. Ne gândeam că e ceva scăpare de gaz, dar începea și mirosul de gunoi ars. Nu putem să deschidem absolut deloc geamul seara”, a explicat și un bărbat. Rămâne de văzut dacă cei de la Garda de Mediu vor reuși să identifice problema. Vom reveni.
Ministerul Mediului anunță, prin vocea ministrului Tanczos Barna, că va lansa, pentru prima dată în România, flotele electrice, iar schema de ajutor de stat urmează să fie pusă la punct în cel mai scurt timp, potrivit Agerpres.
Tanczos Barna a participat marți, 31 ianuarie 2023, la un eveniment în cadrul căruia a fost livrat primul camion electric unei companii din România.
Modelul este un Mercedes-Benz eActros.
„Proiectul în sine și toate proiectele de acest gen sunt proiecte de pionierat pe care le susține Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Și dacă tot o este o premieră – ajunge primul camion electric în România – vine în premieră și primul program destinat flotelor electrice din România.
Dincolo de pragul acela de 200.000 de euro, care era pragul de ajutor de minimis, venim cu acest ajutor de stat, în interesul și în sprijinul firmelor care încearcă să-și transforme flota într-una fără emisii de carbon sau măcar să reducă emisiile de carbon, prin înlocuirea parțială a acestor mijloace de transport.
Este un program complex, este un fel de pionieriat și pentru noi, dar împreună cu actorii din piață, cu asociația producătorilor/importatorilor de mijloace de transport și cu firmele care au asemenea flote și cu firmele de leasing trebuie să punem la punct, în cel mai scurt timp posibil, această schemă de ajutor de stat“, a spus Tanczos Barna.
Sursă – Ministerul Mediului
Ministerul Mediului: Lucrurile se schimbă sub ochii noștri
Camionul e Actros este un vehicul complet electric, sustenabil, avangardist, inovator și silențios, ideal pentru transportul mărfurilor în mediul urban, ceea ce marchează un nou pas important în tranziția către un transport sustenabil.
„Lucrurile se schimbă în jurul nostru cu o viteză incredibilă şi, indiferent dacă ne uităm la e-mobilitate, dacă ne uităm la progresul tehnologic în tot ce înseamnă emisii de carbon sau reducerea emisiilor de carbon, sub ochii noştri lumea se schimbă.
Se schimbă în favoarea acestor tehnologii, în favoarea soluţiilor care pun o presiune mai mică asupra mediului înconjurător.
Mobilitatea bazată pe consumul de hidrocarburi a pus o presiune atât de mare asupra mediului înconjurător încât, astăzi, ne luptăm cu acest fenomen, incredibil, câteodată nerecunoscut sau neacceptat, al schimbărilor climatice“, a spus Barna Tanczos.
Majoritatea nemților susține continuarea utilizării energiei nucleare, în ciuda ultimelor trei centrale nucleare rămase în Germania și care ar urma să se închidă în aprilie, potrivit Remix News.
Fundația Konrad Adenauer din Bonn a realizat o cercetare și a constatat că 71% dintre respondenți susțin generarea de energie electrică prin sisteme nucleare, în timp ce doar 29% consideră că energia nucleară „nu mai ar trebui să fie folosită deloc”.
Conflictul din Ucraina și criza energetică care a urmat în Europa au dat bătăi de cap guvernului german.
Executivul condus de Olaf Scholz urma să închidă porțile celor trei centrale nucleare rămase din țară la sfârșitul anului trecut, în conformitate cu procesul de eliminare treptată inițiat de administrația Angelei Merkel încă din 2011.
Totuși, pe fondul crizei energetice, energia nucleară a ajutat guvernul, deoarece dependența de importurile energetice din Rusia a dus țara la o penurie uriașă.
Pe parcursul anului trecut, costurile la energie au crescut și multe companii au avertizat cu privire la riscul falimentului.
Germania se pregătește să închidă ultimele 3 centrale nucleare
Astfel, Guvernul german a fost nevoit să ofere o suspendare a execuției centralelor electrice până în aprilie 2023.
Cu toate acestea, în loc să continue să-și extindă producția de energie nucleară, așa cum a făcut Ungaria cu extinderea centralei nucleare din Paks, Germania e hotărâtă să renunțe definitiv.
Andre Baumann, subsecretarul de stat pentru mediu, climă și energie din Baden-Württemberg, unde se află centrala nucleară Neckarwestheim, a insistat că această prelungire a fost ultima.
Baumann este membru al Partidului Verzilor Germani și a făcut un lobby puternic împotriva energiei nucleare, în ciuda votului Parlamentului European pentru menținerea acesteia pe lista surselor de energie „verzi” eligibile pentru finanțare UE.
Decizia PE a adus bucuriei Cehiei, Ungariei și Poloniei, care au fost în favoarea continuării utilizării energiei nucleare
Nu toți membrii guvernului de coaliție federală din Germania sunt însă mulțumiți de renunțarea la energia nucleară.
