Campanie verde: zece miliarde de copaci, plantați în deșert

Autor

-

25 mai 2021

Arabia Saudită a plantat 10 miliarde de copaci, iar inițiativa i-a aparținut prințului Mohammed bin Salman. Planul acestuia este de a împăduri mai multe zone deșertice din țara pe care o conduce.

Prin plantarea a 10 miliarde de copaci în deșert se urmărește reducerea emisiilor de carbon, combaterea poluării și evitarea degradării solului.

Liderul Arabiei Saudite spune că țara sa va reduce emisiile de carbon cu 50% până în 2030, prin utilizarea surselor regenerabile de energie, precizează publicația Smart Radio.

Cel mai mare program de împădurire din lume urmărește plantarea a 40 de miliarde de copaci

Oficialii de la Riad nu se opresc aici și au în vedere colaborarea cu mai multe state arabe pentru implementarea proiectului Middle East Green Initiative. Prin acest proiect se urmărește plantarea a 40 de miliarde de copaci, iar conform inițiativei sprijinite de prințul moștenitor al Arabiei Saudite, acesta va reprezenta cel mai mare program de împădurire din lume.

Cu toate acestea, proiectul va întâmpina dificultăți, pentru că vorbim despre o țară cu resurse limitate de apă.

”Regatul, regiunea și întreaga lume trebuie să acționeze mult mai intens și mai rapid pentru a combate schimbările climatice”, spune Salman.

De când a preluat conducerea, în 2017, Salman, care are doar 35 de ani, a demarat o campanie de modernizare rapidă a țării

Arabia Saudită a fost mult timp guvernată după cutume religioase, iar economia s-a bazat, în mare parte, pe producția de petrol, mai precizează sursa citată.

De asemenea, conform publicației Mena, prințul a mai declarat următoarele:

”În calitate de principal producător mondial de petrol, suntem pe deplin conștienți de responsabilitatea noastră în avansarea luptei împotriva crizei climatice. Avem un rol de pionierat în stabilizarea piețelor energetice în epoca petrolului și gazului și vom acționa pentru următoarea eră verde.”

Viitorul înseamnă energie regenerabilă, în proporție de 100%

Prințul moștenitor are în plan și dezvoltarea turismului, urmărind construcția unui oraș de 33 de ori mai mare decât New York-ul.

Conform sursei citate, viitorul oraș va purta numele de Neom, iar costurile se ridică la suma de 400 de miliarde de dolari. De asemenea, orașul va funcționa bazându-se 100% pe energie regenerabilă.

Romprest amenință din nou că își va suspenda activitatea. Primăria Sectorului 1, termen până la 31 mai pentru achitarea restanțelor

Autor

Redacția

-

24 mai 2021

Garda de Mediu, Garda Națională de Mediu, Sectorul 1, București — Imagine via PressOne / Deșeuri în Sectorul 1

Romprest amenință din nou cu declanșarea unei crize a gunoaielor în Sectorul 1, după ce operatorul stației de sortare, Rom Waste Solutions SA, a suspendat contractul cu firma de salubritate. Motivul: neplata datoriilor de peste 109 milioane de lei pe care Primăria Sectorului 1 le are către Romprest. Astfel, data de 31 mai ar fi ultima dată când se va ridica gunoiul pe raza acestui sector.

”Rom Waste Solutions SA a anunțat suspendarea obligațiilor contractuale începând cu data de 21.05.2021, ora 24:00, până la achitarea debitelor restante înregistrate în derularea Contractului de prestări servicii, nr. 6444/19.09.2014, pentru serviciile prestate pe raza administrativă a Sectorului 1.

Facem mențiunea că, în pofida debitelor restante pe care Autoritatea contractantă le înregistrează față de operatorul delegat Romprest, depășite de termenul de scadență și de termenul de grație, în cuantum total de 109.520.579,22 lei, Romprest a achitat, din surse proprii și atrase, prestația operatorului stației de sortare, Rom Waste Solutions SA, INTEGRAL pentru anul 2020 precum și pentru luna ianuarie 2021, pentru serviciile aferente derulării Contractului de delegare J077/S/2008.

