Acasă Blog Pagină 620

Un videoclip de doar câteva secunde te va face să realizezi câtă mâncare arunci la coșul de gunoi

Captură video Youtube
Captură video Youtube

Majoritatea locuitorilor din Canada se confruntă cu prezența ratonilor care, deși par niște ”infractori” cel puțin drăgălași, distrug pubelele de gunoi sau, mai rău, intră în casele localnicilor, de unde își însușesc diverse produse, majoritatea comestibile.

Dacă locuiești în Canada și, peste noapte, vei rămâne fără legume, fructe, ultima felie de pizza sau orice aliment care nu a încăput în frigider, vei ști că ai fost ”vizitat” de ratoni.

Tot canadienii sunt cei care risipesc aproximativ 50 de milioane de tone de alimente în fiecare an.

Dintre acestea, 60% ar putea fi salvate printr-o mai bună planificare și conștientizare.

Există o legătură strânsă între prezența tot mai mare a ratonilor și cantitățile enorme de alimente aruncate la coșul de gunoi

Pentru că educația se poate realiza și într-un mod amuzant, să îl cunoaștem pe Richard, un raton irascibil, mascota unei companii de distribuție de alimente din Canada.

Dar, înainte de a-l cunoaște, trebuie să știm că ratonii sunt omnivori. Ar putea să manânce absolut orice, de la fructe, legume, cereale, insecte și până la peștele pe care, odinioară, știau să îl pescuiască.

Captură video Youtube

Cu toate acestea, un coș de gunoi plin de mâncare s-a transformat, în ani, în aprozar, supermarket și casă pentru ratoni.

Pentru a atrage atenția asupra faptului că prea multe alimente ajung la pubelă, Goodfood, o companie canadiană de tradiție, a lansat ”Raccumentary”, un spot publicitar de doar 30 de secunde, care face eforturi pentru a reduce risipa de alimente.

Campania națională lansată de Goodfood are ca scop stoparea risipei alimentare din Canada și din întreaga lume și a debutat chiar în timpul difuzării premiilor Oscar

Vicepreședintele executiv de marketing al companiei Goodfood, Jennifer Stahlke, a precizat că, în 2023, firma va avea misiunea de a fi ”tot mai bună” în tot ceea ce face.

Noua politică a companiei include:

  • Ingrediente bio, preluate din surse locale;
  • Tot mai multe parteneriate cu bucătari și furnizori locali;
  • Meniuri perfect porționate care să reducă risipa de alimente.

Cum rămâne cu ratonul Richard?

Spotul de lansare ”Raccumentary” prezintă un interviu în stil documentar, protagonist fiind un raton supărat, pe nume Richard.

Acesta deplânge lipsa de hrană disponibilă, din cauza angajamentului Goodfood de a reduce risipa de alimente.

N-am avut parte de mâncare decentă de luni de zile. Ce ar trebui să mănânce un raton în Canada?”, spune Richard, dând vina pe absența meniurilor copioase pe care era obișnuit să le găsească în pubele.

Despre Richard: Echipa creativă a lucrat cu Puppet Island pentru a-l crea Richard de la zero. Scopul a fost obținerea unui personaj memorabil, dar nu prea drăguț, care să fie extrem de deranjat de lipsa produselor pe care, odinioară, le găsea în coșul de gunoi.

Desigur, Richard va supraviețui și fără pizza, paste sau prăjituri.

Scopul lui Richard este să deschidă ochii oamenilor asupra a ceea ce se întâmplă cu risipa alimentară. Am optat pentru o abordare plină de umor care ne poate schimba viața în bine”, a transmis Jamie Marcovitch, directorul executiv al spotului publicitar.

Război în UE pe motorul cu ardere internă

Benzinarie

Viitorul motorului cu ardere internă, se transformă într-un război franco-german, potrivit Politico. O alianță a țărilor prietenoase cu mașinile cu motor cu ardere condusă de Germania riscă să ducă la o adevărată scindare în UE. În urma unei întâlniri de la Strasbourg, miniștrii cheie dintr-o bandă de țări iubitoare de mașini au declarat că regulile care pun capăt vânzării de mașini și camionete noi cu motor cu combustie până în 2035 – deja acceptate de Parlamentul European și agreate în principiu de țările membre – necesită modificări. „Nu există nicio propunere care să corespundă cu ceea ce ne așteptăm și de aceea nu ne-am atins încă obiectivul”, a declarat ministrul german al Transporturilor, Volker Wissing, după întâlnire. Dar Franța nu plănuiește să se predea. Parisul a semnalat că va sprijini planul UE pentru zero emisii pentru 2035.

