20.9 C
București
vineri, 12 septembrie, 2025
Acasă Blog Pagină 446

Legătura dintre declinul populației de pinguini și agravarea schimbărilor climatice. Inteligența artificială și-a demonstrat din nou utilitatea

Potrivit unui nou studiu, declinul populației de pinguini ar putea avea un efect asupra agravării schimbărilor climatice. Acesta afectează circuitul fierului în Oceanul Austral și, prin urmare, capacitatea oceanului de a capta CO2, conform Agerpres.

Cercetarea a fost publicată în revista Nature Communication și evidențiază rolul pe care pinguinii îl au în circuitul fierului. Aceștia consumă krill (plancton animal bogat în fier), după care fertilizează prin dejecții apele meridionale. În Oceanul Austral, fierul este esențial și reprezintă o sursă de nutrienți pentru fitoplancton.

Cum a decurs cercetarea pe pinguini

Cercetătorii au calculat volumul excrementelor, denumite și guano, produse de o colonie de pinguini antarctici din Insula Decepției. Aceasta este situată în largul Peninsulei Antarctice.

Studiul s-a realizat prin procesarea imaginilor realizate de drone cu ajutorul inteligenței artificiale. După ce s-a făcut analiza chimică a excrementelor, s-a descoperit o concentrație de fier foarte mare, de ordinul a trei miligrame la gram.

Autorii au extrapolat datele obținute la nivelul întregii specii. Ei estimează că pinguinii arctici, una dintre speciile cele mai numeroase, reciclează aproximativ 521 de tone de fier anual.

Extrapolând aceste date la ansamblul speciei, autorii estimează că pinguinii arctici, una dintre speciile de pinguini cu cea mai numeroasă populație, reciclează circa 521 de tone de fier în fiecare an.

Oamenii de știință spun că acest lucru îi transformă pe pinguini în contributori „majori“ la circuitul fierului. Totuși, contribuția s-a înjumătățit față de acum 40 de ani, deoarece și populația pinguinilor s-a redus la jumătate după 1980.

Agravarea schimbărilor climatice

Anual, oceanele captează 1/3 din dioxidul de carbon emis în atmosferă. Acest lucru se datorează activității de fotosinteză a fitoplanctonului. În regiuni precum cea a Curentului Antarctic de Vest, dezvoltarea lor este limitată de disponibilitatea redusă a unor micronutrienţi precum fierul.

Și balenele contribuie, la fel ca pinguinii, la eliberarea de fier în oceane, după ce consumă krill.

Totuși, spre deosebire de balene, care traversează diferitele regiuni oceanice, pinguinii trăiesc doar în ecosistemele Oceanului Austral.

„Aceștia contribuie la reciclarea fierului, mai concentrat în acest regiuni“, a spus Oleg Belyaev, autorul principal al studiului și cercetător la Institutul de științe marine din Andaluzia (ICMAN).

Astfel, din cauza diminuării populației de pinguini, în Oceanul Austral se poate produce un dezechilibru care îi îngrijorează pe oamenii de știință.

„Este vorba, odată cu această cercetare, de conștientizarea importanței ecologice a acestor păsări marine“, a concluzionat Oleg Belyaev.

Peste 130.000 de puieți plantați în zona Dobroneagu

Sursa: agerpres

Nu mai puțin de 130.000 de puieți de arbori urmează să fie plantaţi în zona Dobroneagu de către cei de la Fundaţia Conservation Carpathia. Aceștia intenționează să refacă fauna muntelui Dobroneagu. Nu va avea loc doar o împădurire ci se va testa și semănătura directă cu seminţe de jir, iar în zonele greu accesibile se va utiliza drona. „Zona Dobroneagu are o suprafaţă de 200 de hectare, iar pădurea a dispărut de aici atât ca urmare a tăierilor din perioada 2008 – 2010, când 40 de hectare au fost afectate, dar şi ca urmare a unei doborâturi de vânt din 6 februarie 2020, care a afectat 160 de hectare. Procesul de reconstrucţie ecologică a zonei a început în primăvara anului 2022, fiind plantaţi puieţi de molid, fag, brad, paltin şi scoruş pe 55 de hectare din suprafaţa afectată de doborâtura de vânt, iar în toamnă s-au refăcut peste 32 de hectare din arealul tăiat ilegal”, spun cei de la Fundație.

