30.7 C
București
vineri, 29 august, 2025
Acasă Blog Pagină 484

Ciclon polar peste România de duminică

Sursa: ANM

Meteorologii avertizează că de duminică vremea se schimbă radical. Vom avea chiar și un cod galben pe ninsori și viscol și există chiar și o informare meteorologică pentru întreaga țară. Mai exact, cei de la ANM spun că “în intervalul 03 februarie, ora 10 – 05 februarie, ora 18, aria ninsorilor se va extinde treptat din orele serii dinspre regiunile nord-vestice și va cuprinde cea mai mare parte a țării. Local se va depune strat nou de zăpadă, care va fi mai consistent în zonele montane. Prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși pe alocuri 20…30 l/mp, cu precădere în jumătatea vestică a țării. Vântul va prezenta local și temporar intensificări, cu viteze în medie de 50…60 km/h în majoritatea zonelor, iar la munte cu rafale de 65…75 km/h. Vor fi perioade în care intensificările de vânt se vor asocia cu ninsoare”.

Vremea se va răci, maxime de 2 grade

Însă exact de duminică începe să se răcească foarte tare. ”Duminică, o masă de aer polar care va reduce semnificativ temperaturile în toată țara, scăderea se va resimți începând de sâmbătă noapte în zonele intracarpatice, minimele vor coborî sub minus 10 grade, apoi masa de aer polar se va intensifica în toate regiunile, vremea va deveni geroasă în special în jumătatea de vest a țării. Geroasă înseamnă că valorile minime vor fi cuprinse între minus 10 și sub minus 10 grade Celsius, probabil să coboare spre minus 20 în depresiuni din Transilvania. De duminică până miercuri temperaturile maxime vor fi negative în majoritatea regiunilor și vor fi cuprinse de la minus 8 grade în depresiuni până la 0 grade – 1 grad în zone din sud.

Valori mai scăzute decât normalul perioadei

Vor fi valori mai scăzute chiar și decât ar trebui să avem acum. Masa de aer rece vine cu precipitații în toată țara, din această seară, la noapte și mâine va traversa toată țara, vor fi amestecate ploaie, lapoviță și ninsoare, dar se vor transforma în ninsoare în toată țara. Se va depune strat de zăpadă mai consistent la munte, unde deja a nins și va continua să ningă. Toate aceste fenomene vor fi însoțite de vânt, nu doar la munte și în zonele mai joase”, a explicat meteorolul Alina Șerban la Antena3. Cert este că și în București se va răci vremea de duminică, iar până miercuri vom avea maxime de 2 grade.

Iohannis: România este interesată puternic de gazul caspic. Țara noastră rămâne un producător important de hidrocarburi

Sursa: presidency

Președintele Klaus Iohannis a declarat la reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de gaze la Baku, faptul că țara noastră rămâne foarte interesată de gazul caspic. „De la bun început, România a recunoscut contribuţia importantă pe care Azerbaidjanul şi Coridorul Sudic de Gaze o au în acoperirea nevoilor energetice ale Europei. România a oferit garanţia angajamentului său neîntrerupt de a fi parte a eforturilor menite să dezvolte şi să extindă Coridorul către noi pieţe în Europa Centrală şi de Sud-Est. Rămânem puternic interesaţi în accesarea de volume suplimentare de gaz caspic pentru a acoperi consumul nostru naţional aflat în creştere”, a spus şeful statului, potrivit Agerpres. De altfel, președintele a precizat că în ultimii ani România a făcut investiții serioase pentru transportarea gazelor, din țările vecine.

