Firma americană MeliBio a lansat Mellody, primul său produs comercial care imită mierea de albine.
Compania promovează, de ani buni, diverse alimente care pot înlocui produsele de origine animală.
Cu toate acestea, ingredientele și tehnologia sunt secrete, transmite publicația Green Queen.
Săptămâna trecută, MeliBio a prezentat Mellody, primul său produs care imită mierea de albine, în fața unei mulțimi de peste 65.000 de participanți
În timp ce alte companii au lansat produse care imită mierea și care sunt realizate din ingrediente precum mere și lămâi, firma susține că noile ingrediente oferă consumatorilor ”un produs mai durabil și mai etic”.
Analizând eticheta, se poate constata fapul că noul produs conține ingrediente ca fructoză, glucoză și o gamă largă de extracte din plante, inclusiv sumac, boabe de cafea verde sau mușețel.
”Oferind restaurantelor și consumatorilor o alternativă delicioasă și durabilă, sperăm să contribuim la restabilirea armoniei ecologice și să facem loc pentru polenizatori”, a declarat Darko Mandich, CEO și co-fondator MeliBio, într-un comunicat.
Producția globală de miere se confruntă cu o serie de amenințări, iar colonii întregi de albine sunt distruse din cauza utilizării pesticidelor. Să nu uităm că albinele au un rol vital, polenizând peste 75% din plantele cu flori ale lumii
Potrivit studiilor, în 2022, vânzările de miere au ajuns la 920 de milioane de dolari, cu o creștere de două cifre.
”Mulți oameni nu sunt conștienți de problemele legate de producția comercială de miere și de impactul acesteia asupra celor 4.000 de specii de albine din SUA”, a adăugat Mandich.
Experții leagă declinul albinelor de utilizarea pesticidelor și erbicidelor agricole.
În 2018, Uniunea Europeană a interzis cea mai populară clasă de insecticide, neonicotinoidele.
Evaluatorii științifici au concluzionat că pesticidele prezintă un risc pentru albinele melifere, dar și pentru populațiile de albine sălbatice.
Liderul indigen și ecologist al tribului Awyu din Papua, Hendrikus ”Franky” Woro, a depus o plângere penală, reclamând distrugerea mediului și pericolul reprezentat de schimbările climatice.
Potrivit organizației Greenpeace International, ”Franky” Woro a depus această reclamație în cursul zilei de luni, 13 martie, la Curtea Administrativă Jayapura, urmând să primească un răspuns din partea justiției.
Procesul solicită revocarea unui permis eliberat de guvernul provincial Papua către PT Indo Asiana Lestari (PT IAL) care acoperă terenurile indigene tradiționale.
Liderul indigen: ”De generații întregi, suntem proprietarii acestor terenuri, dar nu am fost informați corespunzător despre activitățile planificate ale companiei. De asemenea, nu am fost consultați în nicio analiză de impact asupra mediului”
În acest context, avocatul Tigor Hutapea, parte a echipei de advocacy pentru salvarea pădurilor din Papua, a explicat că autorizația de mediu a fost eliberată pe baza unei analize de impact asupra mediului necorespunzătoare.
”Autorizația ignoră existența proprietarilor indigeni obișnuiți. Mai mult, actul este unui viciat pentru că nu a fost însoțit de o analiză de conservare. Rezultatul va fi deteriorarea mediului și încălcarea drepturilor popoarelor indigene”, a transmis avocatul.
Pentru indigeni, pădurile sunt împletite cu identitatea lor culturală, iar distrugerea acestora ar putea reprezenta extincția unei întregi comunități
Oamenii din Awyu se tem că impunerea unei plantații de ulei de palmier le va distruge pădurile și mijloacele de trai obișnuite, așa cum s-a întâmplat în altă parte, în Papua de Vest.
Pădurile din Papua reprezintă ultima cea mai mare suprafață tropicală rămasă din Indonezia.
Potrivit raportului Greenpeace, este nevoie de urgentarea măsurilor care au ca scop stoparea acestor defrișări și salvarea pădurilor.
Colectarea deșeurilor care curg pe râul Dâmbovița se va face din data de 22 martie cu ajutorul unei bariere plutitoare. Demersul aparține Asociației Mai Mult Verde și vine în întâmpinarea nevoilor de ape curate, mai ales că pe 22 martie este și Ziua Mondială a Apelor. Astfel potrivit unui comunicat al asociației, proiectul face parte dintr-un program mai mare, care se numește Cu Apele Curate. De altfel acest program dorește să cumuleze mai multe exemple de bună practică, dar și de reutilizare și producție locală. Bariera plutitoare a fost făcută în București iar materialele folosite au provenit din diferite obiecte reutilizate.