Se plantează și semințe de jir

„Este foarte important ca ecosistemele forestiere din bazinul Văii Vâlsanului să redevină complet funcţionale, adică similare pădurilor naturale care au existat aici, de aceea încercăm să copiem cât mai fidel ceea ce natura a creat aici în decursul evoluţiei, compoziţia speciilor fiind un element cheie în acest sens. În această primăvară vom planta 40 de hectare cu molid, vom face completări în zonele plantate anterior şi vom încerca ceva nou. Ca un experiment, încercăm ca pe lângă plantarea tradiţională de puieţi să testăm semănătura directă cu seminţe de jir, iar în zonele greu accesibile se va utiliza drona”, a spus Mihai Zotta, director conservare în cadrul Fundaţiei Conservation Carpathia. Este vorba despre puieți din speciile naturale autohtone ce provin din pepinierele Fundaţiei Conservation Carpathia. Cei de la această fundație fac lucrări pe alte cinci şantiere de reconstrucţie ecologică, urmând să fie plantaţi în această primăvară peste 240.000 de puieţi. Pănă în acest moment, din 2013, cei de la Fundație au plantat 3,7 milioane de puieţi şi a refăcut o suprafaţă de 1.906 hectare de pădure.

Ne așteaptă o iarnă costisitoare în 2023

Sursa: Euractiv

Europa nu a făcut suficiente progrese în blocarea contractelor pe termen lung pentru gaz natural lichefiat (GNL) ca alternativă la furnizarea de conducte rusești, potrivit Euractiv. Lucru care s-ar putea dovedi costisitor iarna viitoare, deoarece o revenire a cererii chineze ar putea strânge brusc piața. Cumpărarea GNL pentru a înlocui fluxurile reduse din Rusia a ajutat blocul să facă față primei ierni a conflictului din Ucraina, Europa importând 121 de milioane de tone de combustibil în 2022, o creștere cu 60% față de 2021. Dar asta a avut un cost: Europa a cumpărat în mare parte pe piața spot, unde prețurile sunt mult mai mari decât cele negociate. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, costul importurilor sale de GNL s-a triplat în 2022, ajungând la aproximativ 190 de miliarde de dolari.

Europa, dependentă de gazul natural lichefiat

Analiștii estimează că Europa a reprezentat mai mult de o treime din tranzacțiile pe piața spot globală în 2022, de la aproximativ 13% în 2021. O astfel de expunere ar putea ajunge la peste 50% în acest an dacă nu ar fi semnate contracte pe termen lung. Dar obiectivele climatice ale Europei ar duce către ideea că, cumpărătorii săi de GNL se luptă să se angajeze în termenele necesare pentru a bloca GNL mai ieftin prin contract. Morten Frisch, partener senior la Morten Frisch Consulting, a declarat că Europa are nevoie în mod ideal de aproximativ 70-75% din aprovizionarea cu GNL în cadrul unor contracte ferme de vânzare și cumpărare (SPA) pe termen lung. „Dar din moment ce lobby-ul verde din Europa a reușit să convingă în mod greșit politicienii că hidrogenul poate înlocui într-o mare măsură gazul natural ca purtător de energie până în 2030, Europa a devenit mult prea dependentă de achizițiile la fața locului și pe termen scurt de GNL”, a adăugat el.

Guvernele sunt preocupate de climă, dar gazul este cel care va încălzi și iarna viitoare

O sursă principală din partea ofertei a raportat o „deconectare” în timpul negocierilor cu companiile europene între nevoile acestora și mesajele pe care le primesc de la guvernele lor privind clima. „Unii clienți se luptă în interior se întreabă dacă există o oprire grea în 2030? Există un zero net până în 2040? Această țintă în mișcare… este într-adevăr o stâncă?” el a spus. „Acest lucru le face dificil să se angajeze în tranzacțiile pe termen mediu și lung, iar asta îi poate lăsa expuși pe viitor pe piața.” Asia a continuat să avanseze în cursa pentru aprovizionarea globală limitată de GNL în acest an, înainte ca noi fluxuri să vină pe piață în 2025 și ulterior. „Preferința lor pentru securitatea aprovizionării le-a permis să continue să susțină noi proiecte. În timp ce cumpărătorii europeni sunt îngrijorați să se angajeze să furnizeze până la începutul obiectivelor lor net zero”, a declarat Felix Booth, șeful GNL la firma de informații energetice Vortexa.

