Utilizarea energiei regenerabile în transporturi a cunoscut în România, în ultima decadă, o dezvoltare în concordanță cu media Uniunii Europene și a țărilor din jur.
Acest lucru reiese din Raportul România Durabilă – Indicatori Naționali pentru Dezvoltare Durabilă – ORIZONT 2030.
De exemplu, în anul 2020, ponderea energiei regenerabile a fost de 8,54% in total. valoarea este 7,2 puncte procentuale peste cea din 2008.
Directiva Comisiei Europene 2009/28 presupunea ca fiecare stat membru să aibă cel puțin 10% din total. România se poziționează astfel cu 1,46 sub ținta Uniunii Europene.
Din țările din jurul României, doar Ungaria a trecut de 11%. Polonia se situează la aproximativ 6,5%, iar Bulgaria la 9,1%. Media Uniunii Europene este de 10,2%.
Sursă – România Durabilă – Orizont 2030
Ponderea consumului energiei regenerabile în totalul consumului de energie în transporturi
Când vorbim de energie regenerabilă ne referim la:
Toate aceste tipuri de energie sunt alternative la combustibilii fosili și ajută la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, la diversificarea ofertei de energie și la reducerea dependenței de piețele volatile și incerte ale combustibililor fosili, în special cele de petrol și gaze.
Sursă – România Durabilă – Orizont 2030
Ponderea energiei regenerabile a fost de puțin peste 1% în perioada 2008-2010. Începând cu anul 2011, până în 2018, aceasta s-a menținut la aproximativ 5-6% din total. După anul 2019, ponderea energiei regenerabile a trecut de pragul de 7%, iar în 2020 a fost de aproape 9%.
Începând cu data de astăzi, 20 octombrie, în Sectorul 6 începe montarea ghenelor subterane care permite colectarea deşeurilor pe patru fracţii.
Joi, în cadrul ”Climate Change Summit”, edilul a precizat că la nivelul sectorului ar fi necesare peste 3.000 de astfel de ghene.
Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6: ”Hai să ne civilizăm şi noi”
Primăria Sectorului 6 a atras o finanţare de aproximativ o sută de milioane de lei pentru amenajarea primelor o mie de puncte de colectare.
”Dacă mergeţi oriunde în Bucureşti, vedeţi o grămadă de tomberoane pline cu mizerie. Nu mi se pare normal în Capitala României, într-o ţară civilizată. Am zis: hai să ne civilizăm şi noi, chiar dacă nu este popular să scoţi ghenele din bloc. Oamenii trebuie să colecteze selectiv”, a declarat primarul.
Ciprian Ciucu a adăugat că pentru acest proiect au fost necesare peste 8.000 de avize şi a trebuit parcursă o birocraţie ”fabuloasă”. Cu toate acestea, Primaria nu a anunțat cine este operatorul
Primarul Ciprian Ciucu a adăugat că, anual, administrația locală alocă aproximativ 100 de milioane de lei pentru întreținerea străzilor și eliminarea zăpezii.
Edilul din Sectorul 6 al Capitalei a mai subliniat că, dacă locuitorii orașului nu ar mai arunca gunoaie pe jos, angajații firmei de salubritate ar avea mai puține intervenții, ceea ce ar conduce la economii în cadrul bugetului municipal.
Milano urmează să interzică circulaţia maşinilor în centrul oraşului până în prima jumătate a anului viitor, transmite G4 Media.
Potrivit anunțului făcut de primarul orașului din Italia, Giuseppe Sala, această inițiativă are ca scop reducerea poluării generate de traficul intens și încurajarea transportului durabil.
Primăria din Milano va aplica această nouă măsură până în prima jumătate a anului 2024
”Este clar că tranziţia (ecologică) necesită efort şi, evident, trebuie să ne gândim la cei aflaţi în dificultate atunci când luăm decizii. La Milano trebuie să fim pionieri şi să avem curajul şi bunul simţ de a face lucruri. Vrem să închidem centrul Milanului pentru traficul privat până în prima jumătate a anului 2024”, a spus Sala. „Vom începe cu centrul, dar apoi ne vom extinde”, a declarat primarul din Milano.