Materiale reciclate folosite pentru construcția barierei
Așadar bannere pulicitare recuperate și donate de asociația Ateliere Fără Frontiere au fost o parte dintre materialele folosite, iar pentru flotoare s-au folosit sticle de plastic reutilizate în scop ecologic. Aceasta nu este prima barieră plutitoare pe care asociația o instalează în România. Practic s-a ajuns la a șasea barieră de acest fel instalată pe Dâmbovița de această data, până acum, au mai fost instalate alte cinci instalate pe râurile Jiu, Cerna, Olt, Buzău şi Siret. Iar eficacitatea acestor instrumnete este demonstrate de rezultatele foarte bune care s-au obținut după ce au fost amplasate. Astfel că până acum statitisticile arată că barierele plutitoare au reușit să stopeze nu mai puțin de 46 tone de deșeuri din plastic care au ajuns pe diferitele ape curgătoare din România.
46 de tone de deșeuri colectate de pe râuri
Gunoaiele în cauză au fost ulterior colectate și preluate de către firmele locale de salubrizare pentru a fi valorificate. Cert este că și în România ca și în țările vecine problema gunoaielor care sunt aruncate lângă râuri este una reală și de cele mai multe ori poate fi mult mai gravă decât pare la prima vedere. Asta pentru că unele dintre aceste se poat transforma în levigat, iar altele pot pătrunde în pânza freatică a râurilor și pot otrăvi în acest fel solul.
Schimbările climatice vor duce la răspândirea bolilor infecțioase precum malaria în mai multe părți ale lumii, au declarat experții la o conferință de la Abu Dhabi, conform Thenationalnews.
Cercetătorii spun că impactul asupra sănătății umane al schimbărilor climatice este mult mai larg. Astfel, mai mulți oameni vor fi expuși la boli infecțioase precum malarie, holera, febra dengue și tuberculoza.
„Aceasta nu este doar o criză climatică, ci și o criză de sănătate. Insecuritatea alimentară și răspândirea bolilor infecțioase devin probleme din ce în ce mai frecvente și mai grave”, a declarat Felipe Colon Gonzalez, de la Wellcome Trust, o fundație de cercetare caritabilă.
Potrivit cercetătorului, „malaria este observată acum din ce în ce mai mult la altitudini mai mari în zone din Africa și America Latină. De asemenea, reapare în țări precum Grecia, unde fusese eradicată anterior”.
„Au reapărut focare în Europa și Japonia. Mediile se schimbă și permit holerei și tuberculozei să prospere. Acest lucru a fost facilitat de o schimbare a climei”, a mai spus Gonzalez.
Schimbările climatice duc la extinderea bolilor infecțioase
Temperaturile mai ridicate le-au determinat pe unele nevertebrate să găsească vreme mai rece la altitudini mai înalte. În același timp, precipitațiile și umiditatea au provocat o multiplicare a țânțarilor purtători de malarie.
„Din cauza schimbărilor meteorologice și a condițiilor climatice, mediul devine din ce în ce mai potrivit pentru transmiterea bolilor infecțioase. Acestea sunt un motiv de îngrijorare”, a declarat Marina Romanello, director executiv al The Lancet Countdown for climate health action.
„Mai mulți oameni vor fi expuși la amenințări”, mai precizează Romanello. Aceasta adaugă faptul că e vorba „în special cei care trăiesc la altitudini mai mari, care anterior erau considerați protejați”.
Numărul de luni în care condițiile climatice au permis transmiterea malariei a crescut cu 31% în America. În Africa, acesta a crescut cu 13%.
Un studiu realizat de Centrul pentru Știința și Securitatea Sănătății Globale al Universității Georgetown a analizat mișcarea țânțarilor purtători de malarie în ultimii 100 de ani.
Aceștia s-au mutat la altitudini mai mari cu aproximativ 6,5 metri în fiecare an în Africa sub-sahariană. De asemenea, s-au mutat la aproximativ 4,7 km mai departe de Ecuator în fiecare an.
Martin Muchangi, director la Fundația Africană Medicală și de Cercetare, spune că tendința deja e observată în Kenya.