Gazul este în continuare soluția cea mai bună

În timp ce gazul este un combustibil fosil, produce mai puține emisii de dioxid de carbon decât cărbunele, așa că unele state din UE îl văd ca o alternativă temporară pentru înlocuirea combustibililor mai murdari. Directorul general pentru energie, climă și durabilitate al Grupului Eurasia, Raad Alkadiri, a declarat că Europa nu va putea bloca GNL ca înlocuitor al gazului rusesc atâta timp cât UE îl consideră un combustibil de tranziție, deoarece producătorii doresc o piață garantată în Europa peste următoarele câteva decenii. Prețurile spot la GNL au scăzut cu peste 82% de când au atins un record de 70,50 USD per milion de unități termice britanice (mmBtu) în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Dar se așteaptă să crească din nou, cu o vară fierbinte care ar putea reduce nivelurile hidro, o iarnă rece 2023-2024 și o revenire a cererii de GNL din China, toate considerate printre factorii de risc pentru preț.

Studiu: criza apei potabile adâncită de oamenii bogați

Sursa: The Guardian

Mai mulți oameni de știință au realizat un studiu publicat în Nature Sustainability. Acesta arată că inclusiv udarea grădinii, spălatul mașinii, dar și umplerea piscinei cu apă sunt activități care duc către adâncirea crizei de apă potabilă. În aceiași măsură ca și încălzirea globală, schimbările climatice, dar și creșterea populației. Cei care au fost analizați pentru acest studiu, sunt locuitorii din Cape Town, Africa de Sud, acolo unde cei cu venituri mai mari au utilizat de 50 de ori mai multă apă decât populația nevoiașă, lucru care a dus în cele din urmă la o criză a apei potabile. În 2018.  Datele arată că 14% din populație, adică acel grup foarte bogat a consumat nu mai puțin de 51% din apa potabilă, în timp ce 62% din populație, adica grupul mai sărac a folosit doar 27%/

Bogații folosesc apa fără să țină cont de ceilalți

Pe de altă parte studiul arată că apa folosită de cei mai bogați nu a avut legătură cu nevoile de bază. Și ca lucrurile să fie complet scăpate de sub control, cei mai bogați au forat pentru a obține și mai multă apă, agravând în acest fel criza. Mai ales că așa au fost scoase din pământ rezervele de apă pentru plante, dar și pentru animale. Oamenii de știință care au realizat studiul arată că nici atitudinea pe care cetățenii în general o adoptă cu privire la lipsa apei nu este una corectă și criza se va adânci. Mai exact, ei spun că scumpirea prețului nu poate fi eficientă pentru că cele mai mare cantități de apă nu sunt consumate de persoanele cu venituri reduse. Acestea, în urma unei scumpiri vor folosi și mai puțină apă, drept rumare cei cu venituri mari, care sunt și cei mai mari consumatori vor beneficia de apă.

Distribuirea egală a rezervelor de apă, o soluție viabilă

Drept urmare, o soluție viabilă, spun cercetătorii, ar fi reprezentată de distribuirea egală a rezervelor de apă, pentru prevenirea penuriei. Pe de altă parte, problema apei nu este întâlnită doar în Africa, din anii 2000 și până acum, alte peste 80 de orașe mari din lume s-au confruntat cu perioade de secetă extremă. Dintre ele unele sunt chiar metropole, Miami, Melbourne, Londra, Barcelona, ​​São Paulo, Beijing, Bengaluru și Harare. Nu mai departe de luna trecută, ONU a averizat că în absența unor măsuri concrete, există un risc iminent ca o criză a apei potabile să se declanșeze la nivelul întregii planete, dar mai ales în marile orașe. În raport s-a arătat că până în 2030 este de așteptat ca cererea de apă să crească cu 40%.