Debitele restante pe care Romprest le înregistrează față de Rom Waste Solutions SA sunt o consecință directă a faptului că Autoritatea contractantă refuză la plata contravaloarea serviciilor de sortare aferente deșeurilor provenite din activitatea de curățenie căi publice (CCP) generate din operațiunile de salubrizare stradală și colectarea, transportul și eliminarea deșeurilor municipale din depozite necontrolate, care nu au fost achitate de către Autoritatea contractantă pentru prestațiile aferente perioadei 16 iulie 2020 – 31 decembrie 2020 și pe care, în cursul anului 2021, Autoritatea a decis, în mod unilateral și încălcând prevederile contractuale, să le achite parțial”, se arată în notificarea trimisă de Romprest.

Compania de salubritate mai precizează că suspendarea contractului dintre Rom Waste Solutions și Romprest va duce la ”o criză majoră a deșeurilor” în scurt timp.

”Având în vedere capacitatea limitată a operatorului agreat, Iridex Group SRL, de a prelua întreaga cantitate de deșeuri pentru sortare, în zilele următoare se vor înregistra perturbări majore în derularea programelor de prestație (…).

Reamintim că, începând cu data de 1 iunie 2021, operatorul Iridex Group SRL nu mai este autorizat să presteze activitatea de administrare a depozitului ecologic.

În aceste condiții, în lipsa unei soluții asumate de către Autoritatea contractantă, față de situația creată prin culpa sa exclusivă, data de 31.05.2021 va fi ultima zi de funcționare a serviciului public de salubrizare pe raza administrativă a Sectorului 1”, a mai precizat Romprest.

Scandalul dintre Romprest și Primăria Sectorului 1 s-a declanșat anul trecut, când mormane întregi de gunoaie au rămas pe străzi, vreme de câteva săptămâni.

Județul Prahova: Garda de Mediu a aplicat amenzi de peste un milion de lei

Autor

Redacția

-

24 mai 2021

Mai multe nereguli descoperite în județul Prahova au fost sancționate cu amenzi, dar și cu dosare penale. Infracțiunile au fost descoprite în cadrul a după controale efectuate de Gărda de Mediu.

Județul Prahova a ajuns, de această dată, în atenția sefilor de la Garda Mediu, comisarii aflându-se în control la mai multe sedii ale unor firme bănuite că încalcă legea. Astfel, au fost verificate balastiere, dar și centre pentru dezmembrări auto, precizează Știrile Pro Tv.

Amenzile și dosarele penale au rezultat în urma controalelor care au demonstrat, încă o dată, că există multiple activități care nu doar că distrug mediul, dar pun în pericol și sănătatea oamenilor.

Șefii de la Garda de Mediu au mers în teren să le arate angajaților unde au trecut cu vederea problemele. Comisarii spun însă că își fac treaba, deși ar fi prost plătiți, cu 5.000 de lei pe lună și că au dat amenzi unde au găsit nereguli, mai arată sursa citată.

Marian Borondel, comisar Garda de Mediu: “Plastic, folie, deșeuri din lemn și a fost sancționat de către noi cu 40.000 de lei.”

Însoțiți de jandarmi și polițiști, comisarii au descins la mai multe centre de dezmembrări auto, dar și în zonele unde au fost instalate balastiere.

Prahova: depozitări ilegale de deșeuri

Octavian Berceanu, comisar la Garda Naţională de Mediu: ”În Prahova am găsit depozitări ilegale de deșeuri, sub pretextul depozitărilor cu deșeuri din demolări. Foarte multe deșeuri din dezmembrări auto au fost identificate, acestea sunt neutralizate prin ardere sau îngropare, ceea ce reprezintă contravenție sau infracțiune. Se închid, se suspendă activitatea acestor firme.”

Conform sursei citate, comisarii Gărzii de Mediu au aplicat în total amenzi de peste un milion de lei. Ca să nu existe suspiciuni de corupție în timpul controalelor, cei de la Garda Națională de Mediu au adus în Prahova comisari din alte județe.

Agent Green expune jaful din pădurile seculare din Bucegi

Autor

Redacția

-

24 mai 2021

O nouă mutare și un nou protest Agent Green: jaful din pădurile seculare din Bucegi este expus, fix de Ziua Europeană a Parcurilor.

Prețiosul lemn din Bucegi este transformat în parchet, uși, bobine și tamburi. Valea Cerbului este principala cale turistică de acces către vârful Omu și are cvadruplă protecție națională și internațională: parc natural, sit Natura 2000, Rezervație Naturală (Abruptul Prahovean) și păduri virgine cartate în inventarul PIN MATRA din anul 2004, protejate prin ordine ale ministerului mediului din 2012 și din 2016.