„Când vine vorba de boli infecțioase, cum ar fi malaria, o vedem acum în zonele montane. Înainte nu era răspândită acolo”, a spus acesta.
Anul trecut, 14% din electricitatea Olandei a fost generată de fermele solare. Aceasta cifră a depășit-o, pentru prima oară, pe cea a producției de energie pe bază de cărbune. Olanda a devenit, astfel, lider european în producția de energie solară. Conform grupului de consultanță Ember Climate, citat de euronews, creșterea este impresionantă. Astfel, în 2015, doar 1% din electricitate fusese generată cu ajutorul panourilor solare. Randamentul impresionant este obținut cu ajutorul a peste 48 de milioane de panouri solare instalate – o medie de două panouri solare pe locuitor.
Ce a generat această creștere?
În ultimii ani, Olanda a promulgat legislație robustă care să-i susțină cu succes obiectivele climatice. Pe lângă asta, guvernul olandez și-a luat angajamentul de a limita forarea după gaz și țiței pe uscat. Cheltuielile cu inițiativele verzi au crescut și ele. În 2022, cele 13 de miliarde de euro de la buget pentru regenerabile au inclus acordarea de subvenții pentru energie. Inițiativele ambițioase ale guvernului de a reduce emisiile de gaze de seră au fost un alt factor important, precum și scăderea uriașă a prețurilor la echipamente. În paralel, conform ministrului energiei olandez, mai mult de două milioane de locuințe au generat electricitate cu ajutorul panourilor solare.
Celule fotovoltaice – foto: Red Zappelin, Unsplash
Obiectivul guvernului olandez este de a obține 70% din energia sa electrică din surse regenerabile, până în 2030. Scopul este de a încerca să își reducă amprenta de carbon, Olanda fiind, în prezent, una dintre primele șase țări poluante din Europa. Concomitent, se caută reducerea dependenței energetică de Rusia, ca urmare a invaziei Ucrainei de către aceasta. Prețurile record ale gazului au făcut centralele electrice tradiționale neprofitabile. Parcurile eoliene au jucat un rol hotărâtor, în această ecuație, contribuind la umplerea deficitului de alimentare cu energie electrică.
Lider european în producția de energie solară, pentru că interesele locale primează
Atitudinea pozitivă a dezvoltatorilor față de comunitățile locale ajută la atingerea cifrelor record ale Olandei. Investitorii mari în energia solară nu au nevoie de multă încurajare pentru a investi în comunitate, deși acest lucru nu este impus prin lege. Unii aleg să trimită un procent din energia regenerabilă generată către cooperativele locale de energie, de exemplu. Alții, au înființat fonduri socio-economice pentru a îmbunătăți eficiența energetică.
„Deoarece Olanda este atât de mică, lucrezi mereu în curtea cuiva”, spune Robert van der Horst, dezvoltator de proiecte la TPSolar, pentru euronews. „Trebuie să vorbești mereu cu oamenii și să discuți ce este mai bine pentru o anumită zonă. Apoi, încerci să îmbunătățești asta cu ferma ta solară”.
Panouri solare amplasate pe gropi de gunoi dezafectate și lacuri
Toate țările de pe glob au de-a face cu un obstacol mare în calea ambițiilor verzi ale acestora: prețul terenurilor agricole. În Olanda, acesta este unul dintre cele mai ridicate din UE. Combinat cu densitatea mare a populației, acest factor a determinat industria solară solară să găsească metode inventive de identificare a unor spații mai puțin costisitoare.
Unsplash
„Pentru că avem atât de puțin spațiu în Olanda, este important să folosim terenul pentru mai multe activități”, a spus Bernd Nijen Twilhaar, coordonator la compania olandeză Solarfields, citat de euronews. Aceasta gestionează mari fermele solare, și are cel puțin 450.000 de panouri la activ.
Joeri Jacobs se concentrează pe construcția de proiecte de energie verde la compania de gestionare a deșeurilor Afvalzorg. „Luăm diferite tehnologii energetice, le stivuim și încercăm să facem o combinație care funcționează cu adevărat”, spune Jacobs. Compania sa a făcut echipă cu o firmă de salubritate locală pentru a transforma gropile de gunoi dezafectate în ferme solare.
Dezvoltatorii de energie solară, inclusiv GroenLeven, au profitat de faptul că o cincime din țară este acoperită de apă. Aceștia au instalat peste 500.000 de panouri solare pe lacuri artificiale – o performanță surclasată doar de către China. Exemplul lor este urmat acum de companii din Belgia, Austria și Franța.