Francezii mai convinși ca niciodată

La fel ca și Madridul, punând două dintre cele mai mari țări auto din bloc alături de un grup de state mai mici deja angajate să reducă emisiile de CO2 de la mașinile de pasageri. „Suntem gata să luptăm pentru asta, pentru că a întârzia este o greșeală de mediu și, de asemenea, cred că este o greșeală economică”, a declarat ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, France Info, înaintea întâlnirii de la Strasbourg. În colțul opus, guvernul german, alături de aliații Italia, Polonia, Bulgaria și Republica Cehă, face presiuni pentru ca mașinile să poată funcționa cu e-combustibili. Adică o alternativă sintetică și oarecum mai ecologică la combustibilii fosili care poate fi utilizat la motoarele cu ardere convențională. Împreună, au suficientă greutate pentru a se opune legislației, împreună cu viitoarele legi separate care acoperă poluanții toxici de evacuare denumiți Euro 7, precum și regulile de eficiență a combustibilului pentru camioane. Germania a respins deja prima încercare a Bruxelles-ului de un armistițiu din 2035.

Germania nu vrea un compromis atât de puternic

După cum a explicat POLITICO săptămâna trecută, Comisia a fost dispusă să propună o declarație juridică care să întărească angajamentul pentru 2035 privind standardele de CO2 pentru mașini și furgonete. Dar asta a mers prost cu Berlinul, unde Partidul Liber Democrat al lui Wissing, care susține mașinile. FDP consideră că s-a lovit de o problemă politică puternică, exploatând temerile legate de schimbarea sfâșietoare care va însoți o tranziție la vehiculele electrice. „Propunerea Comisiei a fost formulată atât de ușor încât nu s-a putut face mare lucru din ea”, a declarat Bernd Reuther, purtătorul de cuvânt al FDP pentru politica de transport. „A împins lucrurile foarte departe în viitor. Nu vrem un compromis atât de puternic.” Nici propunerile de înființare a unui grup de lucru care să evalueze opțiunile pentru e-carburanți și să fie de acord să se întoarcă și să revizuiască legea în 2026, așa cum este o practică standard pentru legislația UE, nu au fost acceptabile.

Franța spune că atitudinea Germaniei nu este în interesul planetei

„Nu ajung la ceea ce avem nevoie”, a spus Wissing. Însă Franța nu este interesată să schimbe o măsură care a fost convenită în aproape doi ani întortocheați de discuții. „Din punct de vedere economic este incoerent, din punct de vedere industrial este periculos, nu este în interesul nostru național, nu este în interesul producătorilor noștri naționali și, mai presus de toate, nu este în interesul planetei”, a spus Le Maire despre eforturile de a bloca planul. Dezacordul aliniază Franța cu alte țări care susțin obiectivul de mașini curate pentru 2035, cum ar fi Spania, Belgia, Suedia, Danemarca, Irlanda și Țările de Jos.

20.000 de copaci noi pentru bucureștenii din Sectorul 5 

Foto cu caracter ilustrativ: Nicola Jovanic, Unsplash

20.000 de copaci vor fi plantați în Sectorul 5, a anunțat city managerul acestuia, Rareş Hopincă. Tei, platani, dar și stejari vor fi plantați pe parcursul anilor 2023 și 2024, a scris Hopincă, marți, 14.03.2023, pe pagina sa de Facebook. Măsura face parte dintr-un program de regenerare a spațiilor verzi din cartier, a adăugat acesta. Aceasta vizează, momentan, în special zonele unde primăria finalizează lucrări de amenajare de parcări sau reabilitare a unor străzi și trotuare. Ele vor vedea circa 2.000 de arbori plantați, până la finalul lunii, a precizat city managerul.

O parte a celor 20,000 de copaci vor fi plantați, apoi, în alveolele goale de pe marginea străzilor. Sunt vizate și grădinile din jurul blocurilor, dar și orice suprafață de teren încadrată ca spațiu verde.

Cei 20.000 de copaci vizează și zonele verzi din cartiere

Lucrările de plantare din această primăvară vor continua până când decid specialiștii, adică până când arborii intră în vegetație, astfel încât aceștia să aibă șanse maxime să se prindă. Operațiunea de plantare va fi reluată în toamnă și va continua până când vor fi atinse obiectivele primăriei. Aceasta are în vizor plantarea a 10.000 de arbori în 2023, și încă 10.000 în 2024.