În anul 2018, noul inventar Primofaro a cuprins aceste păduri drept potențial primare și seculare, precizează reprezentanții Agent Green.

”Paradisul devine un loc odios unde nu mai ai de ce să revii”

Gabriel Păun, președintele Agent Green, a precizat că, pe hârtie, România stă bine la capitolul arii protejate. 23% din suprafața țării este acoperită, declarativ, cu astfel de zone.

În realitate, doar 1% este strict protejată. Adică mai nimic, în vreme ce paradisul devine un loc odios unde nu mai ai de ce să revii.

În Bucegi au protejat strict eminamente golurile alpine și prea puțin din păduri. Valea Cerbului și toate văile cu trasee turistice, cu rol de protecție a biodiversității, a surselor de apă, a așezărilor omenești și a infrastructurii ar trebui să devină strict protejate.

”Protestăm astăzi pentru că nu putem accepta proastele politici care au permis acest masacru în Bucegi, cel mai iubit și mai vizitat munte al României. Este rușinos ce am găsit aici. Un peisaj selenar. Ministerul Mediului trebuie să oprească jaful și să coopereze cu ministerul responsabil de turism pentru ca zonele turistice și de acces către destinații turistice să nu mai arate ca după bombardamente”, a spus Veronica Tulpan, coordonator campanii Agent Green.

Prezentul dictează viitorul. Doar că prezentul din România stă sub tăișul drujbei

”Iubesc natura și muntele, iar la sfârșit de saptamană abia aștept sa evadez din oraș și să alerg în munții Bucegi, să fac drumeții, să mă recreez și sa mă încarc foarte mult, atât fizic, cât și psihic. Muntele, padurea și natura ne oferă atât de multe beneficii pentru sanatale. Vom pierde toate acestea pentru că se taie prea mult, inclusiv din parcurile naționale, care, de fapt, ar trebui protejate.

Nimeni nu mai are nicio jenă, se taie și se fură lemn ziua in amiaza mare. Oamenii ăștia trebuie sa înțeleagă că nu trăim doar în prezent. Consecințele acțiunilor lor vor afecta grav urmatoarele generații cărora nu le acordam nicio șansă. Ne miram de ce vin viituri, de ce aluneca terenurile. Fara oxigen nu se poate trai! Aerul este din ce în ce mai poluat, deloc respirabil în orase, praf mult, iar toata aseta se duc in plamanii nosti. Durata de viață se micșorează considerabil”, avertizează Dan Huteanu, iubitor de drumeții și alerător montan.

Agent Green a urmărit arborii monumentali exploatați din Valea Cerbului de firma Migab Forest. Lemnul este transformat în parchet, uși și plăci MDF la fabrica turcească Yldiz Entegre de lângă Pitești, precum și în tamburi și bobine la fabrica MarMob de lângă Rădăuți, județul Suceava.

Solicitări Agent Green:

Ministerul Mediului să transforme munții Bucegi din Parc Natural în Parc Național și să protejeze strict cel puțin 90% din pădurile acestei arii protejate, inclusiv întreaga Valea Cerbului și toate văile cu trasee turistice și care protejează nu doar biodiversitatea, ci și așezărie omenești.

Gărzii Forestiere să cerceteze respectarea normelor silvice în vigoare la exploatările firmei Migab Forest din Bucegi în perioada 2020-2021.

Salvează Pădurile Nimănui. Te salvezi pe tine

Autor

Redacția

-

24 mai 2021

Salvează, ca să te salvezi: cele mai multe păduri cunosc drujba, iar respectiva drujba este, de cele mai multe ori, ilegală. Cu fiecare secundă, pădurile sunt defrișate. Legal și rapid. Dispar, fără să-i pese cuiva de ele. Sunt Pădurile Nimănui.

Conform WWf România, pe teritoriul României există peste 500.000 de hectare care au crescut în ultimele decenii pe locul fostelor pajiști neîntreținute. România nu le recunoaște însă ca păduri și nu le protejează. Ironia este că legea permite și chiar încurajează tăierea acestor arbori de toate vârstele, care reprezintă 7% din suprafața împădurită a țării.

”Hai să ne imaginăm că acum o lună ai fost la munte și că te-ai plimbat pe malul unui râu prin niște păduri vii, în care auzeai ciripitul a zeci de păsări. Ți-ai bucurat sufletul, nu? Ai fost ieri din nou pe acolo și ai văzut doar niște buturugi. Și liniște.”