Care sunt avantajele orașelor care reduc prezența mașinilor
Reducerea poluării aerului și a emisiilor de gaze cu efect de seră și particule fine;
Îmbunătățirea calității vieții prin eliminarea traficului intens și a zgomotului asociat cu autoturismele;
Promovarea sănătății: este încurajat transportul activ, precum mersul pe jos și ciclismul;
Reducerea aglomerației: Fără mașini, se reduce aglomerația și congestionarea traficului. Acest fapt duce la călătorii mai rapide și mai eficiente în oraș.
Protejarea mediului înconjurător: se încurajează utilizarea mijloacelor de transport public și a vehiculelor electrice, contribuind la conservarea resurselor naturale și la reducerea impactului asupra ecosistemelor.
Prin intermediul unui comunicat publicat pe pagina de Facebook, Garda Națională de Mediu a precizat că mai multe transporturi ilegale de deșeuri au fost oprite la Vama Nădlac II.
Transporturile ilegale de deșeuri proveneau din Germania și Italia
Comisarii Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Arad au transmis că astăzi, 19 octombrie, au oprit, în punctul de trecere a frontierei Nădlac II – două transporturi ilegale de deșeuri.
Un transport cu deșeuri de tip DEEE (componente demontate din echipamente casate) provenit din Germania, în cantitate de 12.795 kg și un transport cu deșeuri de metale feroase și anvelope scoase din uz în cantitate de 7250 kg provenit din Italia.
Alte deșeuri, provenind din Ungaria, au fost oprite de către Comisarii Gărzii Naționale de Mediu
Ieri, 18 octombrie, comisarii Gărzii de Mediu Bihor au oprit ieri la graniţă (Punctul de trecere al Frontierei Borş II) un nou transport ilegal de deşeuri de tip DEEE (cuptoare cu microunde, aspiratoare, lămpi, prăjitoare de pâine, etc) în cantitate de 600 kg.
Transportul respins provenea din Ungaria.
Reamintim că, în cursul săptămânii trecute, un alt import ilegal de deșeuri a fost blocat la Frontiera Nădlac II. Comisarii au precizat că a fost vorba despre patru automarfare pline cu deșeuri care au încercat să ajungă în România.
Toate cele 56 de tone de deșeuri au ajuns înapoi în ţările de provenienţă.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat oficial că România intenționează să solicite aprobarea Comisiei Europene pentru amânarea cu până la doi ani a închiderii centralelor electrice pe lignit (cărbune brun).
România se angajaze să elimine utilizarea cărbunelui
Inițial, Guvernul român se angajase la Bruxelles să elimine treptat utilizarea lignitului începând cu anul 2026, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Într-un efort de a transforma strategia energetică a țării, Complexul Energetic Oltenia a încheiat parteneriate cu OMV Petrom, Tinmar și Alro Slatina pentru dezvoltarea de parcuri solare și centrale electrice pe bază de gaz.
Această schimbare strategică vine ca răspuns la cerințele de reducere a dependenței de cărbune, transmite publicația Economedia.ro.
Complexul Energetic Oltenia a primit ajutor financiar în valoare de 1.2 miliarde de lei din partea Uniunii Europene
În momentul de față, compania a primit aprobare și ajutor financiar în valoare de 1.2 miliarde de lei din partea Uniunii Europene, în cadrul unui plan de restructurare care include termene clare pentru eliminarea treptată a utilizării cărbunelui.
Compania a închis mai multe unități energetice pe bază de cărbune, însă din cauza întârzierilor, “oprirea centralelor pe lignit nu va coincide cu intrarea în funcțiune a acestor noi proiecte, ceea ce ar putea crea dificultăți pentru rețeaua electrică națională”, a declarat Burduja.
Ministrul urmează să călătorească la Bruxelles luna aceasta pentru a negocia noile termene.
Reciclarea canapelei uzate necesită dezmembrarea ei în componente precum lemn, metal și textile.