Obiectivul este de a planta cei 20,000 de copaci nu doar  în zonele centrale sau pe bulevardele principale. Interiorul cartierelor este la fel de important, subliniază Hopincă. Acesta spune că vrea să se îndepărteze de la obiceiurile trecutului. De obicei, se plantau copaci doar în zonele vizibile, cartierele fiind neglijate. „Vreau să schimb asta și să tratăm toate zonele cu aceeași atenție. Nu există cetățeni de rangul al 2-lea în sectorul 5. Există oameni care merită servicii publice de calitate și un spațiu public bine amenajat,” a adăugat city-managerul. 

Împădurirea zonelor urbane, crucială

Un studiu prezentat anterior de Știrea Verde, al celor de la The Lancet, subliniază importanța acestor inițiative. Conform acestuia, plantarea copacilor în orașele mari ar putea salva mii de vieți. În 2015, temperaturile ridicate ar fi provocat 6700 de decese, în 93 de orașe europene. O treime dintre acestea ar fi putu fi evitate prin plantarea de copaci. Plantarea cu copaci a unei suprafețe de 30% din orașele respective ar reduce temperaturile cu o medie de 0.4 grade Celsius, la nivel local. Din păcate, momentan, în Europa, doar aproximativ 15% din suprafețele urbane sunt împădurite.

Agent Green: ”Ministerul Mediului este o plagă aflată la guvernare”

Sursă foto: Agent Green
Sursă foto: Agent Green

Agent Green a publicat astăzi, 14 martie, răspunsul Ministerului Mediului din România în ceea ce privește tăierile din pădurile seculare.

Aceste defrișări au poluat Vâlsanul și, în ciuda implicării asociației, tăierile au fost făcute cu avizele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și ale Agenției Naționale pentru Arii Protejate.

Potrivit membrilor asociației, acest fapt va duce la extincția a multiple specii de floră, cu toate că au fost efectuate multiple studii de evaluare strategică și adecvată care au dus la aprobarea acestor tăieri.

Din cauza unei exploatări forestiere din Munţii Făgăraş, s-a produs poluare pe râul Vâlsan, fiind puse în pericol ultimele exemplare de asprete, specie critic periclitată.

Sursă foto: Agent Green

Ce înseamnă asta pentru mediu este clar. Întreg ecosistemul destructurat și o specie critic periclitată (aspretele) este în pragul extincției. Ce înseamnă asta din punct de vedere al legislației naționale și al încrederii în autoritate? Că studiile se fac la comandă și că legislația este proastă”, au transmis membrii Agent Green.

Agent Green: ”Vom ajunge să ne lăsăm distruși pe noi înșine sau ne vom trezi la timp pentru a stârpi și înlocui această plagă aflată la guvernare?”

Membrii organizației au precizat că nu ar trebui să se facă niciun fel de intervenție în astfel de zone sensibile, iar organizația va continua noi infringementuri pentru a pedepsi distrugerea deliberată și planificată a naturii.

Atât timp cât se vor ignora nevoile speciilor de floră și de faună și directivele UE pentru natură vom continua să pierdem pe mâna proastei guvernări”, au adăugat membrii Agent Green, într-un text publicat astăzi pe contul de socializare.

Legătura dintre nori și schimbările climatice

Nori - Foto Unsplash

Norii joacă un rol important în schimbările climatice, în ciuda faptului că nu li se acordă o atenție în acest sens, conform Spotmedia.

Masele noroase au atât efecte benefice față de încălzirea globală, cât și efecte nedorite. În timp ce uneori reflectă energia solară, ajutând la răcire, în alte cazuri amplifică efectul de seră.

„Norii interacționează foarte mult cu clima, susține Sandrine Bony, climatolog la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS) din Paris. Potrivit acesteia, norii influențează atmosfera, de la temperatură și umiditate până la circulațiile maselor de aer.

„De fiecare dată când reușim să înțelegem mai bine unul dintre aspecte, reducem incertitudinea întregii probleme”, a spus cercetătoarea.

Norii influențează schimbările climatice

Acum mai mulți ani, Bony și colegii săi au descoperit că norii din regiunile de alizeu pot determina printre cele mai mari niveluri de incertitudine în modelele climatice. Aceștia sunt cunoscuți ca nori cumulus de alizeu.