”Degeaba te enervezi. Așa e legea”

Reprezentanții WWF România precizează că, în acte, terenul acela e trecut ca pajiște, chiar dacă pe el a crescut o pădure în ultimele decenii. Proprietarul vrea să încaseze banii de la APIA și, ca să demonstreze că are pajiște, taie pădurea.

”Numai că acolo nu vedem animale păscând, ci un dezastru. Pârloagă.

Ce-ar fi dacă am reuși să schimbăm legea, ca statul să le dea oamenilor bani să-și protejeze pădurile, nu să le taie? Hai să apărăm Pădurile Nimănui și să le punem pe harta autorităților! Trimite PANDA la 8864 și donează 4 euro lunar”, menționează WWF România pe contul de Facebook.

Ce rezolvă o banală donație:

1. Realizarea unei hărți pentru Pădurille Nimănui. Este un proces costisitor și minuțios, pentru care este nevoie de cel puțin 150.000 de euro. Este nevoie de identificarea din satelit a locației lor exacte și apoi scoaterea în evidență a valorilor de mediu (floră, faună) pe care le adăpostesc.

2. Statul român trebauie să investească în conservarea acestor păduri prin acordarea unor plăți compensatorii pentru proprietari. Astfel, ei vor fi interesați să le păstreze, nu să le taie. Pentru toate activitățile de advocacy este nevoie de 25.000 de euro.

Floarea lunii mai a înflorit în România: este rară și protejată de lege

Autor

Redacția

-

23 mai 2021

Este foarte rară, are legea de partea ei și înflorește doar în luna mai: este vorba despre bujorul de pădure, o floare protejată, care este considerată și un real monument al naturii.

În țara noastră, bujorul de pădure poate fi văzut în Parcul Natural Comana. Rezervația de bujori din Parcul Natural Comana are 230 de hectare.

În România, bujorul de pădure se află la limita nordică a arealului său, specia fiind regăsită doar în unele zone din sudul țării, arată publicația Descoperă.ro.

De asemenea, rezervația naturală este administrată de regia națională Romsilva. Ca în fiecare an, angajații companiei monitorizează zonele în care se găsește floarea rară și protejată de lege.

Luna mai este luna în care înflorește bujorul de pădure

”A înflorit bujorul de pădure, monument al naturii. Imagini spectaculoase din Parcul Natural Comana, unde colegii noștri monitorizează permanent zonele în care se găsește această floare foarte frumoasă, rară și protejată de lege. Bujorul înflorește în luna mai, iar perioada de florescenţă durează aproximativ zece zile”, au anunțat, pe Facebook, reprezentanții Romsilva, potrivit Mediafax.

Spre deosebire de alte specii de bujor, aceasta are floarea de un roșu purpuriu, cu un singur rând de petale, mai precizează sursa citată.

Bujorul românesc nu trebuie distrus sau colecționat

Dacă vorbim despre bujorul românesc, trebuie să știm că poartă numele latinesc de Paeonia peregrina Mill și este o specie de bujor din familia Paeonia. Specia este prezentă în pădurile de câmpie sau la marginea acestora, în Dobrogea, Muntenia și sudul Moldovei.

Floarea roșie are petale mai puține decât bujorul de grădină. Este o plantă ocrotită de lege, nu trebuie distrusă sau colecționată. Se găsește în Parcul Natural Comana în locurile însorite, precum și în Pădurea Troianu din județul Teleorman.

Turcia interzice importul majorității deșeurilor de plastic

Autor

Redacția

-

23 mai 2021

Statul turc a decis să pună stop importului deșeurilor de plastic după ce o investigație a arătat că deșeurile provenite din Marea Britanie au fost lăsate să ardă.

De asemenea, o mare parte dintre acestea au fost aruncate și abandonate în zone precum plaje sau marginea drumurilor, arată The Guardian.

Greenpeace a vizitat 10 localități din sudul orașului Adana în luna martie. Anchetatorii au găsit deșeuri ilegale, inclusiv ambalaje din supermarketuri britanice, pe căile navigabile, pe plaje și în munți.

Marea Britanie exportă mai multe deșeuri de plastic către Turcia decât orice altă țară, deoarece China a interzis importurile în 2018. Exporturile Marii Britanii către statul turc au crescut de la 12.000 de tone în 2016 la 209.642 de tone în 2020, aproximativ 30% din exporturile de deșeuri de plastic din Marea Britanie.

