Parcul Național Retezat adăpostește o nouă generație de capre negre

Autor

-

23 iunie 2021

O nouă generație de capre negre a apărut în Parcul Național Retezat. Animalele sunt atent monitorizate de angajații rezervației naturale, arată publicația Descoperă.ro.

Parcul Național Retezat este administrat de compania națională Romsilva și, conform reprezentanților, locația a devenit cămin pentru noua generație de capre negre.

”În această etapă a vieții lor, caprele negre sunt încă curioase și zilele lor sunt adevărate aventuri. Lenuța Bogdan, ranger în cadrul administrației parcului, le studiază comportamentul în cadrul activităților de monitorizare efectuate în această perioadă”, au anunțat reprezentanții Romsilva.

Răspândire, mod de viață și pericole

Capra-neagră trăiește în regiunile înalte stâncoase din munții Alpi, regiunea Savoia (Italia, Elveția) până în sudul Franței, Pirinei, Dalmația, Grecia, iar spre nord până în Anatolia, munții Caucaz, munții Carpați (România), Steiermark (Austria), Tatra Mare (Slovacia), Schwarzwald (Germania), precizează Wikipedia.

În ceea ce privește modul de viață, animalul trăiește în grupuri de 15 – 30 de capre, grup format din capre tinere și capre mame. Această structură socială se schimbă în funcție de starea anotimpului. Vara un animal stă tot timpul de pază pentru a da la timp în caz de primejdie semnalul de alarmă. Iarna această supraveghere este mai puțin severă, grupurile conduse de un țap, putându-se amesteca între ele.

În luna noiembrie este perioada de împerechere, ca la sfârșitul lunii mai să fie primele fătări de iezi care țin până la începutul lui iunie. Perioada de gestație la caprele-negre durează 6 luni, iezii devin maturi la vârsta de trei ani, iar o capră-neagră poate trăi între 15 și 20 de ani. Hrana lor constă din măceșe alpine, muguri și vlăstari de foioase sau conifere, frunze de plante diferite, iarna caprele consumă mușchi sau licheni. Pericolele la care sunt expuse caprele-negre sunt căderile de stânci, animalele de pradă ca râsul, lupul, ursul, vulturul.

În Parcul Național Retezat există numeroase capre negre, acestea fiind protejate prin lege.

Deșeurile invizibile, explicate pe înțelesul românului : ”Nu trebuie să-ţi înlocuieşti telefonul doar pentru că apare un model nou”

Autor

Stirea Verde

-

23 iunie 2021

Deşeurile invizibile reprezintă deșeurile rezultate în timpul producţiei telefoanelor şi a laptopurilor. Deși puțină lume știe ce presupun, acestea reprezintă un real pericol pentru planetă.

Aproape 2 miliarde de tone de deşeuri de diverse tipuri sunt generate în fiecare an pe mapamond, iar 70% din gazele de seră sunt generate în timpul procesului de fabricaţie de smartphone-uri, laptopuri sau tablete, arată Asociaţia Respo DEEE.

Într-un comunicat, Asociaţia Respo DEEE a explicat că, în fiecare an, pe mapamond se generează aproape 2 miliarde de tone de deşeuri de diverse tipuri. Totuși, acestea sunt doar cele vizibile şi conştientizate de majoritatea populaţiei.

Există o cantitate imensă de deşeuri, aşa-zise invizibile, emisă în procesul de fabricaţie al echipamentelor electrice şi electronice, pe care consumatorul final nu o cunoaşte şi nici nu o percepe.

Pentru un smartphone ce cântăreşte 200 de grame se generează 86 de kilograme de deşeuri invizibile

De asemenea, reprezentanţii Asociaţiei Respo DEEE atrag atenţia asupra acestei surse de poluare şi recomandă populaţiei să fie mai cumpătată în achiziţia de noi produse electrice şi electronice, arată Adevărul.