Deși sunt mici, norii de alizeu sunt numeroși și foarte răspândiți la tropice. Acest lucru duce la efecte nebănuite asupra climei.

Cercetările efectuate arată că numărul acestor nori se va modifica, iar astfel vor apărea noi influențe asupra schimbărilor climatice. Scăderea numărului acestor nori este direct legată de un grad mai ridicat de încălzire globală, potrivit unor modele.

Totuși, Sandrine Bony a calmat temerile și a spus că numărul acestor nori nu pare să scadă dramatic.

„Într-un fel, este o veste bună, deoarece un proces despre care credeam că ar putea cauza o amplificare însemnată a încălzirii globale nu pare să existe”, a spus ea.

„Creșterea frecvenței valurilor de căldură depinde în mare măsură de magnitudinea încălzirii globale”, a adăugat Bony. „Iar magnitudinea încălzirii globale depinde în mare măsură de răspunsul norilor”, a mai admis cercetătoarea.

Norii cu fază mixtă, influențe asupra schimbărilor climatice

Un alt tip de nor care contribuie la schimbările climatice este cel cu fază mixtă. Acesta conține atât apă în stare lichidă, cât și gheață în interiorul său.

Trude Storelvmo, cercetător la Universitatea Oslo din Norvegia, a explorat procesele din interiorul acestui tip de nor pentru a contribui la îmbunătățirea modelelor climatice.

Ea a descoperit că reacțiile din interiorul acestui tip de nor pot avea o influență extrem de mare asupra proceselor atmosferice și climatologice globale.

Cercetările sale au evidențiat faptul că acești nori, cu cât conțin mai multă apă în stare lichidă, cu atât sunt mai reflectorizanți. Prin urmare, dacă reflectă radiațiile de la Soare, aceștia răcesc atmosfera.

„Pe măsură ce atmosfera se încălzește, acești nori tind să treacă de la gheață la apă în stare lichidă”, a spus Storelvmo. „Apoi, norii devin și mai reflectorizanți și au un efect mai puternic de răcire, a mai spus cercetătoarea.

Cercetările lui Storelvmo au demonstrat că, odată cu încălzirea, se slăbește și capacitatea de reflexie a norilor cu fază mixtă.

Există un punct în care toată gheața din nor se topește și efectul de răcire slăbește, apoi dispare complet, avertizează oamenii de știință. Prin urmare, este nevoie urgentă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

O nouă acuzație la adresa Tesla: Compania trebuie să răspundă penal pentru poluarea apelor subterane

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Un grup ecologist german obligă Tesla să ”răspundă penal”, acuzând compania pentru poluarea apei și pentru o posibilă crimă împotriva mediului, relatează Electrek, citat de Futurism.

În egală măsură, Tesla va trebui să răspundă și pentru multiple acuzații privind defrișările ilegale.

Este cea mai recentă acuzație la adresa producătorului de vehicule electrice, mai mule grupări ecologiste opunând-se construcției uriașei fabrici de mașini, chiar din momentul în care construcția era în faza de proiect.

În momentul de față, există nu mai puțin de 3 acuzații penale împotriva modului de funcționare al fabricii Tesla

Gruparea ecologistă acuză Tesla pentru distrugerea pânzei freatice, contaminarea apelor subterane, dar și pentru poluarea apei potabile din zonă.

De asemenea, grupul l-a acuzat pe producătorul auto că a pornit o stație de lucru înainte de a primi autorizațiile de construcție necesare.

Sascha Gehm, administratorul districtual adjunct al regiunii, a etichetat aceste noi acuzații drept ”banale”.

În cadrul aceleași declarații, Gehm a precizat că nicio altă companie nu este la fel de corectă din punct de vedere legal ca Tesla, adăugând că ”nu a existat niciodată o amenințare din partea companiei cu privire la apele subterane”.

Colacul de salvare al companiei: relația cu clasa politică

Publicația Electrek a ținut să sublinieze că există o relația puternică și de durată între Tesla și politicienii influenți din zonă.

Prin urmare, sunt slabe șansele ca aceste noi acuzații venite din partea ecologiștilor să fie rezolvate în instanță.

Limitarea temperaturii cu 1,5 grade imposibil de obținut în contextul actual.