Orfelinatul Bear Again din România este singurul centru din Europa care oferă șansa la o viață normală pentru puii de urs orfani

Sursă foto: Bear Again/WWF România
Sursă foto: Bear Again/WWF România

Centrul de reabilitare Bear Again oferă o șansă la o viață normală pentru puii de urs orfani, însă pentru a acoperi nevoile și cheltuielile constante necesare pe tot parcursul anului, acesta are nevoie de sprijin financiar permanent.

Într-un singur an, orfelinatul de urși are nevoie de mai bine de 60.000 de euro pentru a putea asigura bunăstarea puilor.

Asociația WWF România: ”Orfelinatul Bear Again este singurul centru din Europa care oferă șansa la o viață normală pentru puii de urs orfani sau despărțiți de mamele lor… departe de țarcuri ilegale, grădini zoologice, sanctuare sau chiar de un sfârșit tragic…moartea!”

Foarte mulți pui ajung să fie complet neajutorați și să lupte singuri în sălbăticie când au abia câteva luni.

Prin urmare, orfelinatul oferă acestor ursuleți îngrijire, evitând contactul cu oamenii, astfel încât aceștia să se poată adapta la viața sălbatică.

După ce sunt pregătiți, ursuleții sunt eliberați înapoi în habitatul lor natural.

Susține orfelinatul de urși

După un an 2021 plin de activitate, anul 2022 a fost mai liniștit la Centrul pentru Reabilitarea Urșilor Orfani din România.

În comparație cu 2021, când 31 de ursuleți orfani au fost aduși la orfelinat, în 2022, numai 12 urși orfani au fost preluați de către Leonardo Bereczky, fondatorul orfelinatului.

În plus, două generații de urși orfani crescuți la orfelinat au fost eliberați în sălbăticie.

Pe lângă munca depusă pentru grija ursuleților noi veniți, au fost demarate mai multe proiecte pentru îmbunătățirea condițiilor din orfelinat, și anume:

  • au fost finalizate construcțiile a două noi sisteme de hrănire prin cablu pentru ca hrănirea urșilor să fie cu mult mai eficientă și să dureze mai puțin;
  • a fost începută construcția unei noi căsuțe bârlog ce servește ca adăpost contra gerului ce va fi finalizată până când vor sosi primii pui la centru;
  • au fost achiziționate materialele pentru construirea celui de-al 3-lea sistem de hrănire prin cablu, care va transporta hrana în țarcul final de reabilitare;
  • au fost făcute măsurători și pregătiri de teren pentru construirea acestui sistem de cablu.

Ce urmează să se construiască în acest an la Bear Again:

  • se va finaliza construirea celui de-al 3-lea sistem de hrănire prin cablu;
  • se vor face reparații la gardurile țarcurilor din incinta orfelinatului;
  • se vor face reconstrucții la țarcul de rezervă pentru puii de urs care din diferite motive nu pot fi eliberați;
  • se va construi o nouă căsuță de lemn ce va servi ca stație de carantinare și adăpost pentru ursuleții noi veniți în orfelinat;

Joe Biden spune că inteligența artificială poate combate schimbările climatice

The White House Facebook

În cadrul unei conferințe a consilierilor privind industria de inteligență artificială care se dezvoltă rapid, președintele american Joe Biden a avertizat că încă nu este clar dacă AI reprezintă o amenințare pentru societate, conform Analyticsinsight.

Inteligența artificială ar putea ajuta în lupta împotriva „problemelor cu adevărat dificile, cum ar fi bolile și schimbările climatice, a afirmat Biden, care a vorbit la Consiliul pentru Știință și Tehnologie de la Casa Albă. Acesta e format din specialiști din universități și din mediul de afaceri.

Potențialele pericole pentru cultura, economia și securitatea națională, a adăugat el, trebuie abordate.

Joe Biden a mai susținut că „întreprinderile din tehnologie au responsabilitatea de a se asigura că mărfurile sunt sigure”.

„Vedem influența asupra sănătății mintale și asupra imaginii de sine în absența măsurilor de precauție”, a spus Biden.

Biden a cerut, de asemenea, Congresului să adopte reglementări care impun „controale stricte” asupra informațiilor personale colectate de corporațiile digitale. În plus, a cerut interzicerea publicității destinată copiilor.

Joe Biden, încrezător în inteligența artificială. AI și-a dovedit deja utilitatea

Mai multe cercetări din ultima perioadă au încercat să vadă care sunt efectele inteligenței artificiale în problema schimbărilor climatice.