Reprezentanții au adăugat că în jur de 70% din gazele de seră sunt generate în timpul procesului de fabricaţie de smartphone-uri, laptopuri sau tablete. Doar o cincime din poluare are loc după folosirea produselor respective, prin faptul că acestea nu sunt depozitate în mod corespunzător la finalul ciclului de viaţă şi nu iau calea reciclării responsabile.

”Producerea acestor echipamente implică folosirea unor cantităţi semnificative de metale, multe extrase prin minerit clasic, dar şi un consum uriaş de apă. Pentru un smartphone ce cântăreşte 200 de grame se generează 86 de kilograme de deşeuri invizibile, iar, pentru producerea unui laptop, cantitatea deşeurilor generate ajunge la 1.200 de kilograme”, spune Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei Respo DEEE.

Potrivit acestuia, în procesul de fabricaţie al unui laptop se folosesc 240 de kg de combustibil, 22 de kilograme de chimicale, 1.500 de litri de apă. Doar un microcip necesită în procesul de producţie 16.000 litri de apă, 1,6 kilograme de combustibil şi 0,7 kg de chimicale.

Producţia echipamentelor electronice poluează astfel natura mai mult decât industria alimentară (1 kg carne vită generează 4 kg deşeuri) sau industria textilă (un pantalon din bumbac generează 25 kg deşeuri), mai arată sursa citată.

Cristian Pocol a mai precizat și că un smartphone conţine până la 70 de tipuri de metale, dintre care nu mai puţin de 17 sunt metale rare (aur, argint, paladium, scandiu, ytriu, lantan, etc). Aceste elemente rare au proprietăţi de conductori, magnetice şi fosforescente care le fac cruciale în procedul de fabricaţie al gadgeturilor moderne.

Realizarea unui singur smarthphone produce 86 de kg de deşeuri invizibile

”Fără acestea, ecranele nu ar putea să afişeze culori, nu ar exista posibilitatea de touch screen şi nici funcţia de vibraţie. În producerea microcipurilor, siliconul este componenta cea mai importantă. Acesta se extrage din quartz şi este găsit de obicei in nisip. Procesul de extragere implică însă o activitate minieră extinsă. Doar în 2019 s-au produs nu mai puţin de 634 de miliarde de microcipuri, iar impactul asupra mediului este covărşitor”, a explicat Cristian Pocol.

Cumpărăm în neștire, am uitat să reparăm, am uitat să avem grijă de obiecte și suntem atrași -orbește- de modelele noi

Cristian Pocol a menționat și faptul că trăim într-o epocă a consumerismului, în care trendurile reduc până la o treime durata de viaţă a unui produs electronic.

”Am uitat că telefoanele, laptopurile sau tabletele pot să fie folosite mai mult de 2 ani sau să fie şi reparate. Acestea au ajuns astăzi un epanaj al statutului social, mai ales în rândul tinerilor. Este o chestiune de mentalitate, complet greşită. Nu trebuie să-ţi înlocuieşti telefonul doar pentru că apare un model nou, ci doar atunci când acesta pur şi simplu nu mai este funcţional. Trebuie să dăm dovadă de consumerism responsabil şi să nu uităm niciodată că un smartphone produce 86 de kg de deşeuri invizibile în procesul de fabricaţie”, declară preşedintele asociaţiei.

Românii nostalgici păstrează 22 de milioane de telefoane mobile uzate, toxice pentru mediul înconjurător

Concluzie: românii refuză conceptul de reciclare și, dintr-o nostalgie inutilă, păstrează telefoanele mobile vechi.

În același timp, sunt atrași de modelul nou, îl achiziționează pentru a-l înlocui în nici măcar un an. Nu renunță nici plătiți la ”comoara” uitată prin sertar, nu se despart de aparatul vechi și inutil și găsesc mereu loc pentru a adăuga încă un exemplar în prețioasa colecție.

O nouă metodă ar putea dezvălui ce gene moștenim de la neandertalieni

Autor

Stirea Verde

-

23 iunie 2021

Folosind rețelele neuronale, cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au dezvoltat o nouă metodă pentru a căuta în genomul uman mutații benefice ale neanderthalienilor și altor oameni arhaici.