Capșuni și zmeură crescute sub panouri solare
Unsplash
Un alt proiect implică creșterea de căpșuni și zmeură sub acoperișul unui panou solar. Această metodă are beneficii multiple, ea înlocuind și capacele din plastic folosite în mod tradițional de fermieri. La doi ani de la începerea proiectului, liderii acestuia spun că plantele au nevoie de 25% mai puțină apă, fiind adăpostite de soare. Se economisește astfel apa de necesară pentru irigațiile necesare într-un viitor în care schimbările climatice vor aduce veri mai calde și mai uscate.
„În loc să ne luptăm pentru cine va avea acces la pământ, venim cu soluții pentru a-l folosi în comun”, a spus Carel Kooij, manager de dezvoltare a afacerilor pentru fotovoltaic (PV) la scară largă la filiala olandeză a utilității suedeze Vattenfall.
Exemplul Olandei ar putea fi cheia succesului la nivel global în materie de plasare mai eficientă a surselor regenerabile. Instalarea panourilor solare în parcări auto, pe lacuri comerciale și pășuni ar putea reprezenta un moment de cotitură în eforturile „verzi” din țara noastră. Apariția acestora pe fermele de căpșuni, biserici, gări și aerodromuri dezafectate ar putea fi ceva ce vom vedea aplicat la scară largă și în România.
Comisia Europeană a publicat propunerea de reformare a pieței de energie electrică a UE, concentrându-se pe contracararea prețurilor volatile ale gazelor. Și oferă în acest fel mai multă protecție consumatorilor, stimulând sursele regenerabile și sprijinind măsurile pe partea cererii, potrivit Euractiv. „De peste două decenii, proiectarea pieței de energie electrică a servit bine companiilor și consumatorilor europeni, permițându-le să se bucure de beneficiile unei piețe unice”, a declarat șeful UE pentru energie, Kadri Simson, în timp ce a anunțat propunerea. Reforma propusă urmărește să accelereze desfășurarea surselor regenerabile, care trebuie să se tripleze înainte de 2030, dacă UE dorește să-și atingă obiectivele de clinate.
Energia nucleară rămâne pe primul loc
De asemenea, se urmărește reducerea impactului prețurilor volatile la combustibilii fosili asupra facturilor de energie electrică și protejarea consumatorilor de viitoarele creșteri ale prețurilor. Dar propunerea nu va schimba fundamentele pieței UE, care vor rămâne înrădăcinate în actualul sistem de prețuri marginale în care sursele regenerabile ieftine și energia nucleară sunt chemate mai întâi pentru a satisface cererea consumatorilor, a spus Simson. „Conceperea piețelor pe termen scurt rămâne cea mai eficientă atunci când vine vorba de a se asigura că cele mai ieftine și mai curate tehnologii sunt utilizate mai întâi”, a spus comisarul UE pentru energie.„Designul actual garantează, de asemenea, că va exista comerț între statele membre în momentele de penurie”, a adăugat ea. Acest lucru a fost salutat de industria energiei regenerabile, care a avertizat împotriva reformelor radicale. „Suntem bucuroși să vedem că propunerea de astăzi se bazează pe fundația bine stabilită a piețelor europene de energie electrică, fără a modifica principiile fundamentale ale pieței”, a declarat Naomi Chevillard, șeful afacerilor de reglementare la SolarPower Europe.
Furnizorii obligați să explice avantajele și dezvantajele contractelor
Furnizorii vor fi obligați să informeze gospodăriile despre „avantajele și riscurile diferitelor tipuri de contracte”, potrivit unui oficial al Comisiei, care a numit acest lucru „un plus foarte important” pentru protecția consumatorilor. În plus, consumatorii vor putea combina prețurile fixe și flexibile pentru energie electrică cu mai mulți furnizori, dacă doresc. Consumatorii se vor bucura, de asemenea, de un nou drept de a împărtăși energia în cadrul unei comunități, de exemplu prin vânzarea excesului de energie solară de pe acoperiș vecinilor, o mișcare descrisă ca fiind „istorică” de către industrie. „Noile propuneri pun literalmente puterea în mâinile cetățenilor. Pentru prima dată, vom avea un cadru legal pentru a partaja electricitatea, completând cadrul comunităților energetice”, a spus Chevillard. De asemenea, consumatorilor li se va oferi o mai mare protecție atunci când furnizorii de energie intră în faliment, țările UE fiind obligate să desemneze un furnizor de ultimă instanță și să prevină deconectarea consumatorilor vulnerabili.