Separarea acestor materiale permite reciclarea lor în diferite moduri.
Compania Salubrizare Sector 5 S.A.: ”Atunci când vorbim de reciclarea canapelei uzate trebuie să știm că există o varietate de procese și procedee distincte, în funcție de elementele constructive, dar și de oportunitățile de moment”
Potrivit companiei din București, cel mai sustenabil mod de reciclare este vânzarea sau donarea vechii canapele.
Prelungirea perioadei de viață a unui obiect de mobilier înseamnă o reducere semnificativă a amprentei de carbon a acestuia.
Din păcate, nu tot timpul această metodă este viabilă. Uneori vechea canapea nu se află într-o stare suficient de bună, sau poate că pur și simplu nu găsim într-un interval decent de timp pe cineva interesat.
Există centre specializate sau firme de reciclare pentru gestionarea corespunzătoare a mobilierului uzat
”Ultima soluție este căutarea unei companii care se ocupă de colectarea și reciclarea deșeurilor mari, mai departe ocupând-se de sortarea materialelor componente și de prelucrarea lor corespunzătoare. De exemplu, cea mai mare parte a acestor piese de mobilier au în alcătuire metal, lemn, și spumă poliuretanică. Dacă metalul poate ajunge la o rată de reciclare de 100%, cu lemnul și spuma poliuretanică lucrurile sunt un pic mai complicate”, se arată în comunicatul publicat de compania Salubrizare Sector 5 S.A., într-un comunicat publicat pe contul de Facebook.
Mai multă grijă și responsabilitate înseamnă mai puțini copaci tăiați
În egală măsură, compania a transmis că lemnul, de exemplu, poate fi reutilizat ca material pentru construcții, transformat în pastă pentru producerea hârtiei sau pur și simplu tocat și transformat în plăci aglomerate de PAL sau MDF, sau în peleți, folosiți ca sursă de încălzire.
”Și chiar daca doar aproximativ 85% din cantitatea de lemn recuperată în urma sortării este astfel refolosită, acest material este unul din campionii recuperării. Oricare din procedeele enumerate mai sus poate fi considerat profitabil și are ca rezultat final diminuarea numărului de copaci tăiați”, au precizat membrii companiei din București.
Astăzi, 19 octombrie, a început Climate Change Summit, primul și cel mai amplu eveniment din Europa Centrală și de Est dedicat luptei împotriva schimbărilor climatice.
Bucureștiul devine, în zilele de 19 și 20 octombrie, punctul central al soluțiilor sustenabile.
Climate Change Summit aduce împreună peste 1500 de participanți, printre care se numără inovatori, antreprenori, cercetători și reprezentanți ai asociațiilor patronale și de business, precum și ai societății civile
Cu zeci de conferințe, workshopuri și mese rotunde dedicate schimbărilor climatice, summit-ul oferă o platformă amplă pentru dezbaterea și promovarea soluțiilor sustenabile.
Pe parcursul celor două zile ale evenimentului, vor fi prezentate soluții antreprenoriale, modele de lucru și proiecte sustenabile din întreaga lume, dar vor avea loc și discuții și evenimente axate pe situația actuală a României în ceea ce privește schimbările climatice și cum se pot face îmbunătățiri la nivel local pentru a avea un impact global.
Soluții locale cu impact global
Panelul intitulat ”Climate Solutions for a Sustainable Romania” va aduce în discuție soluții în lupta împotriva schimbărilor climatice, cu participarea lui Florin Spătaru și Mihaela Frăsineanu, consilieri de stat în Cancelaria Primului Ministru al României, alături de Ionuț Banciu, secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, sub moderarea jurnalistei Ligia Munteanu.
Un alt panel de interes local se concentrează pe ”Climate Law in Romania” și va fi moderat de Mihnea Cătuți, Director de Cercetare al Energy Policy Group.