Trans Balkan va furniza gaz și în flux invers

„Compania română Transgaz şi-a unit forţele cu operatorii sistemelor de transmisie de gaz din Grecia, Bulgaria şi Ungaria, pentru a dezvolta Coridorul Vertical. Memorandumul de Înţelegere actualizat şi semnat de cele patru companii în decembrie 2022 va permite un flux de gaze bidirecţional între sudul şi centrul Europei, prin România, îmbunătăţind securitatea furnizării în toată regiunea. (…) Începând din ianuarie 2022 şi ca urmare a investiţiilor făcute de operatorul român de furnizare a gazului, conducta de gaz Trans-Balkan poate opera în regim de flux invers. Acest lucru oferă o alternativă pentru lanţul de furnizare a volumelor de gaze din Azerbaidjan, prin Turcia, Bulgaria şi România, dar şi mai departe pentru pieţe în aval. (…) Conducta de gaz care conectează reţeaua românească de gaz cu capitala Chişinău a fost dată în folosinţă în octombrie 2021 şi este acum pe deplin funcţională. Conducta poate transporta suficient gaz pentru a acoperi consumul anual al Republicii Moldova pe malul drept”, a explicat Iohannis.

Gazul azer a fost o plasă de salvare


„Gazul din Azerbaidjan, livrat prin Coridorul Sudic, a venit ca o plasă de siguranţă pentru multe state din regiune. Asigurările date de Azerbaidjan, în mod personal de către preşedintele Aliyev, în ceea ce priveşte disponibilitatea gazului caspic pentru piaţa europeană, au oferit o atât de necesară stabilitate şi predictibilitate într-o perioadă critică pentru pieţe. Încheierea Memorandumului de Înţelegere asupra Parteneriatului Strategic în domeniul energiei, semnat de către Uniunea Europeană şi Azerbaidjan în iulie 2022, deschide calea pentru consacrarea suplimentară a rolului Coridorului Sudic ca element esenţial în strategia de diversificare a UE”, a spus şeful statului.

România producător important de hidrocarburi

De altfel presedintele a reiterat faptul că țara noastră continua să fie un producător important de hidrocarburi. De altfel el a amintit de semnarea Acordului de Parteneriat strategic în domeniul dezvoltării și furnizării energiei verzi între guvernele din Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria. „Prin acest acord, vom dezvolta un cablu submarin pentru energie electrică verde la Marea Neagră, oferind o contribuţie valoroasă pentru o securitate energetică europeană mai puternică. Acest Parteneriat Strategic este totodată în concordanţă cu planul REPowerEU şi va consolida creşterea economică, securitatea, rezilienţa şi acţiunile climatice pentru Europa şi pentru partenerii noştri”, a afirmat Iohannis.

Calitatea Apei din România s-a îmbunătățit. Suntem însă departe de standardele europene

Sursa: Romwater

Administrația Națională a Apelor Române a făcut o analiză din care reiese că în ultimii 10 ani calitatea apei din România s-a îmbunătățit. Vorbim aici și despre râuri și alte ape curgătoare. Raportul de îmbunătățire pe care l-au constat cei de la ANAR este de 10% din ceea ce a fost evaluat, respective 850 de corpuri de apă, adică 38.874 km de râu, scriu cei de la ZF. Aproximativ 66% dintre apele de suprafață se află într-o stare bună, asta înseamnă că pot susține ecosisteme acvatice. Chiar dacă s-a înregistrat acea îmbunătățire în ultimii 10 ani, există totuși necesitatea ca aceste lucruri să treacă la un alt nivel și calitatea apelor să fie și mai bună. “Dacă privim evolutiv, datorită investiţiilor din domeniul sistemelor de alimentare şi colectare centralizată a apelor, calitatea apelor de suprafaţă s-a îmbunătăţit în ultimii zece ani cu aproximativ 10%.

Este doar o estimare, standardele europene sunt mai restrictive

Aceasta este doar o estimare, pentru că monitorizarea apelor şi evaluarea calităţii apelor la standardele europene de calitate au devenit mult mai restrictive prin raportare la aceeaşi perioadă “, au scris, pentru sursa citată reprezentanţii ANAR. “Spre exemplificare, menţionăm corpurile de apă – râuri, unde s-a constatat, la nivel naţional, că 68,93 % din corpurile de apă sunt în stare ecologică bună, bazinele/spaţiile hidrografice Jiu, Mureş şi Siret situându-se peste media la nivel naţional.“ Rămâne totuși întrebarea ce se întâmplă cu celelalte aproximativ 40% dintre râurile unde lucrurile stau prost la calitatea apei.