De pildă, Partidul Liber Democrat (FDP) vrea să inițieze o discuție despre o posibilă prelungire după aprilie.
„Nemții vor ca centralele nucleare să continue să funcționeze. Ar trebui să facem acest lucru posibil”, a spus Michael Kruse, purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar FDP pentru politica energetică.
„Clima ne va mulțumi”, a adăugat el.
Reamintim că, în urmă cu două săptămâni, Activiștii de mediu din Germania s-au confruntat cu poliția în localitatea Luetzerath, după ce s-a încercat o demolare planificată pentru deschiderea unei mine pe cărbune.
Colterm are nevoie de 80 de milioane de lei pentru cumpărarea certificatelor de poluare. Altfel, la 1 mai 2023, compania ar putea intra în faliment, conform OpiniaTimișoarei.
Primăria Timișoarei a fost informată, prin administratorul judiciar, de solicitare banilor pentru cumpărarea a 227.000 de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, aferente anului 2022.
„In ipoteza in care Colterm SA nu va achiziționa pana cel târziu la data de 30 aprilie 2023 certificatele de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2022, contribuția și penalitățile de întârziere pe care le va aplica AFM debitoarei Colterm SA (…) prin decizie de impunere ce constituie titlu executoriu, vor conduce la declanșarea procedurii de faliment a debitoarei Colterm SA”, se precizează în notificarea transmisă Primăriei Timișoara de către administratorul judiciar Alfa & Quantum Consulting SPRL – Maestro SPRL – Insolvein SPRL.
Astfel, Colterm SA cere administrației publice suma de 80 de milioane de lei pentru a cumpăra certificatele EUA.
Banii vin în plus față de subvențiile de 180 de milioane de lei prevăzute în bugetul din acest an.
Firma de insolvență sugerează două soluții:
mărirea capitalului social;
achitarea pierderilor induse tehnologic;
În cazul în care nu se va lua o decizie în acest sens, Colterm va intra în faliment la data de 1 mai, iar cei aproximativ 50.000 de abonați, persoane fizice, școli, spitale și alte instituții vor rămâne fără apă caldă și căldură.
Colterm ar putea intra în faliment. Se cere o ședință de urgență la primărie
Radu Toanca, consilier PSD, a solicitat o ședință de urgență a Consiliului Local, pentru a se lua o decizie benefică pentru Colterm, astfel încât falimentul să fie evitat:
„Solicităm conducerii Primăriei Timișoara convocarea de urgență a unei ședinte de Consiliu Local, înainte de adoptarea Bugetului pe anul 2023, unde să se stabilească o modalitate legală de sprijin financiar care să împiedice falimentul societății de termoficare.
Atragem atenția că o adresă similară trimisă Primăriei Municipiului Timișoara, la începutul anului 2022, a fost ignorată de edili, iar consecințele pentru Colterm au fost catastrofale: încasarea unei amenzi de 14,5 milioane de euro”, a spus Radu Toanca, consilier local din partea Partidului Social Democrat.
Ministrul mediului, Tanczos Barna a declarat la începutul ședinței de Guvern că Programul Rabla Clasic intră într-o nouă etapă și prima de casare va crește cu 15%. Ministrul a făcut aceste precizări la solicitarea premierului Nicolae Ciucă, potrivit Agerpres. Acesta a cerut un update cu privire la toate programele desfășurate de minister. În acest context ministrul Barna a precizat că și sumele alocate pentru achiziția de mașini eletrice vor fi majorate în acest an.„În cadrul Programului ‘Rabla clasic’, care oferă acel bonus pentru casarea maşinilor vechi şi posibilitatea de cumpărare de maşini clasice, cu motorizare clasică noi, avem bugetul pentru a asigura o creştere cu 15% a primei de casare, aşa cum şi dumneavoastră aţi discutat la ‘Dacia’, cu ocazia vizitei pe care aţi efectuat-o. Avem bugetul pentru a oferi acest sprijin majorat în 2023”, a explicat Tanczos Barna.
S-a redus numărul mașinilor SH pentru prima dată în mulți ani
„A crescut numărul de maşini noi înmatriculate, a crescut exponenţial numărul de maşini electrice înmatriculate datorită programelor derulate prin Administraţia Fondului pentru Mediu. S-a redus numărul de maşini second-hand pentru prima dată după foarte mulţi ani. Deci, parcul auto din România se întinereşte şi am putea spune că la sfârşitul anului 2023 bifăm inclusiv obligaţia din PNRR. Ne-am asumat că vom scoate peste 250.000 de maşini vechi din circulaţie. Cred că la sfârşitul anului 2023 deja ţinta pentru ’26 va fi atinsă „, a mai spus ministrul. Totodată acesta a precizat că și bugetul pentru instalarea de panouri fotovoltaice va crește. Mai exact vorbim despre 3 miliarde de lei, bani care ar trebui să revină la nu mai puțin de 150.000 de gospodării. Iar din luna martie programul ar trebui să fie demarat. Ministrul a mai explicat care sunt condițiile de aplicare pentru acest program.