La acest panel vor participa Alexandra Bocșe, Consilier de Stat în Departamentul Climă și Sustenabilitate al Administrației Prezidențiale, Alina Jalea, Consilier de Stat pentru Schimbările de Climat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, și Ionuț Banciu, Secretar de Stat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
În cadrul conferinței se vor discuta subiecte esențiale, cum ar fi importanța orașelor sustenabile, care va fi abordată în panelul ”Sustainable Cities of the Future”.
Acest panel va fi moderat de Claudiu Butacu, cofondator al EFdeN & energiaTa, și va avea participarea primarilor Elena Lasconi (Câmpulung Muscel), Ciprian Ciucu (Sector 6, București) și Radu Mihaiu (Sector 2, București).
România a fost evaluată pozitiv şi i-au fost recunoscute eforturile considerabile realizate în domeniul mediului înconjurător de Comitetul de Politici de Mediu (EPOC) din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Potrivit anunțului făcut de Ministerul Mediului din România, evaluarea a vizat controlul poluării, evaluarea impactului asupra mediului, poluarea transfrontieră, schimbări climatice, biodiversitate, zgomot, conservarea resurselor de apă, calitatea aerului, precum şi instrumente economice în politicile de mediu.
Ministrul Mediului: ”Trebuie să continuăm să inovăm şi să ne adaptăm pentru a face faţă provocărilor viitoare”
”Misiunea noastră este clară: să creăm un echilibru între dezvoltare şi conservare, punând întotdeauna natura şi oamenii pe primul plan. Suntem pe drumul cel bun, dar trebuie să continuăm să inovăm şi să ne adaptăm pentru a face faţă provocărilor viitoare”, a declarat ministrul Mircea Fechet, potrivit Economica.net.
Deși România a fost apreciată pentru progresele realizate, OCDE a formulat și câteva sugestii constructive cu privire la îmbunătățirea și alinierea ulterioară la standardele globale
Printre acestea se numără necesitatea depunerii de eforturi suplimentare pentru implicarea publicului în procesele de evaluare a impactului asupra mediului, furnizând cetățenilor informații ușor accesibile și oportunități adecvate de a-și exprima opinii.
De asemenea, s-a subliniat importanța luării unor măsuri suplimentare pentru extinderea acoperirii la nivel național în ceea ce privește tratarea apelor uzate urbane, precum și pentru continuarea eforturilor de asigurare a accesului la apă potabilă sigură pentru categoriile vulnerabile de cetățeni.
O pasăre americană întâlnită extrem de rar în Europa, sturzul cu creastă galbenă, a fost văzută de reprezentanţii unei asociaţii pentru protecţia naturii pe Grindul Chituc.
Este pentru prima dată când această specie de pasăre este observată în România
Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii Grupul Milvus informează că sturzul cu creastă galbenă (Seiurus aurocapilla) este o silvie neoarctică care cuibăreşte în pădurile de foioase din Statele Unite şi Canada şi iernează în pădurile tropicale şi subtropicale din Caraibe, Mexic şi America Centrală.
Acestă specie este observată extrem de rar în Europa de Vest, cele mai multe observaţii provenind din Insulele Azore şi Islanda. Aceste păsări sunt probabil împinse spre Europa de vânturi şi furtuni puternice din perioada migraţiei, spun reprezentanţii asociaţiei.
”Aceasta este prima observare a acestei specii în România şi a treia observaţie de pe continentul european”, au explicat reprezentanții asociației, potrivit Radio Europa FM.
Specia este întâlnită deosebit de rar
Sturzul cu creastă galbenă este o pasăre mică, cu o înfățișare discretă, având o penele maronii și abdomenul alb.
Numele său provine de la creasta aurie sau portocalie strălucitoare pe care o poartă.
Această pasăre, extrem de rar întâlnită, își găsește adăpost în principal în pădurile umede și mlăștinoase, preferând locurile cu un covor dens de frunze pe sol.
Cuibărește în apropierea solului, în zone cu vegetație bogată.
România a reușit să recicleze în 2022 aproximativ 61% din cantitatea de ambalaje introduse pe piață în decursul anului. Din cele 2,4 milioane de tone, România a reciclat 1,5 milioane de tone. În plus, alte 4% au fost valorificate prin alte metode (VAM), conform Ecoteca.