Se știe că acești oameni s-au amestecat cu oamenii moderni, dar soarta generală a materialului genetic moștenit de la ei este, în mare parte, necunoscută, arată Science News.

Printre altele, cercetătorii au descoperit mutații nedeclarate anterior, implicate în structura metabolismului, ca bolile legate de sânge sau bolile autoimune

Oamenii arhaici precum neanderthalienii și denisovenii au dispărut cu mii de ani în urmă. Înainte de aceasta, ei s-au ”încrucișat” cu strămoșii oamenilor din ziua de azi, care, până în prezent, poartă mutații genetice din speciile dispărute.

Se crede că peste 40% din genomul neanderthalian a supraviețuit la diferiți oameni din zilele noastre. Este vorba despre persoane de origine non-africană, dar s-a răspândit în așa fel încât orice genom individual este compus doar din până la două procente din materialul neanderthalian. Unele populații umane transportă, de asemenea, material genetic de la denisovani – un grup misterios de oameni arhaici care ar fi putut trăi în estul Eurasiei și Oceania cu mii de ani în urmă.

Introducerea de materiale genetice benefice în rezerva noastră de gene reprezintă un proces cunoscut sub numele de introgresie adaptivă. Acest proces este explicat prin faptul că populațiile s-au extins pe tot globul. Pentru da un exemplu, oamenii de știință spun că unele dintre mutații au afectat dezvoltarea și metabolismul pielii. Dar multe mutații rămân încă nedescoperite.

O metodă care se bazează pe transferul de informații genetice între specii și selecția naturală

Acum, cercetătorii de la Institutul GLOBE de la Universitatea din Copenhaga au dezvoltat o nouă metodă care utilizează tehnici de învățare profundă pentru a căuta în genomul uman mutații nedescoperite.

”Am dezvoltat o metodă de învățare profundă numită ”genomatnn”. Aceasta se bazează pe introgresie, care este transferul de informații genetice între specii și selecția naturală. Modelul a fost dezvoltat pentru a identifica regiunile din genomul uman în care s-ar fi putut întâmpla această introgresie. Metoda noastră este extrem de precisă și depășește abordările anterioare. Am aplicat-o pe diferite seturi de date genomice umane și am găsit mai multe variante de gene benefice candidate care au fost introduse în grupul de gene umane”, spune profesorul asociat Fernando Racimo, Institutul GLOBE, autorul corespondent al noului studiu.

Noua metodă se bazează pe așa-numita rețea neuronală convoluțională (CNN), care este un tip de cadru de învățare profundă, utilizat, în mod obișnuit, în recunoașterea imaginilor și a videoclipurilor.

Folosind sute de mii de simulări, cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au instruit CNN să identifice tiparele din imaginile genomului care ar fi produs prin introgresie adaptativă cu oamenii arhaici.

Pe lângă confirmarea mutațiilor genetice deja sugerate de la introgresia adaptativă, cercetătorii au descoperit și posibile mutații care nu erau cunoscute ca fiind introgresate.

Posibile ”moșteniri”: Boli de sânge, tumori și boli neurologice

Unele dintre mutațiile nedescoperite anterior sunt implicate în căile de bază ale metabolismului și imunității umane.

”În genomurile europene, am găsit doi candidați puternici pentru introgresia adaptivă de la neanderthalieni în regiunile genomului care afectează fenotipurile legate de sânge, inclusiv numărul de celule sanguine. Este vorba despre caracteristici, cum ar fi bolile legate de sânge, supresia tumorii, dezvoltarea pielii, metabolismul și diferite boli neurologice. Nu este clar cum sunt afectate astfel de trăsături în purtătorii actuali ai variantelor arhaice”, a precizat omul de știință.

Următoarea etapă pentru echipa de cercetare este adaptarea metodei la scenarii demografice. sunt scenarii mai complexe pentru a înțelege aspectele materialului genetic neanderthalian.