La invitația Instituției Prefectului din județul Tulcea, organizația non-profit ARCA (Animal Rescue and Care Association) va participa astăzi, 15 martie, la o întâlnire unde vor fi purtate discuții despre statusul actual al cailor din Delta Dunării.
Asociația a precizat că la dialog vor participa mai multe autorități și persoane din domeniu, iar scopul acestor discuții este stabilirea unui acord asupra viitoarelor metode de gestionare responsabilă a acestor animale și a modului cum acestea vor fi implementate.
ARCA: ”Astăzi încheiem sezonul de vaccinare contraceptivă 2022-2023, după o săptămână intensă și grea petrecută în teren, pe toată întinderea Grindului Letea (10 000 ha)”
Prin intermediul unui comunicat, ARCA a precizat că, în urmă cu 3 săptămâni, membrii asociației au survolat Delta Dunării pentru a număra caii sălbatici.
”O bună parte din această perioadă am fost însoțiți de către un reporter care a dorit să vadă cu propriii ochi realitatea din teren, realitate care de multe ori nu este cea care se vehiculează în media, prin birouri sau în discuții deschise”, au transmis membrii ONG-ului.
Sursă foto: FOUR PAWS/ARCA
În cadrul aceluiași comunicat, ARCA a readus în discuție problema incendiilor din Deltă, majoritatea provocate de oameni.
Astfel, reprezentanții au atenționat că, pe lângă dificultatea de a accesa și vaccina de la distanță caii din Grindul Letea, pe toată perioada au asistat la zeci de incendieri în Grind sau în zonele limitrofe precum Sulina.
Animal Rescue and Care Association: ”Ce am putut observa și din timpul survolului, în această perioadă, în toată Delta sunt incendii provocate de oameni”
Potrivit legii (OUG 195/2005 privind Protecția Mediului, aprobată de Legea 265/2006), incendierile au ca motivație a localnicilor, igienizarea și facilitarea regenerării vegetației.
Totuși, studiile de specialitate contrazic beneficiul acestor practici și le consideră un dezastru ecologic.
Sursă foto: FOUR PAWS/ARCA
”Astfel de incendii duc la moartea animalelor mici, incapabile să se îndepărteze din fața focului (insecte, păsări, reptile, mamifere mici), produc emisii enorme de carbon, distrug plantele și semințele care au nevoie de stratul protectiv al vegetației moarte și fac imposibilă descompunerea naturală a vegetației ce oferă nutrienții necesari solului”, au transmis membrii organizației.
Municipiul Focșani va beneficia de un sistem cu insule ecologice subterane pentru colectarea selectivă a deșeurilor, potrivit Agerpres.
Proiectul este finanțat prin PNRR și are o valoare de 9,3 milioane de lei.
„Proiectul care va fi finanțat prin PNRR prevede montarea a 100 de insule ecologice digitalizate, subterane și supraterane, pentru colectarea separată a deșeurilor. Implementarea acestui proiect va schimba managementul deșeurilor în Municipiul Focșani iar fiecare locuitor al orașului va putea plăti pentru cantitatea de deșeuri pe care o produce“, se arată într-un comunicat al primăriei.
În plus, accesul locuitorilor către aceste insule se va face „pe bază de carduri autorizate“. De asemenea, mirosul urât, specific actualelor pubele din oraș, va fi eliminat.
Primăria Focșani încurajează colectarea selectivă a deșeurilor prin folosirea acestor containere inteligente. În ele pot fi aruncate separat deșeurile biodegradabile, hârtia, plasticul, sticla sau metalul.
Insulele ecologice, beneficii pe multiple planuri
Containerele în cauză au protecție anti-vandalism și nu pot fi deschise neautorizat. Acestea sunt dotate cu modul GSM pentru transmisia datelor și acces digitalizat pentru persoanele arondate.
Datele sunt agregate și utilizate într-un sistem digital care va oferi informații privind volumele și tipurile de deșeuri colectate, precum și persoanele care introduc deșeurile în containere.
10 insule ecologice subterane vor fi amplasate în zona blocurilor din Focșani, în locații centrale, zone de protecție a monumentelor istorice sau cu trafic intens. Celelalte 90 de insule ecologice sunt supraterane.