Una dintre ele implică ChatGPT. Chatbot-ul poate fi utilizat într-o varietate de moduri pentru a ajuta cercetarea climatică, inclusiv în parametrizarea modelelor, analiza și interpretarea datelor, generarea de scenarii și evaluarea modelului.

În plus, inteligența artificială este cea care a prezis că omenirea nu-și va atinge obiectivele climatice până în 2030.

Succes în protejarea speciilor amenințate cu dispariția: numărul tigrilor sălbatici din India a depășit pragul de 3.000 de exemplare

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Populaţia de tigri sălbatici din India, a depăşit pragul de 3.000 de exemplare, potrivit unui recensământ oficial, informează AFP, preluată de Agerpres.

Numărul de tigri sălbatici în India a crescut la 3.167, față de 2.967 în raportul anterior din urmă cu patru ani.

În 2020, peste 100 de tigri din India au murit, țara înregistrând o cifră record

Această creștere recompensează eforturile depuse pentru protejarea speciilor amenințate cu dispariția, deși rata de creștere a scăzut la mai puțin de 7% în comparație cu 30% în perioada precedentă.

Tigrul a avut o distribuție largă în Asia Centrală, Asia de Est și Asia de Sud în trecut, dar populația sa a scăzut cu peste 93% în ultimii 100 de ani, iar în prezent mai este prezent doar în 13 țări, conform Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (UICN).

Prim-ministrul indian Narendra Modi a salutat această creștere ca fiind un moment de mândrie pentru țara sa.

Familia noastră se măreşte. Este o reuşită nu doar pentru India, ci şi pentru lumea întreagă”, a declarat oficialul cu ocazia unei ceremonii organizate în oraşul Mysore din sudul ţării.

Populațiile de tigri din Asia au fost decimate în mare parte de defrișări, intruziunea oamenilor în habitatele naturale și braconaj

Pe teritoriul Indiei trăiesc, în prezent, 75% din totalul tigrilor din lume. În egală măsură, țara are cea mai mare suprafață de habitate naturale pentru aceste animale.

În anul 1900, se estima că trăiau peste 100.000 de tigri pe întreaga planetă, însă numărul lor a scăzut dramatic, ajungând la 3.200 în 2010.

Vești bune și pentru populația de gheparzi de pe teritoriul Indiei: Deși specia a fost declarată compromisă, o femelă ghepard din India a născut patru pui

Remintim că, la finalul lunii martie, o femelă ghepard din India a născut patru pui.

Această naștere este o veste bună pentru conservarea ghepardului, o specie aflată sub amenințarea extincției.

Cu toate că numărul ghepardilor din sălbăticie a scăzut în ultimele decenii, există speranța că această naștere reprezintă un pas înainte pentru refacerea populației de gheparzi.

Amazonul, din ce în ce mai afectat de minerit și defrișări ilegale

Foto: Facebook/Leomar Anthony Flores
Foto: Facebook/Leomar Anthony Flores

Amazonul, cel mai mare furnizor de oxigen din lume, este grav afectat de mineritul ilegal și distrugerea pădurilor tropicale, conform unui nou raport realizat de Greenpeace.

Acest raport analizează impactul negativ al activităților ilegale din regiune asupra pădurilor și comunităților indigene.

În ciuda legilor stricte care interzic mineritul și defrișarea ilegală în regiune, companiile continuă să încalce legea, profitând de corupția guvernului

Există o cerere globală pentru metalele prețioase și alte resurse extrase din Amazon, iar mulți dintre cei implicați în aceste activități ilegale folosesc metode distructive.

Metodele, precum utilizarea mercurului și cianurilor pentru a extrage aurul și alte metale, afectează mediul, provocând poluarea râurilor și contaminarea solului.

Aceste activități ilegale de minerit și defrișare nu numai că distrug habitatul natural al animalelor, dar afectează și comunitățile indigene.

Amazonul, casa indigenilor, a devenit victima lipsei de cooperare între guverne

Populațiile de aici sunt tot mai expuse la poluarea apei și a solului și pierd accesul la resursele lor tradiționale.

Raportul Greenpeace subliniază necesitatea unei acțiuni imediate pentru a pune capăt acestor activități ilegale, pentru a proteja pădurile și comunitățile indigene din Amazon.