Vărșand: Zeci de mii de kilograme de deșeuri au fost oprite de polițiști

Autor

Stirea Verde

-

22 iunie 2021

Zeci de mii de kilograme de deșeuri au fost depistate de polițiștii de frontieră de la Vărșand. Cele patru camioane erau încărcate cu deșeuri și proveneau din mai multe state: Austria, Suedia și Germania. Transporturile aveau ca destinație România, dar au fost oprite de către oamenii legii, în localitatea Vărșand.

Polițiștii de frontieră nu au permis intrarea în țară a celor patru automarfare în care se aflau peste 56.000 de kilograme de deșeuri. Mai mult, deșeurile se aflau într-o stare avansată de degradare, fiind vorba despre haine second hand, plastic și carton, precizează publicația Arad Online.

Pentru marfa transportată, șoferii celor patru camioane – toți cetățeni români – nu au putut prezenta documentele prevăzute de lege necesare transferului unor astfel de materiale. Polițiștii de frontieră de la Vărșand, împreună cu reprezentanți din cadrul Gărzii de Mediu Arad au dispus nepermiterea intrării pe teritoriul României a mărfurilor transportate, mai arată sursa citată.

La frontiera Borș au fost oprite alte două automarfare încărcate cu deșeuri

“În data de 18.06.2021 și 19.06.2021, poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Borș și Vărșand au efectuat, pe sensul de intrare în ţară, controlul specific asupra a șase automarfare, conduse de cetăţeni români. Aceștia transportau, conform documentelor de însoțire a mărfii textile, plastic, carton și haine second hand de la diferite societăți comerciale din Italia, Belgia, Suedia, Germania și Austria pentru firme din România. Existând suspiciuni cu privire la legalitatea transporturilor, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijin autorizat reprezentanţilor Gărzii Naționale de Mediu”, informează Poliția de Frontieră.

Mai mult, polițiștii au mai precizat și că, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că automarfarele erau încărcate cu textile, plastic, carton și haine second hand într-o stare avansată de degradare, fiind de fapt deşeuri, pentru care șoferii nu au prezentat documentația necesară prevăzută de lege.

În total, în cele șase vehicule erau transportate 100.950 de kilograme de deşeuri. În toate cazurile, autoritățile de control au dispus nepermiterea intrării pe teritoriul României a mărfurilor transportate.

Marea Barieră de Corali, în pericol din cauza schimbărilor climatice

Autor

Stirea Verde

-

22 iunie 2021

Marea Barieră de Corali ar trebui inclusă pe o listă a Siturilor de Patrimoniu Mondial care se află „în pericol” din cauza daunelor făcute de schimbarea climatică, au spus reprezentanţii UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură).

UNESCO îndeamnă Australia să „intensifice acţiunile” privind încălzirea globală, iar guvernul australian a spus că se opune „cu fermitate” recomandării, precizează Hot News.

Organismul cultural al ONU a spus că cel mai mare sistem de recif de corali din lume (cu circa 3.000 de recife şi 300 de insule) ar trebui retrogradat la întâlnirea de luna viitoare.

Neînțelegerile dintre UNESCO şi guvernul australian în ceea ce privește statutul sistemului de recif datează de foarte mult timp

Marea Barieră de Corali a primit clasificarea de Patrimoniu Mondial în 1981. UNESCO a dezbătut dacă să fie mutată pe lista siturilor „în pericol” în 2017, potrivit News.ro

Ministrul australian al Mediului, Sussan Ley, a declarat că guvernul a fost „uimit” de cel mai recent anunţ, numindu-l „un salt înapoi în asigurările date de oficialii ONU” că acest pas nu va fi făcut, mai arată sursa citată.

Atât încălzirea apei mării, cât și arderea de combustibili fosili sunt motivele deteriorării recifului

Conform unui raport efectuat de UNESCO, deși s-au făcut eforturi, calitatea apei nu a cunoscut îmbunătățiri. Dacă este respectată recomandarea, va fi pentru prima dată când un sit natural de Patrimoniu Mondial ar fi inclus pe lista celor „în pericol”, în mare parte din cauza impactului schimbării climei.