Poluarea de suprafață provine de la gospodării

„Poluarea apelor de suprafaţă este cauzată în special de sursele de poluare puncti­forme şi difuze potenţial semnifi­cative. Din principalele surse de poluare puncti­forme a apelor din România monito­rizate la nivel naţional în anul 2021, 62,92% provin din evacuările de ape uzate ale marilor aglomerări urbane, iar 23,28% sunt reprezentate de evacuă­rile de ape uzate provenite din activităţile industriale, cum ar fi producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, apă caldă, industria metalurgică sau de construcţii metalice, industria extractivă.“ Iar acolo unde vorbim despre poluare de suprafață lucrurile sunt simple. Aceasta provine de la locuințele care nu au canalizare și depozitarea improprie a gunoiului.

9 țări printre care și România cer ca hidrogenul regenerabil să devină obiectiv UE

Sursă - Pexels

Nouă state membre ale Uniunii Europene, printre care și România, au cerut Comisiei Europene să includă hidrogenul cu emisii scăzute de carbon în obiectivele UE privind hidrogenul regenerabil, potrivit euractiv.com. Franța, România, Bulgaria, Polonia, Slovenia, Croația, Slovacia, Ungaria și Cehia au făcut apelul într-o scrisoare trimisă Comisiei Europene. Cererea lor se bazează pe principiul „neutralității tehnologice”. Dar și a „suveranitatea și competențele statelor membre de a decide asupra mixurilor lor energetice”, așa cum sunt definite în tratatele UE. În scrisoarea lor, miniștrii energiei și industriei din cele nouă state membre cer ca această „schimbare de gândire” să fie reflectată în directiva UE. Cea privind energia regenerabilă (RED), care este în prezent revizuită pentru a treia oară.

Producția și transportul de hidrogenului să fie reglementate

Grupul solicită, de asemenea, introducerea unor amendamente similare în așa-numitul „pachet de gaz”. Cel care reglementează producția și transportul hidrogenului. De asemenea reprezentații statelor cer ca această „schimbare de gândire” să fie reflectată. Mai exact în directiva UE privind energia regenerabilă (RED), care este în prezent revizuită pentru a treia oară. Grupul solicită, de asemenea, introducerea unor amendamente similare în așa-numitul „pachet de gaz” care reglementează producția și transportul hidrogenului. „Îndemnăm Comisia să propună un amendament pentru proiectul RED3. Pentru a alinia obiectivele privind hidrogenul și carburanții în transport și industrie cu o astfel de abordare neutră din punct de vedere tehnologic”, scriu cele nouă țări în scrisoare. În opinia lor, urmărirea obiectivelor „exclusiv din surse regenerabile” ar putea împiedica obiectivul principal al UE. Acela de a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră pentru a atinge neutralitatea carbonului până în 2050. Împreună, cele nouă țări constituie o minoritate de blocare în Consiliul de Miniștri al UE, potrivit anturajul lui Agnès Pannier-Runacher, ministrul francez al tranziției energetice.

Stimulente egale pentru hidrogenul regenerabil

Hidrogenul cu emisii scăzute de carbon ar trebui astfel dezvoltat „fără întârzieri sau constrângeri inutile”, scriu ei. Și solicită stabilirea de „ținte ambițioase” și „stimulente egale” atât pentru hidrogenul regenerabil, cât și pentru hidrogenul cu emisii scăzute de carbon. În joc este competitivitatea industriei în curs de dezvoltare a hidrogenului din UE, susțin miniștrii. Lăsarea hidrogenului cu emisii scăzute de carbon pe marginea drumului ar „limita viteza de dezvoltare a economiei noastre cu hidrogen”. Ceea ce „ar ridica inevitabil costurile de producție a hidrogenului, cu efectul de reducere a competitivității globale a industriei europene”, scriu ei. Bazându-se exclusiv pe energiile intermitente, cum ar fi energia solară sau eoliană, „restrânge utilizarea electrolizatorului și crește proporțional costul de generare a hidrogenului”, adaugă ei. Fără stimulente pentru toate tipurile de hidrogen curat, industriile din UE ar putea fi, de asemenea, tentate să plaseze producția peste Atlantic. Acolo unde ar beneficia de miliardele de subvenții oferite în temeiul Legii de reducere a inflației din SUA.