Greenpeace solicită guvernelor și companiilor din întreaga lume să ia măsuri pentru a reduce cererea de resurse extrase din Amazon și să sprijine comunitățile indigene și protecția pădurilor.

În egală măsură, este necesară o aplicare mai strictă a legilor și sancțiuni mai dure, atât pentru companii, cât și pentru clasa politică.

Tesla a anunțat că va construi o nouă fabrică de baterii la Shanghai

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Tesla construiește o nouă fabrică pentru stocarea energiei, în Shanghai.

Această nouă construcție reprezintă a treia uzină deschisă de producătorul auto, urmând să devină funcțională în al doilea trimestru al anului 2024, a informat Xinhua, preluată de publicația Connect.

Prin completarea unei mari fabrici auto existente din Shanghai, care se specializează în producția de vehicule electrice, Tesla va începe producția de Megapack-uri, cu un volum inițial de 10.000 de unități pe an, ceea ce reprezintă aproximativ 40 de gigawați-oră de stocare a energiei, ce vor fi vândute la nivel mondial.

Nouă fabrică va fi alimentată cu baterii din China

Cu această nouă fabrică din Shanghai, compania va beneficia de lanțul de aprovizionare cu baterii al Chinei, lider mondial în acest domeniu, astfel încât să poată crește producția și să reducă costurile unitare ale bateriilor sale Megapack litiu-ion.

Această mișcare va permite companiei să satisfacă cererea în creștere de stocare a energiei la nivel global, în contextul în care lumea se îndreaptă către utilizarea energiei regenerabile.

Tesla are în prezent o fabrica pentru stocarea energiei în California, capabilă să producă 10.000 de Megapack pe an

Creşterea vânzărilor de vehicule electrice în China, cea mai mare piaţă auto din lume, a încetinit la 20.8% în primele două luni ale anului 2023, de la 150%, în aceeaşi perioadă, cu un an în urmă.

Sute de voluntari au plantat 10.000 de puieți, extinzând, în doar o zi, Pădurea Cama

Sursă foto: Facebook/Mai Mult Verde
Sursă foto: Facebook/Mai Mult Verde

Peste 500 de voluntari au participat, sâmbătă, la o acțiune de plantare desfășurată pe malul drept al canalului Cama.

Împreună cu membrii Asociației Mai Mult Verde, au fost plantați 10.000 de puieți din 12 specii.

Acțiunea de plantare face parte din campania România Plantează Pentru Mâine, organizată de Asociația Mai Mult Verde în parteneriat cu OMV Petrom, Primaria Municipiului Giurgiu și Poteca Studio.

Asociația Mai Mult Verde: ”Ni s-au alăturat, sâmbătă, locuitori ai orașului Giurgiu, voluntari de la Organizația Națională Cercetașii României, prieteni vechi și noi”

Potrivit comunicatului publicat pe contul de Facebook, au fost plantate mai multe specii de arbori și arbuști caracteristice zonei: alun, castan, chiparos de baltă, salcie, paltin, arțar roșu, ulm, glădiță, mălin, plop, stejar, cătină, păducel.

Pădurea Cama are la bază metoda Miyawaki de aforestare, care presupune o densitate mare de specii pe o suprafață mică.

Pădurea Cama, prima pădure comunitară înființată în România, promovează patrimoniul natural existent, oferit de poziția geografică a orașului Giurgiu și de proximitatea Dunării și a zonelor naturale protejate

În centrul construcției pădurii se află dinamica competiției dintre plante, care este obținută prin plantarea cu densitate mare și creșterea diversității speciilor.

Această strategie conduce la un ritm intens de creștere, facilitând stabilirea unui echilibru natural într-un timp mai scurt decât în mod normal în natură.

După acțiunea de plantare, ne-am relaxat în caiace alături de prietenii noștri de la Kayak Champions. Muzica și voia bună au fost asigurate de Dj Vasile și Cati Vişinescu. Până acum, în cadrul campaniei România plantează pentru mâine, au fost plantați în Padurea Comunitara Cama 60.000 de puieți, urmând ca alți 100.000 să fie plantați la toamnă”, au transmis membrii organizației pentru protecția mediului.