O listare ca ”în pericol” ar putea ajuta prin finanțare și publicitate. La polul opus, recomandarea ar putea afecta importanta destinaţie turistică ce creează mii de locuri de muncă în Australia.

În momentul de față, China este statul care deține preşedinţia UNESCO, iar neînțelegerile mai vechi dintre cele două state ar putea influenţa acestă decizie. Richard Leck, şeful Oceans for the World Wide Fund for Nature-Australia a precizat că guvernul australian nu a făcut eforturi suficiente pentru a proteja „cel mai mare bun natural al nostru”.

Sursa foto

Koala ajunge pe lista animalelor aflate în pericol de dispariţie

Autor

Stirea Verde

-

22 iunie 2021

Australia are în vedere includerea ursulețului koala de pe coasta de est a ţării pe lista animalelor aflate în pericol de dispariţie. Este un anunț făcut, în cursul zilei de vineri, de către ministrul Mediului, Sussan Ley, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Exemplarele de koala de pe coasta de est din Australia sunt deja incluse pe lista animalelor vulnerabile, sub presiunea exploatării forestiere, a intruziunii în zonele urbane şi a unei infecţii răspândite.

De asemenea, incendiile de vegetaţie care au afectat statele New South Wales şi Queensland în 2019 şi 2020 ar fi ucis până la 30% din populaţia de koala, precizează G4 Media.

Conform studiilor realizate de specialiști și oameni de știință, până în anul 2050, legendarul mamifer australian ar putea dispărea din New South Wales. Astfel, Australia a luat în considerare includerea koala pe lista speciilor aflate pe cale de dispariţie.

Ministrul Mediului, Sussan Ley, a precizat că trebuie să asistăm la o revenire a populaţiilor de koala. De aceea, se vor investi 24 de milioane de dolari australieni (18 milioane de dolari americani) în refacerea habitatului, cercetarea bolilor şi genomului, cartografierea populaţiei şi ajutor veterinar.

Organizaţiile pentru protecţia animalelor sălbatice au salutat această iniţiativă, însă au precizat că ar fi trebuit să aibă loc mult mai devreme, mai arată sursa citată.

”Dacă Australia ar fi creat o agenţie independentă în 2012, când koala din estul Australiei au fost listaţi pentru prima dată ca fiind vulnerabili, am fi putut evita această zi. Dar nu am făcut-o”, a declarat Stuart Blanch, manager în cadrul organizaţiei WWF Australia.

Între timp, în România, Ministrul Mediului ar vrea ca urșii să poată fi împușcați în 24 de ore.

O căprioară căzută într-un canal de irigații a fost salvată de pompierii din Neamț

Autor

Stirea Verde

-

22 iunie 2021

O nouă misiune contracronometru, pentru pompierii din Nemț: o căprioară căzută într-un canal de irigații a fost salvată de către echipele care au acționat la fața locului. Pentru ca animalul să fie salvat, a fost nevoie atât de o barcă, cât și de o autospecială complexă.

Este vorba despre un incident care a avut loc în localitatea Zănești din județul Neamț.

O căprioară a căzut în canalul Bistrița, iar pompierii au fost solicitați să intervină

Pompierii au acționat cu o barcă și cu o autospecială, fiind ajutați de voluntari din Zănești. Animalul a fost scos din apă cu ajutorul bărcii și a primit îngrijiri medicale pe mal, precizează publicația Descoperă.ro.

”O nouă misiune contracronometru pentru pompieri. Pompierii militari din cadrul ISU Neamț, în misiunea lor de a salva un suflet. Un apel la 112 avea să anunțe o nouă misiune contracronometru pentru pompierii militari din cadrul ISU Neamț. Salvatorii au fost înștiințați că o căprioară a căzut în canalul Bistrița, pe raza comunei Zănești, fiind nevoie imediată de intervenția lor”, arată un mesaj publicat de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă pe contul de socializare.