Sursa:Euractiv

Obiectivul de limitare a încălzirii cu 1,5 grade Celsius din Acordul de la Paris nu poate fi atins. Decât dacă sunt puse în aplicare instrumentele necesare, potrivit lui Mohamed Nasr, negociatorul principal al summit-ului COP27 privind clima de anul trecut din Egipt. „Ceea ce a împins pentru o mai mare vizibilitate a țintei de 1,5C este cantitatea de evenimente climatice extreme pe care le vedem acum, când suntem încă la 1,1”, a declarat Nasr. La summitul COP27 de anul trecut, națiunile lumii au convenit asupra unui pachet de decizii prin care își reafirmă angajamentul de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius. Cu toate acestea, există îngrijorări că munca depusă până acum nu este suficientă și că este nevoie de mai mult efort pentru a atinge obiectivul. „Este realizabil? Ni se spune că este realizabil dacă ingredientele potrivite și catalizatorii sunt la locul lor. Sunt pe loc? Nu, nu sunt”, a spus Nasr.

Nu există nici tehnologie, nici finanțe

„Să fim foarte corecți. Avem tehnologie? Nu, este încă în pregătire. Avem finanțare? Nu, este blocat și încă nu este la înălțime”, a adăugat el. Preocupările lui Nasr fac ecou unui raport ONU lansat în octombrie, care arăta că angajamentele combinate din partea a aproape 200 de națiuni pun planeta pe cale să se încălzească cu aproximativ 2,5 ° C, comparativ cu nivelurile preindustriale până la sfârșitul secolului. Potrivit experților ONU, încă nu ne apropiem de amploarea și ritmul reducerilor de emisii necesare pentru a pune lumea pe drumul cel bun spre ținta de 1,5C. Deși decalajul în finanțarea climei este uriaș și angajamentele națiunilor bogate nu au fost încă îndeplinite, Nasr crede că mai este suficient timp pentru a atinge obiectivul de 1,5 grade cu o „abordare morcov”.

Un acord în acest sens ar trebui să fie gata până la sârșitul 2023

Cu toate acestea, el spune că acest lucru va necesita o schimbare de mentalitate. „Nu avem nicio problemă cu „abordarea morcovilor”. Înseamnă înțelegerea faptului că trebuie furnizate fluxuri financiare și nu doar reambalarea finanțelor existente. Și aceasta este dilema și provocarea”, a argumentat el. Acordul privind crearea unui fond de daune și pierderi pentru prima dată în timpul ultimei reuniuni COP a marcat un punct de cotitură în discuțiile internaționale privind clima. Potrivit lui Nasr, fondul „va fi în curând operațional, până la sfârșitul acestui an”. Ar putea exista întârzieri, a adăugat el însă, spunând că momentul va deveni mai clar după prima întâlnire de stabilire a fondului de la sfârșitul lunii martie.

14 martie: Ziua Internațională de Acțiune pentru Râuri

Sursă foto: Club Ecotur
Sursă foto: Club Ecotur

Ziua internațională de Acțiune pentru Râuri este sărbătorită pe 14 martie. Această zi a fost desemnată cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța râurilor și a schimbărilor climatice, dar și pentru pentru a celebra rolul important pe care îl au râurile în mediul înconjurător.

Ziua internațională de Acțiune pentru Râuri reprezintă, în egală măsură, și o zi de protejare a apelor împotriva marilor baraje.

Inițial, această dată a fost adoptată de participanții primei întâlniri internaționale a persoanelor afectate de baraje, din martie 1997, în Curitiba, Brazilia.

După 26 de ani, avem obligația să ne asumăm responsabilitatea pentru a proteja apele, avem responsabilitatea de a de implica activ și de a ne asigura că absolut orice sursă de apă rămâne nepoluată și sănătoasă.

Comunitatea ”Cu Apele Curate”: ”Dăm startul Săptămânii Apelor!”

Trebuie să acționăm acum, mai mult decât oricând, pentru a ne asigura că apele nu vor sfârși poluate prin acțiunile noastre, ci vor continua să fie hrănitoare și benefice pentru toate viețuitoarele. Poți fi parte din schimbare, ajută Dunărea să aibă apele curate!”, au transmis membrii organițației pentru protecția mediului.

Protejarea apelor este în strânsă legătură cu starea de bine a planetei

Un alt scop al acestei zile este de a demara proiecte, la nivelul Uniunii Europene, prin care proiectele distructive sunt stopate.