Europa interzice importurile de carburanți din Rusia. Motorina se va scumpi din nou

Sursa: NY Times

O analiză a jurnaliștilor de la New York Times aduce în prim-plan o previziune sumbră care ar putea să arunce în aer prețurile la motorină. De duminică, mai exact 5 februarie, Europa interzice importurile la carburanți, respectiv cei care provin din Rusia. S-au făcut deja stocuri din acest combustibil, cu toate acestea scumpirea motorinei pare inevitabilă în condițiile date. Pasul pe care îl face Europa în acest sens este unul extrem de periculos notează jurnaliștii străni, pentru că există foarte mulți transportatori care folosesc motorina și de asemenea sunt mulți posesori de automobile pe motorină, aproximativ 40% dintre ei. “Chiar dacă embargoul asupra țițeiului rusesc, demarat în 5 decembrie anul trecut, a produs puține perturbări, există temeri că interzicerea produselor rafinate precum motorina ar putea să nu fie atât de lină. Prețurile livrărilor la termen pe piața europeană au crescut deja”, spun jurnaliștii americani.

Rusia a dat jumătate din importurile de combustil în 2022

Ca și exemplu, anul trecut Rusia a dat Europei nu mai puțin de jumătate din importurile de motorină, ceea ce înseamnă foarte mult pentru ca această cantitate să fie înlocuită rapid. Iar analiștii sunt de părere că Europa va trebui să aducă acest tip de combustil din alte state precum Arabia Saudit[, Kiweit, Emiratele Arabe, ba chiar și SUA. “Această reechilibrare, care abia începe, va provoca aproape sigur tensiuni care forțează prețurile mai mari, spun analiștii. În primul rând, distanțe mai mari pentru transportul motorinei implică nave mai mari de transport, iar timpii de expediere mai lungi vor crește costurile. Ar putea apărea și defecțiuni de livrare a combustibililor, mai arată NY Times.

Rezervele or să ajute, dar pentru prea puțin timp

“În Europa, nu este de așteptat să apară imediat un deficit de motorină și alte produse petroliere; rezervele oferă cel puțin un tampon pe termen scurt. (…) Totuși, diferența dintre prețul motorinei și cel al petrolului, de peste 40 de dolari/baril, este cu mult peste normal, deși este mai mică decât anul trecut. În același timp, șoferii plătesc la pompă o motorină cu 15% mai scumpă decât benzina, față de o diferență de 3% în 2021”, mai apreciază NY Times. Desigur Rusia a găsit deja soluție de avarie pentru a-și vinde petrolul, astfel că dacă nu mai cumpără Europa, există India și Turcia care sunt interesate.

Compania Shell e dată în judecată de 14.000 de nigerieni pentru impactul devastator al poluării

Sursă - Unsplash

Compania Shell a stârnit furia a aproape 14.000 de oameni din două comunități nigeriene, care caută dreptate la Londra împotriva gigantului din industria combustibililor fosili, susținând că este responsabil pentru poluarea devastatoare a surselor lor de apă și distrugerea modului lor de viață, conform The Guardian.

Cetățenii din zona deltei Nigerului din Ogale, o comunitate de fermieri, au depus cererile săptămâna trecută, după ce s-au alăturat celor peste 2.000 de oameni din zona Bille, o comunitate de pescari.

În total, 13.652 de cereri de la persoane, precum și de la biserici și școli, cer gigantului petrolier să curețe poluarea despre care spun că le-a devastat comunitățile.

Ei cer, de asemenea, compensații pentru pierderea surselor de trai, deoarece nu mai pot cultiva și pescui din cauza scurgerilor continue de petrol din operațiunile Shell.

Shell, care a declarat profituri de peste 30 de miliarde de dolari pentru primele trei trimestre ale anului 2022, susține că aceste comunități nu au statut legal pentru a obliga compania să curețe locul.