De asemenea, reprezentanții au mai menționat că, la locul solicitării s-a deplasat un echipaj de pompieri cu o autospecială complexă pentru intervenție și o barcă din cadrul Detașamentului Piatra Neamț. Mai mult, au fost prezenți și voluntari din cadrul SVSU Zănești.

Pompierii, cu ajutorul bărcii, au scos din apă căprioara speriată, dar teafără, care a fost mai apoi predată în siguranță medicului veterinar pentru îngrijiri medicale suplimentare.

O populație secretă de balene, descoperită cu ajutorul detectoarelor de bombe nucleare

Autor

Stirea Verde

-

20 iunie 2021

O populație inedită de balene a fost descoperită de către cercetători: mamiferele trăiesc în Oceanul Indian și au reușit, timp de zeci de ani, să rămână ”în anonimat”. Deși balenele sunt foarte greu de găsit, de data aceasta este vorba de balene albastre, care au dimensiuni gigantice. Faptul este inedit, deoarece animalele nu au reușit să fie descoperite decât în 2021.

Cercetătorii au descoperit cetaceele secretoase după ce au analizat datele acustice colectate de o rețea subacvativă pentru detectarea bombelor nucleare. Datele colectate au dezvăluit un cântec unic, pe care oamenii de știință nu l-au mai auzit până acum, menționează Descoperă.ro.

Balenele albastre pigmeu (Balaenoptera musculus brevicauda) reprezintă o subspecie mai mică a balenei albastre care poate atinge o lungime de 24 metri. Populația a primit numele de Chagos, după un grup de insule din Oceanul Indian.

”Încă descoperim populații ale celui mai mare animal care a trăit vreodată. Asta dovedește faptul că studierea vieții marine este extrem de dificilă”, a explicat Tracey Rogers, ecologist marin la Universitatea din New South Wales (UNSW), Australia.

Cântecul balenelor: un sunet pe care oamenii nu îl pot distinge

Emmanuelle Leroy, autor coordonator și cercetător la UNSW a explicat că, în general, balenele albastre sunt foarte greu de găsit. Au fost aduse până în pragul extincției de pescuitul industrial și își revin foarte greu. Din păcate, nu se cunoaște care este dimensiunea populației, iar datele acustice nu pot oferi această informație.

În general, balenele albastre au cântece lungi, cu frecvență redusă, uneori chiar sub cea la care oamenii sunt capabili să audă (sub 20 hertz), intensitate ridicată și sunt repetate la intervale regulate. Însă grupuri diferite de balene au cântece care diferă prin durată, structură și numărul de secțiuni distincte. Cântecul Chagos, care aparține noii populații de balene albastre pigmeu, are trei secțiuni, prima dintre acestea fiind cea mai complexă, mai arată sursa citată.

Populația de balene a fost descoperită cu ajutorul datelor acustice

În luna aprilie, studiul a fost publicat în jurnalul Scientific Reports. Tracey Rogers a precizat că descoperirea unei noi populații de balene albastre pigmeu în Emisfera Sudică este extraordinară.

”Acum am ajuns la cinci populații de balene albastre pigmeu în Oceanul Indian. Descoperirea nu ar fi fost posibilă fără datele acustice”, a explicat ecologistul.

În momentul de față, Emisfera Sudică reprezintă adăpost pentru câteva mii de balene. Numărul acestora se află în declin: sunt până ân 10.000 de exemplare, deși, înainte de pescuitul excesiv, existau câteva sute de mii de balene albastre.

Regiunea din România în care respirăm cel mai curat aer

Autor

Stirea Verde

-

20 iunie 2021

Oraşul Umea din Suedia şi oraşul Tampere din Finlanda au cel mai curat aer din Europa, potrivit unui top al Agenţiei de mediu a Uniunii Europene. În clasamentul celor 320 de localități monitorizate sunt și 3 orașe din România, dar acestea se află în zona „roșie” a localităților poluate, arată Digi 24.