Acte necesare pentru panouri fotovoltaice
„Va fi nevoie de carte de identitate, extras de carte funciară, dovada că persoana beneficiară nu are datorii la stat sau la bugetul local, şi, la sfârşitul instalării sistemului fotovoltaic, de certificatul de racordare în calitate de prosumator, practic. Şi cu aceste trei documente, plus dovada că nu are datorie la stat şi la bugetul local, poate să beneficieze de această finanţare „, a declarat Tanczos Barna. Pentru că premierul a cerut ca procesul să fie simplificat și birocrația să fie eliminate, ministrul Mediului spune că s-a aliniat acestor cerinte. „Tocmai de aceea îmbunătăţim şi sistemul informatic cu care am lucrat anul trecut, pentru a prelua din sarcina care era pe umerii AFM prin sisteme informatice mai performante. Trebuie să menţionez că, faţă de 2020 când AFM a avut un pic peste 72.000 de beneficiari, anul trecut au apelat peste 200.000 de cetăţeni la sprijin oferit de AFM, prin diverse programe, începând de la sistemul de fotovoltaice, ‘Rabla’ clasică, ‘Rabla plus la maşini’ sau la ‘Rabla electrocasnic'”, a declarat Tanczos Barna.
Un studiu realizat de grupul Ember, arată că energia eoliană și solară au generat un record de 22% din energia electrică a Europei în 2022, depășind pentru prima dată gazele fosile și depășind din nou cărbunele. Ember’s European Electricity Review 2022 arată că sursele regenerabile domină din ce în ce mai mult piața energiei electrice din UE, producția solară crescând cu un record de 39 terawați oră în 2022, cu 24% și aproape dublând recordul anterior. „Observăm o accelerare remarcabilă a ritmului cu care se construiește energia regenerabilă”, a declarat șeful UE pentru climă, Frans Timmermans. „Este clar că cetățenii europeni doresc să beneficieze de energie ieftină și curată. Arată că obiectivul nostru de 45% surse regenerabile până în 2030 este ambițios, dar complet fezabil”, a adăugat el.
Europa a evitat ce e mai rău în criza energetică
Potrivit raportului, eolianul și solarul au generat 22% din mixul de energie electrică al UE, în timp ce gazele fosile au generat 20%, iar cărbunele a generat 16%. Această creștere a surselor regenerabile a ajutat Europa să depășească deficitul fără precedent în producția de energie hidro și nucleară, un decalaj egal cu 7% din cererea totală de energie electrică a Europei în 2022. „Europa a evitat ce e mai rău din criza energetică”, a spus Dave Jones, șeful Ember pentru statistici de date. „Șocurile din 2022 au provocat doar o mică creștere a energiei pe cărbune și un val uriaș de sprijin pentru sursele regenerabile”, a adăugat el. Impactul deficitului a fost redus și de cererea mai mică de energie electrică.
Renașterea cărbunelui, doar o chestiune temporară
Aceasta a scăzut cu 7,9% în ultimul trimestru al anului 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Împreună, vântul, solarul și cererea mai mică de energie au reprezentat cinci șesime din decalaj, prevenind o revenire mult mai mare a cărbunelui, potrivit Ember. „Renașterea cărbunelui s-a dovedit a fi un non-eveniment, cu energia solară și un efort stelar de economisire la nivelul UE, care joacă un rol central în menținerea luminilor aprinse”, a declarat Pieter de Pous, lider de program la think-tank-ul privind schimbările climatice. E3G. Anul trecut, generarea din combustibili fosili a crescut cu 3% din cauza a două crize de energie electrică, întreruperilor pe scară largă a centralelor nucleare din Franța și a unei secete de 1 la 500 de ani, potrivit raportului. Din cauza acestor crize, ponderea cărbunelui în producția de energie a UE a crescut cu 1,5 puncte procentuale pentru a genera 16% din energia electrică a UE.
2023 va fi marcat de accelararea producției de energie solară și eoliană
Cu toate acestea, aceasta este cu 37% sub nivelul din 2015, iar consumul a scăzut în ultimele patru luni ale anului 2022, atenuând temerile că criza energetică și întreruperile aprovizionării cu gaze rusești ar duce la o revenire la cărbune. Privind în perspectivă, Ember prezice că această tendință va continua, spunând că se așteaptă la o scădere cu 20% a generării de combustibili fosili în 2023. Raportul se așteaptă ca 2023 să vadă o redresare a producției de hidroenergiei și o accelerare suplimentară a desfășurării de eoliene și solare, ceea ce va duce la o „scădere uriașă” a combustibililor fosili, în special gazele scumpe.