Gigantul susține că cetățenilor le este interzis să solicite despăgubiri pentru scurgerile care au avut loc cu cinci ani înainte de a-și depune contestațiile.

Compania mai spune că nu își asumă nicio responsabilitate pentru sifonarea clandestină a petrolului din conductele sale de către bande organizate, despre care spune că provoacă multe deversări.

Cazul împotriva Shell are loc în timp ce compania se pregătește să părăsească delta Nigerului, după mai bine de 80 de ani de operațiuni în care au obținut profituri substanțiale.

Compania Shell a provocat și probleme de sănătate localnicilor

Daniel Leader, partener la Leigh Day, care îi reprezintă pe reclamanți, a declarat:

„Acest caz ridică întrebări importante cu privire la responsabilitățile companiilor de petrol și gaze.

Se pare că Shell încearcă să lase delta Nigerului liberă de orice obligație legală de a aborda afectarea mediului cauzată de scurgerile de petrol din infrastructura sa de-a lungul mai multor decenii.

Într-un moment în care lumea se concentrează pe „tranziția justă”, acest lucru ridică întrebări profunde cu privire la responsabilitatea companiilor de combustibili fosili pentru moștenirea și poluarea continuă a mediului.”, a spus el.

Avocații susțin că amploarea deversărilor de petrol din deltă maschează o tragedie umană la o scară extraordinară, poluarea ingerată de localnici provocând efecte grave asupra sănătății și afectând ratele mortalității.

Un raport al Universității din St Gallen din Elveția a constatat că sugarii din delta Nigerului au de două ori mai multe șanse de a muri în prima lună de viață dacă mamele lor trăiesc în apropierea unei scurgeri de petrol – un studiu care sugerează că există 11.000 de decese premature pe an în delta Nigerului.

Shell a susținut timp de cinci ani că nu este responsabilă pentru acțiunile filialei sale nigeriene Shell Petroleum Development Company of Nigeria (SPDC), iar pretențiile oamenilor din Ogale și Bille nu au putut fi audiate într-o sală de judecată din Londra.

Totuși, Curtea Supremă a hotărât anul trecut că „există un caz argumentabil” potrivit căruia comunitățile nigeriene ar putea acționa în instanță.

Peste 50.000 de oameni sunt afectați de exploatările companiei Shell

Compania Shell continuă să susțină în apărare că nu este răspunzătoare în calitate de societate-mamă.

Pe lângă miile de pretenții individuale împotriva Shell, avocații solicită, de asemenea, despăgubiri pentru pretinsele daune aduse proprietăților comunale, în beneficiul tuturor celor care trăiesc în mijlocul poluării cronice în comunitatea rurală Ogale, cu 40.000 de locuitori, și în Bille, o comunitate de 13.000 de locuitori.

Pretențiile depuse la înalta instanță arată că Shell plc și/sau filiala sa SPDC au fost conștiente de scurgerile sistemice de petrol din conductele lor care au avut loc de-a lungul mai multor ani, dar nu au luat măsurile adecvate pentru a le preveni sau pentru a le curăța.

Planul industrial Green Deal a fost lansat, ce subvenții se pregătesc la nivelul UE

Sursă - Unsplash

Planul Industrial Green Deal a fost lansat de către Președintele Comisiei Europene. Acest plan face parte din eforturile UE de a ține pasul cu o cursă mondială a schemelor de subvenții pentru industriile ecologice. Întrucât UE urmărește neutralitatea climatică până în 2050, industriile cheie, cum ar fi producția de turbine eoliene, panouri solare și vehicule electrice cu baterii, trebuie să fie pregătite să furnizeze tehnologiile necesare pentru decarbonizarea economiei. Prin urmare, țările din întreaga lume stimulează schemele de subvenții pentru industriile verzi, a spus Von der Leyen, menționând Japonia, India, Marea Britanie, Canada și Legea SUA pentru Reducerea Inflației. „De mult timp, susținem că lupta împotriva schimbărilor climatice este o necesitate”, a precizat președintele Comisiei. Cu toate acestea, au fost exprimate îngrijorări că schemele de subvenții externe ar putea încuraja industriile verzi să mute producția în alte țări sau să construiască noi fabrici în afara Europei. Pentru a crește capacitatea europeană de producție a tehnologiilor verzi, Comisia va propune un nou „Lege privind industria net zero” până la jumătatea lunii martie.