Particulele fine, poluantul cu cel mai mare impact asupra sănătăţii în ceea ce priveşte moartea prematură şi îmbolnăvirile au fost, de asemenea, scăzute în aerul din Funchal (Madeira), Tallinn (capitala Estoniei) şi oraşul norvegian Bergen, potrivit raportului citat de Agerpres.

Conform dpa, particulele fine, poluantul cu cel mai mare impact asupra sănătăţii, au fost la valori scăzute și în Funchal (Madeira), Tallinn (capitala Estoniei) şi în oraşul Bergen din Norvegia.

Lista publicată joi de EEA s-a bazat pe o evaluare a peste 320 de oraşe din Europa. În 127 dintre acestea s-a stabilit că există o calitate bună a aerului, 123 au înregistrat o poluare moderată, iar alte 73 de orașe au avut o calitate slabă sau foarte slabă, mai arată sursa citată. De asemenea, conform experților, cele mai multe orașe din partea inferioară a clasamentului se află în Polonia şi în nordul Italiei.

Bucureștiul, Timișoara și Brașovul: orașele cu cel mai poluat aer din țară

Tot în partea inferioară a clasamentului se află și 3 orașe din România. Astfel, Bucureștiul ocupă locul 263 în clasament. Alături de Capitală, Timișoara se situează pe locul 267, iar Brașovul are cea mai slabă calitate a aerului, situându-se pe locul 273.

Conform specialiștilor, în România, cel mai curat aer ar fi în Sinaia. Experții au susținut că aerul curat a fost principalul motiv pentru construcția Palatului Peleș, în staţiunea de pe Valea Prahovei.

Romică, cel mai tânăr zimbru din România, a împlinit un an

Autor

Stirea Verde

-

19 iunie 2021

În luna iunie a anului 2020, se năștea Romică, botezat după o lege nescrisă, dar respectată cu sfinţenie: numele puilor născuţi în ţara noastră trebuie să înceapă cu litera “R” sau chiar cu indicativul “RO”.

Aşa că, toţi cei peste 50 de “zimbrişori” care au văzut lumina zilei la Haţeg, de-a lungul celor 54 de ani de existenţă a Rezervaţiei, au purtat astfel de nume. Primii au fost: Roman, Retezat şi Romana.

Romică este al nouălea exemplar din rezervația aflată în custodia Direcției Silvice Hunedoara

”Vi-l amintiți pe Romică? Acum un an venea pe lume și făcea furori cu drăgălășenia lui, fiind cel mai nou membru al rezervației de zimbri de la Hațeg. Ei, bine, Romică a împlinit un anișor și este bine, sănătos”, este mesajul transmis de Romsilva pe pagina de Facebook, alături de mai multe fotografii cu micul zimbru.

În această zi specială, Romică a fost răsfățat cu bunătăți pe care le-a împărțit cu mama lui, Spider Woman, de care este încă apropiat, dar şi cu sora lui mai mare, Romina, alături de care îşi petrece acum majoritatea timpului, arată Digi 24.

Rezervația de Zimbri de la Hațeg a fost fondată în anul 1958, când doi zimbri numiți Podarec și Polonka au fost aduși în România din Polonia

Rezervația din pădurea Slivuţ este printre puținele locuri din Europa unde trăiește zimbrul (Bison bonasus).

Rezervația de Zimbri Hațeg se află în custodia Direcției Silvice Hunedoara, prin Ocolul Silvic Hațeg și are, în prezent, 9 exemplare. Se întinde pe o suprafaţă de 50 de hectare, acoperite cu păduri de carpeni, stejari şi brazi. În prezent, mai sunt aproximativ trei mii de exemplare de zimbri în toată lumea.

”Zimbrul este cel mai mare animal european de pe uscat. Masculul poate ajunge și la 920 de kilograme, cu un minim de greutate înregistrat de 440 kg. Femelele sunt mai mici, între 320 și 640 kg. Părul gri-maroniu, mai mare în partea din față a corpului. Ca și la alte erbivore, hrănirea ocupă între 50 și 80% din zi”, explică Romsilva.