Sursă – www.ecoteca.ro
În intervalul 2009-2022 s-a observat o scădere a ambalajelor de hârtie și carton până în 2010. Celelalte tipuri de ambalaje au continuat săcrească pe parcursul anilor. Din 2010 și ambalajele din hârtie și carton au avut o evoluție ascendentă.
Ambalajele din metal au cunoscut o diminuare după anul 2019, însă destul de redusă. O scădere se mai observă la ambalajele de hârtie și carton începând cu anul 2021. De asemenea, ambalajele de plastic puse pe piață au cunoscut o stagnare după anul 2021.
România – Evoluția reciclării ambalajelor
Sursă – www.ecoteca.ro
În ceea ce privește reciclarea ambalajelor, în perioada 2009-2010 aceasta a cunoscut o diminuare de la 58% la 52%. Tendința a fost ulterior ascendentă, atingând 60% în 2014. Reciclarea s-a confruntat din nou cu o diminuare până în 2016, când a scăzut la minimul din perioada 2009-2022, 44%.
Începând cu anul 2017, procentul ambalajelor reciclate a fost ascendent, chiar dacă, simultan, a crescut și cantitatea de ambalaje de pe piață. Maximul a fost atins în 2018, când 66% din ambalajele de pe piață au fost reciclate. În 2020, procentul a fost de 62%, iar în 2022 de 61%.
Valorificarea prin alte metode era la 3% în anul 2009. Aceasta a scăzut până la 1% în 2013, după care a cunoscut un traseu ascendent. În 2022, valorificarea prin alte metode (VAM) s-a făcut pentru 4% din ambalajele de pe piață.
Evoluția reciclării pentru fiecare tip de ambalaj în parte
Sursă – www.ecoteca.ro
În cazul hârtiei s-a depășit ținta de 60% din anul 2008. În prezent, hârtia este reciclată în proporție de 70%, cu 5% sub ținta de 75% din 2025. Dintre cele 5%, 4 sunt vallorificate prin alte metode.
Sursă – www.ecoteca.ro
În cazul lemnului, în prezent reciclarea este de 61% + valorificare 1%. Atât ținta din 2008 (15%), cât și cea din 2025 (25%) au fost atinse și depășite.
Sursă – www.ecoteca.ro
În cazul metalului, ținta din 2008 a fost de 50%. În 2022 au fost reciclate 54%, iar ținta din 2025 este tot de 50%. În cazul metalului nu mai există în prezent valorificare prin alte metode.
Sursă – www.ecoteca.ro
Ținta de 22,5% din 2008 pentru plastic a fost și ea depășit, în prezent existând o reciclare de 47% + 13% valorificare prin alte metode. Ținta pentru anul 2025 este de 50%.
De pildă, în 2022, din cele 490 de mii de tone de ambalaje de plastic introduse pe piață, aproximativ 150 de mii au fost reprezentate de PET-uri. Dintre acestea, aproximativ 91 de mii au fost reciclate prin OIREP (Evidența Gestiunii Deșeurilor) și aproximativ 124.000 individual.
Sursă – www.ecoteca.ro
În ceea ce privește sticla, ținta de 60% din 2008 a fost depășită. Pentru anul 2025, ținta este de 70%, iar în prezent sunt reciclate doar 65% din totalul ambalajelor de sticlă. În cazul sitclei nu există deloc reciclare prin alte metode.
Valorile din Euostat sunt diferite față de cele de mai sus ca urmare a faptului că România reciclează extrem de puțin din deșeurile municipale. O altă analiză a Ecoteca a constat că în 2021 țara noastră a reciclat doar 11,3% din totalul deșeurilor municipale.
Ca o comparație, media Uniunii Europene din același an a fost de 49%.
De asemenea, în același an România a generat 302 kg. deșeuri municipale/cap locuitor, în timp ce media europeană a fost de 503 kg/cap locuitor.