Se va accelera acordarea de permise verzi

Aceasta, a spus Von der Leyen, „va stabili ținte pentru ceea ce avem nevoie până în 2030, deoarece există o ecuație simplă: doar ceea ce este măsurat se realizează”. Noua lege „se va concentra pe tehnologiile cheie pentru trecerea la zero net”, a spus șeful Comisiei, adăugând că „va accelera acordarea de permise”, „scentiva proiectele din mai multe țări” și va ajuta la „reducerea birocrației”. Industriile care vor intra în domeniul de aplicare al noii legi includ „bateriile, morile de vânt, pompele de căldură, tehnologiile solare, electrolizoarele, captarea și stocarea carbonului, se arată în document. Planul va fi discutat la reuniunea șefilor de stat și de guverne din UE de la Bruxelles în perioada 9-10 februarie, iar Von der Leyen a spus că va „contura propunerea legală” pentru Actul Net-Zero Industry. Cu privire la finanțare, care a fost un conflict cheie în perioada premergătoare reuniunii de astăzi, von der Leyen a subliniat diferitele opțiuni care sunt pe masă.

Finanțare de 250 de miliarde de euro

„Vrem să valorificăm posibilitățile oferite de REPowerEU, InvestEU și Fondul de inovare”, a spus von der Leyen.  „Așadar, avem posibilitatea de a redirecționa sau reorienta finanțarea suplimentară a REPowerEU, este de aproximativ 250 de miliarde de euro, către industriile noastre net zero”, a spus ea, adăugând că Comisia va „permite și încuraja” țările UE să folosească acești bani pentru scutiri fiscale. Deocamdată, finanțarea politicii industriale a UE este de așteptat să provină în principal din statele membre. Acesta este motivul pentru care regulile privind ajutoarele de stat care restricţionează în mod normal subvenţiile naţionale ar trebui relaxate într-un cadru temporar, potrivit preşedintelui Comisiei.

Studiu: schimbările climatice afectează creierul uman

Sursă - Unsplash

O cercetare făcută de Neural Engineering arată că traumele psihologice cauzate de fenomene meteorologice și climatice extreme, cum ar fi incendiile, pot avea un impact pe termen lung asupra creierului și funcționării cognitive ale supraviețuitorilor. potrivit theconversation.com. În special asupra modului în care aceștia procesează distragerile. Ba mai mult, același studiu spune că schimbările climatice afectează tot mai mult oamenii din întreaga lume, inclusiv prin căldură extremă, daune provocate de furtuni și evenimente care pun viața în pericol, cum ar fi incendiile de vegetație. În cercetările anterioare, se arată spre exemplu faptul că după incendiul din 2018 care a distrus orașul Paradise, California, simptomele cronice ale tulburării de stres posttraumatic (PTSD), anxietatea și depresia au fost foarte răspândite în comunitățile afectate mai mult de șase luni după dezastru. De asemenea s-a concluzionat că persoanele ale căror case sau familii au fost direct afectate de incendiu au prezentat un impact mai mare asupra sănătății mintale decât cei care au fost afectați indirect, adică persoanele care au asistat la eveniment în comunitatea lor, dar nu au avut o pierdere personală.

Oamenii expuși la efectele schimbărilor climatice au modificări cognitive

În noul studiu s-a dorit să se înțeleagă dacă simptomele traumei legate de schimbările climatice se traduc prin modificări ale cognitive. Cei care au făcut studiul, au constatat că respondenții expuși la foc, direct sau indirect, au tratat distragerile cu mai puțină acuratețe decât grupul de control. De asemenea, s-au găsit diferențe în procesele creierului care stau la baza acestor diferențe cognitive. Oamenii care au fost expuși la incendiu au avut o activitate mai mare a lobului frontal în timp ce se confruntă cu distragerile. Lobul frontal este centrul funcțiilor de nivel superior ale creierului. Activitatea frontală a creierului poate fi un marker pentru efortul cognitiv, sugerând că persoanele expuse la incendii pot avea mai multe dificultăți în procesarea distragerilor și compensarea prin efort mai mare.