Proiectul implementat de Municipiul Focșani va fi inclus în Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor Solide din județului Vrancea.
Habitatul castorilor și al altor specii de păsări a fost distrus la Arad, în lunca Mureșului, pe mai mulți kilometri, potrivitAntena 3 CNN.
Mai mulți muncitori au fost angajați să strângă deșeurile din zona respectivă, în centrul orașului Arad, însă aceștia au retezat tot stufărișul, locul în care mai multe specii de păsări și castorii își făcuseră cuiburi.
Castorii viețuiesc de aproape 15 ani în acea zonă, iar acum, jumătate din habitat le-a fost afectat. Aceștia se pot însă adăposti pe malul celălalt al Mureșului, unde condițiile sunt încă bune. Habitatul speciilor de păsări a fost, însă, distrus.
Habitatul castorilor, distrus. Locuitorii, în apărarea animalelor
Autoritățile responsabile de curățenia de primăvară spun că nu au știut de faptul că în zonă trăiesc astfel de animale. Totuși, locuitorii critică și ei acțiunea muncitorilor de a rade la propriu covorul vegetal.
„Dezamăgitor! Nu înțeleg de ce trebuie să distrugem natura pe unde trecem. Aici trăiau tot felul de animale”, a spus femeie.
Gabriel Herlo, biolog, a spus că „au fost afectate condițiile de habitat de hrănire, de adăpost, de reproducere“, conform Observator.
„Sper să nu se treacă și pe celălalt mal, unde încă se vede că este ok habitatul, adică acei arbori care constituie hrana castorilor sunt încă neatinși“, a mai spus el, conform Observator.
Primăria se scuză
Ralu Cotrău, purtătoare de cuvânt Primăria Arad a spus că „operațiunea de salubrizare a fost îngreunată de vegetația spontană crescută în exces, motiv pentru care a fost necesară înlăturarea ei“.
„Nu este semnalizată ca fiind o zonă în care trăiesc castori. Iar pe durata desfășurării acțiunii de curățenie nu a fost semnalată prezența unui exemplar“, a mai spus Ralu Cotrău.
Marcel Ostafe, de la Sistemul de Gospdărire a Apelor Arad, a adăugat că „se va lua legătura cu cei de la Agenția Națională a Ariilor protejate“.
Sursă foto: Facebook/Plantarea CODRU 2023 - Două Dealuri, Recaș
CODRU, un festival de muzică și arte eco-friendly, va desfășura noi acțiuni de plantare și ecologizare a pădurilor din apropierea Timișoarei, în perioada 8-9 aprilie.
Prin intermediul unui eveniment creat pe pagina de Facebook, organizatorii invită voluntarii să participe la cea de-a treia sesiune de plantare organizată într-o nouă locație, aflată la cca. 25 de km de Timișoara: Două Dealuri din Recaș.
CODRU Festival: ”Zona din apropierea Timișoarei are nevoie urgentă de ecologizare și împădurire”
”Promisiunea de a planta cel puțin un copac a fost făcută atunci când am dansat și am cântat împreună SUB SOARE la CODRU Festival 2022. Ne ținem de promisiune. CODRU e aici, acolo și oriunde”, se precizează în comunicatul distribuit pe contul de socializare.
Potrivit comunicatului, nouă locație aleasă pentru sesiunea de plantare, respectiv Două Dealuri, Recaș, este o zonă care are o nevoie acută de ecologizare și acțiuni de împădurire.
Pe parcursul campaniei, toți cei interesați se vor bucura de muzică live, food&drinks și diverse activități distractive, destinate celor mici. Totodată, echipamentul necesar plantării va fi asigurat de organizatori.
Participarea este gratuită, iar cei interesați pot completa formularul de înscriere aici.
”Vă încurajăm să veniți și cu copiii. Cei mici se vor bucura de zonele special amenajate pentru ei cu mai multe activități distractive. E timpul să retrăim împreună atmosfera unică din vară, acum, la începutul primăverii”, au transmis inițiatorii campaniei de împădurire.
CODRU: un festival-manifest dedicat naturii, muzicii și artei
CODRU este un festival eco-friendly și multicultural, orientat spre comunitate și dedicat tuturor, indiferent de vârstă.
Festivalul este dublat de sesiuni de plantare și acțiuni de ecologizare a pădurilor.