Mai mult decât oricând, este nevoie de implicare pentru a păstra sănătatea râurilor, a bazinelor hidrografice și a căilor navigabile.

Administrația Biden a aprobat un proiect despre care ecologiștii spun că va submina siguranța alimentară            

Incalzire globala vs schimbari climatice -Sursă - Unsplash

Ultima decizie a Administrației Biden naște controverse. Vorbim despre un proiect de foraj de 8 miliarde de dolari pe North Slope din Alaska, care a atras o opoziție acerbă din partea ecologistilor, potrivit The Guardian. Aceștia spun că proiectul că va grăbi distrugerea climatului și va submina securitatea alimentară. ConocoPhillips Willow, aceasta este denumirea oficială a proiectului, va fi unul dintre cele mai mari de acest gen de pe pământul SUA. Și implică foraje pentru petrol și gaze în trei locații timp de mai multe decenii pe Rezervația Națională de Petrol de 23 m acri, care este deținută de guvernul federal și este cea mai mare zonă de teren public netulburat din SUA. Va produce aproximativ 576 de milioane de barili de petrol pe parcursul a 30 de ani, cu un vârf de 180.000 de barili de petrol pe zi.

De două ori mai multe emisii decât proiectele de energie regenerabilă

Această extracție, despre care ConocoPhillips a spus că ar putea, în mod ironic, implică înghețarea rapidă a permafrostului arctic pentru a stabiliza echipamentele de foraj, ar crea una dintre cele mai mari „bombe de carbon”. Astfel se vor produce de două ori mai multe emisii decât toate proiectele de energie regenerabilă. pe terenurile publice până în 2030 ar reduce împreună. În decizia sa, Biroul de Administrare Teren al Departamentului de Interne a spus că aprobarea „atinge un echilibru”. Pentru că permite ConocoPhillips să-și folosească contractele de închiriere de lungă durată în Arctica, limitând, de asemenea, forajul la trei locații, în loc de cinci, pe care compania le dorea. Dar aprobarea a fost primită cu indignare în rândul militanților pentru mediu și al reprezentanților nativilor care spun că subminează fatal agenda climatică a lui Joe Biden.

Decizia va otrăvi comunitățile arctice

În total, proiectul este de așteptat să creeze aproximativ 260 de milioane de tone de gaze cu efect de seră pe durata sa de viață, echivalentul creării a aproximativ 70 de noi centrale electrice pe cărbune. „Aprobarea Proiectului Willow este o abatere inacceptabilă de la promisiunile președintelui Biden față de poporul american cu privire la justiția climatică și de mediu”, a declarat Lena Moffitt, director executiv al Evergreen Action, un grup pentru schimbările climatice. „După tot ceea ce a făcut această administrație pentru a promova acțiunea climatică și justiția ecologică, este sfâșietor să vedem o decizie despre care știm că va otrăvi comunitățile arctice și va bloca zeci de ani de poluare climatică pe care pur și simplu nu ne putem permite.”

Anxietatea de autonomie – frica de a rămâne fără curent la mașina electrică. Cât de adevărate sunt motivele care o cauzează

Sursă - Unsplash

Anxietatea de autonomie este preocuparea cu privire la distanța pe care o poate parcurge un vehicul electric (EV) cu o singură încărcare și teama de a rămâne blocat în timpul călătoriei, conform Forbes.

Fiind o barieră principală în calea cumpărării EV, anxietatea a înlocuit recent costul mașinii ca cel mai important motiv pentru a nu cumpăra un astfel de vehicul, potrivit unui studiu EY.

Care sunt cele trei argumente principale care generează această anxietate:

Autonomia EV nu este suficientă

Adevărata întrebare este: De câtă rază de acțiune aveți nevoie?

Să comparăm intervalele actuale de autonomie ale mașinilor electrice cu călătoriile noastre zilnice. Dacă privim datele oficiale, vedem că cetățeanul american conduce 62 de km pe zi, în timp ce europenii călătoresc în general mai puțin de jumătate față de SUA, în funcție de țară. Nemții călătoresc cel mai mult, 19 km pe zi.

Gamele EV diferă în funcție de model și depind de diferiți factori, cum ar fi starea de încărcare a bateriei, stilul de condus și condițiile meteorologice. Luând în considerare diferite surse, intervalul mediu de EV se situează astăzi undeva între 315 și 349 km. Astfel, un cetățean american trebuie să încarce vehiculul electric o dată sau de două ori pe săptămână în medie. Europenii ar fi nevoiți să încarce vehiculul doar o dată la două săptămâni.