Sănătatea mintală afectată de schimbările climatice

Având în vedere că schimbările climatice alimentează mai multe dezastre, este incredibil de important să înțelegem impactul acestora asupra sănătății umane, inclusiv asupra sănătății mintale. Sănătatea mintală rezistentă este ceea ce ne permite să ne recuperăm după experiențele traumatice. Modul în care oamenii experimentează și se confruntă mental cu catastrofele climatice pregătește scena pentru viețile noastre viitoare. Există strategii pe care oamenii le pot folosi pentru a ajuta la reducerea stresului. Cercetările psihosociale sugerează că practicarea atenției și dezvoltarea unui stil de viață sănătos, cu exerciții regulate și somn suficient, pot proteja bunăstarea mentală în aceste scenarii, împreună cu dezvoltarea legăturilor sociale puternice.

Plantarea de copaci în orașe ar putea reduce decesele cauzate de caniculă. Cluj-Napoca, orașul cu cei mai mulți morți prematur din cauza căldurii în 2015

Sursă - Unsplash

Plantarea de copaci ar putea însemna că mai puțini oameni mor din cauza temperaturilor din ce în ce mai ridicate în timpul verii în orașe, sugerează un studiu, potrivit The Guardian.

Creșterea nivelului de acoperire a arborilor de la media europeană de 14,9% la 30% poate scădea temperatura în orașe cu 0,4 grade Celsius, ceea ce ar putea reduce decesele cauzate de căldură cu 39,5%, conform modelelor din 93 de orașe europene.

Tamara Iungman, de la Institutul de Sănătate Globală din Barcelona, a declarat:

„Acest lucru devine din ce în ce mai urgent pe măsură ce Europa se confruntă cu fluctuații de temperatură mai extreme cauzate de schimbările climatice.

Știm deja că temperaturile ridicate din mediile urbane sunt asociate cu rezultate negative asupra sănătății, cum ar fi insuficiența cardiorespiratorie, internarea la spital și moartea prematură”, a spus ea.

Echipa ei dorește să influențeze factorii de decizie politică pentru a face orașele mai verzi, „mai durabile, mai rezistente și sănătoase”, precum și pentru a atenua problemele climatice, a adăugat ea.

De asemenea, se așteaptă că bolile și decesele cauzate de căldură să reprezinte o povară și mai mare pentru serviciile de sănătate în perioada următoare.

Cercetătorii au folosit date despre mortalitate pentru a estima reducerea potențială a deceselor de la temperaturi mai scăzute, ca urmare a acoperirii crescute a copacilor.

Folosind date din 2015, ei au estimat că din cele 6.700 de decese premature din acel an atribuite temperaturilor urbane mai ridicate, 2.644 ar fi putut fi prevenite dacă acoperirea arborilor ar fi crescut.

Sursă – Unsplash

Plantarea de copaci, extrem de necesară în Cluj-Napoca

Orașele cele mai susceptibile de a beneficia de creșterea acoperirii arborilor sunt în sudul și estul Europei, unde temperaturile de vară sunt cele mai ridicate și acoperirea arborilor tinde să fie mai scăzută.

În Cluj-Napoca, orașul cu cel mai mare număr de decese premature din cauza căldurii în 2015, de 32 la 100.000 de oameni, acoperirea arborilor este de doar 7%.

În Lisabona, Portugalia, este de până la 3,6%, iar în Barcelona de 8,4%.

În comparație, aceasta este de 15,5% la Londra și 34% la Oslo.

Mark Nieuwenhuijsen, cercetător la Institutul de Sănătate Globală din Barcelona, a declarat că echipa a ales procentul de 30%, deoarece aceasta este o țintă la care lucrează în prezent multe orașe.