Chiar și primul EV, cu o autonomie maximă de 175 km, ar fi putut satisface nevoile de transport de astăzi ale multor șoferi. În plus, autonomia medie a EV s-a dublat în ultimul deceniu și va crește în următorii ani. Potrivit producătorilor, se așteaptă ca autonomia vehiculului electric să crească la 784 km în Germania până în 2025.

Concluzie: Ficțiune! Vehicule electrice actuale oferă o autonomie suficientă pentru călătoriile noastre zilnice.

Lipsa infrastructurii publice, o altă cauză care generează anxietatea de autonomie

Pentru a reduce anxietatea de autonomie, încărcătoarele publice sunt esențiale, deoarece mulți oameni nu pot încărca acasă sau la locul de muncă.

Raportul EV per încărcător a crescut în ultima perioadă. În 2014, o comisie desemnată de UE a reglementat să existe un maxim de 10 vehicule electrice pentru fiecare punct de încărcare public din Europa. Acest lucru ar asigura suficient spațiu pentru a satisface nevoile tuturor atunci când este necesar. În 2021, raportul mediu EV la încărcător al Uniunii Europene a fost de 14, față de aproape 11 în 2020. Unele țări au avut rezultate mai bune decât altele. Totuși, cele mai mari piețe din Europa nu îndeplinesc disponibilitatea recomandată a încărcătorului.

Ceea ce este și mai îngrijorător este faptul că nu se construiește suficientă infrastructură de încărcare în acest moment. O analiză recentă a lui McKinsey, realizată pentru un raport al Asociației Producătorilor de Automobile Europeni (ACEA), sugerează că UE va avea nevoie de cel puțin 3,4 milioane de puncte de încărcare publice operaționale până în 2030. În prezent există doar 340.000 de stații de încărcare. Acest lucru necesită un ritm mult mai rapid când vine vorba de instalarea punctelor de încărcare publice. În 2021 se instalau 1.600 de stații pe săptămână , iar în 2030 e nevoie de 10.000 de stații pe săptămână. Până în 2025, numărul trebuie să crească de patru ori.

De asemenea, în SUA, potrivit unei analize PwC, piața de încărcare a vehiculelor electrice va trebui să crească de aproape zece ori pentru a satisface nevoile de încărcare a aproximativ 27 de milioane de vehicule electrice aflate pe drum până în 2030.

Concluzie: Fapt! Nu există suficientă infrastructură publică de încărcare disponibilă.

Lipsa infrastructurii publice de încărcare rapidă

Pentru încărcarea rapidă există din nou diferențe regionale. China, de exemplu, se situează în vârf: peste 40% dintre unitățile de încărcare disponibile sunt încărcătoare rapide. Procentul este cu mult peste al altor piețe majore de vehicule electrice.

Pentru Europa, raportul Shell Survey de anul trecut a constatat că între 80 și 86% dintre cei chestionați spun că încărcarea nu este suficient de rapidă. Prin urmare e nevoie de încărcare rapidă în diferite destinații, cum ar fi centre comerciale, supermarketuri, restaurante etc. Nevoile pot varia, iar o analiză amănunțită în avans va ajuta la furnizarea unei combinații adecvate de unități de încărcare.

În plus, și pe autostrăzi este nevoie urgentă de încărcătoare rapide. La nivel global, aproximativ o treime dintre șoferi declară că sunt îngrijorați de conducerea pe distanțe lungi cu mașini electrice. Și acesta nu este doar un sentiment. În Europa, de exemplu, doar una din șapte stații de încărcare oferă încărcare rapidă. Deci, e nevoie de acțiune în acest sens.

Într-o notă pozitivă, în 2021, încărcătoarele rapide au fost lansate într-un ritm puțin mai rapid decât unitățile de încărcare lentă din întreaga lume.

Concluzie: Fapt! Trebuie să facem progrese când vine vorba de infrastructura de încărcare rapidă pentru călătoriile pe distanțe lungi. De asemenea, trebuie făcut progrese și pentru încărcarea din mers.

„În opinia mea, anxietatea de autonomie nu este justificată când ne uităm la bateriile EV. Trebuie să progresăm la infrastructura de încărcare în general, în special stațiile de încărcare rapidă, pe autostrăzi, pentru călătorii pe distanțe lungi“, concluzionează autorul Markus Mildner.