El a spus că nu este nevoie ca clădirile să fie distruse și înlocuite cu parcuri, deoarece există suficient spațiu pentru a planta mai mulți copaci în toate orașele pe care echipa le-a analizat.

Acesta a lăudat inițiative precum planul de 3 miliarde de copaci al Uniunii Europene și propunerea guvernului Regatului Unit de a se asigura că fiecare casă se află la o distanță de 15 minute de un spațiu verde.

El a adăugat că orașele care sunt „prea dominate de mașini” ar trebui să ia în considerare înlocuirea drumurilor asfaltate, care absorb căldura, cu copaci.

Sursă – Unsplash

Plantarea copacilor aduce numeroase beneficii pentru sănătate

Plantarea mai multor copaci în orașe ar trebui să fie prioritară, deoarece aduce o gamă uriașă de beneficii pentru sănătate, dincolo de reducerea deceselor cauzate de căldură, a adăugat el, inclusiv reducerea bolilor cardiovasculare, a demenței și a sănătății mintale precare.

Profesorul Yadvinder Malhi, profesor de știință a ecosistemelor la Universitatea din Oxford, care nu a fost implicat în studiu, a spus:

„Mai mult de jumătate din oamenii de pe Planetă trăiesc în orașe, așa că copacii vor fi esențiali pentru a face zonele urbane rezistente la schimbările climatice și vor îmbunătății calitatea mediului urban.

Copacii urbani aduc multe beneficii colaterale dincolo de adaptarea la schimbările climatice: multe studii arată că doar a vedea și a mirosii copacii aduce un beneficiu de sănătate și bunăstare, precum și de îmbunătățire a biodiversității urbane”, a spus el.

Activiștii de mediu care au aruncat un tort pe statuia de ceară a Regelui Charles al III-lea au fost amendați

Sursă - Captură foto The Sun

Activiștii de mediu care au aruncat un tort pe fața unei statui de ceară a Regelui Charles al III-lea din Madame Tussauds au fost obligați să plătească atracției turistice din Londra o despăgubire de 3.500 de lire sterline, potrivit The Guardian.

Eilidh McFadden, în vârstă de 20 de ani, și Tom Johnson, în vârstă de 29 de ani, au fost găsiți vinovați de prejudicii penale la tribunalul din Westminster pentru aruncarea unui tort vegan, în toamna anului trecut, pe statuia de ceară Regelui Charles al III-lea.

După incident, statuia a avut nevoie să fie revopsită, în timp ce sacoul, cămașa, papionul și peruca au trebuit curățate.

Potrivit instanței, unii angajați au fost nevoiți să lucreze timp de cinci ore, în vreme ce vizitarea a fost oprită pentru aproape o oră, fapt ce ar fi împiedicat intrarea a până la 900 de persoane.

Judecătorul districtual Neeta Minhas le-a spus celor doi că este convinsă că prejudiciul este „semnificativ” și „nu este minor sau temporar”.

„Dacă prejudiciul este semnificativ, chiar și în cadrul unui protest pașnic, nu ar fi disproporționat să existe o condamnare și vă voi găsi pe amândoi vinovați”, a spus ea.

Activiștii de mediu au fost obligați să plătească până la 3.500 de lire

Aceasta i-a dat lui Tom Johnson o eliberare condiționată de 12 luni, dar l-a obligat să plătească despăgubiri de 1.750 de lire sterline și costuri de 250 de lire sterline.

De cealaltă parte, McFadden, care a avut trei condamnări anterioare, a fost obligat să plătească aceeași sumă și a primit un ordin comunitar de 12 luni, inclusiv 80 de ore de muncă neremunerată.

Ambii au negat acuzațiile.

Jonathan Bryan, pentru acuzare, a spus următoarele:

„Punerea unei plăcinte cu cremă pe un model de ceară a regelui Charles nu va convinge pe nimeni de schimbările climatice, este o acțiune total banală”, a spus el.

În apărarea sa, McFadden a replicat:

„Spuma de bărbierit pe o lucrare de ceară nu este nimic în comparație cu daunele pe care le vedem din cauza crizei climatice, a spus acesta.