Cu toate acestea, Turcia are o rată de reciclare de doar 12%, iar anchetatorii au găsit ambalaje din plastic de la Tesco, Asda, Co-op, Aldi, Sainsbury’s, Lidl și Marks & Spencer. Toate acestea erau aruncate, lăsate în pungi sau arse. De asemenea, a fost găsit plastic de la comercianți precum B&Q, Debenhams, Poundland și Spar.

Turcia, principala destinație a deșeurilor altor state

Alte țări europene au ales, de asemenea, Turcia ca principală destinație a gunoiului lor. Aproximativ 241 de camioane de deșeuri plastice vin în Turcia, în fiecare zi. Acestea provin din toată Europa și sunt de 20 de ori mai multe decât au fost importate în 2016.

Reglementările din Marea Britanie și UE spun că deșeurile din plastic nu ar trebui exportate în țări, decât dacă vor fi reciclate.

Marți seara, guvernul turc a declarat că va interzice importurile majorității tipurilor de deșeuri din plastic. O notificare a ministrului comerțului a eliminat câțiva polimeri din deșeurile pe care le-ar permite să intre în țară.

Greenpeace a declarat că interdicția implică plasticul din polietilenă utilizat în 94% din deșeurile britanice exportate în Turcia. Include recipiente de iaurt, pungi pentru salate și folii de plastic. Marea Britanie a exportat aproape 198.000 de tone de polietilenă în Turcia în 2020.

Sticlele de băuturi din plastic – din polipropilenă – nu sunt incluse în interdicție

Sam Chetan-Welsh, militant politic la Greenpeace Marea Britanie, a declarat: ”Oamenii au fost îngroziți să vadă imagini cu deșeurile menajere britanice aruncate și arse în Turcia. Guvernul britanic trebuie să pună capăt exportului deșeurilor noastre de plastic care afectează alte țări. Avem nevoie de o interdicție completă asupra tuturor exporturilor de deșeuri de plastic și a legislației, pentru a face companiile din Marea Britanie să reducă în primul rând cantitatea de plastic pe care o produce.”

Petiție pentru desființarea Grădinii Zoologice de la Rădăuți: ”Animalele sălbatice sunt chinuite și flămânde”

Autor

Redacția

-

22 mai 2021

O nouă petiție Declic are ca scop desființarea Grădinii Zoologice din Rădăuți. Petiția se adresează primăriei din Rădăuți și are ca model desființarea Parcului Zoo din Piarta Neamț.

În luna aprilie, acesta a fost desființat, iar animalele au ajuns în rezervații.

În cazul Grădinii Zoologice din Neamț, Consiliul Local a votat pentru desființare, iar proiectul a fost inițiat de edilul orașului, Andrei Carabelea. Proiectul de transformare a parcului zoo în grădină publică a fost votat de consilierii locali în ședința din data de 22 aprilie.

De asemenea, este important de menționat faptul că, în cazul menționat, petiția Agent Green a mobilizat mii de români, adiunând mii de semnături.

Situație inadmisibilă la Rădăuți: leii sunt hrăniți cu mâncare de câini

”La fel că și Grădina Zoologică din Piatra Neamț, grădina Zoologică din Rădăuți are în „grijă” animale sălbatice chinuite și flămânde.

Am văzut cu ochii mei cum leii erau hrăniți cu mâncare de câini! E inadmisibil așa ceva! Nu înțeleg cum încă funcționează!”, precizează un reprezentant Declic.

Petiția care pune punct cruzimii poate fi semnată aici

”De ce este important?Este important pentru animăluțele de acolo. Nu își merită acel trăi!”, au mai adăugat reprezentanții petiției.

În momentul de față, petiția a adunat peste 2000 de semnături.

Povestea ursoaicei fără nume: a fost ținută în captivitate timp de 38 de ani, în condiții mizere

Unul din cazurile care a scandalizat România în ceea ce privește Grădina Zoo de la Rădăuți, a fost povestea ursoaicei care a fost ținută în captivitate timp de 38 de ani. Ursoaica a cunoscut libertatea pentru prima dată, la o vârstă la care ajung puţini urşi.

Conform Adevărul, Sanctuarul Libearty din Zărneşti are, începând din data de 19 mai, trei noi locatari: ursoaica de 38 de ani şi doi pui de un an şi jumătate au fost aduşi la Zărneşti miercuri seara, de la Grădina Zoologică din Rădăuţi.

”Spaţiul este mic, avem doar două hectare, parcul zoo se întinde pe 2,2 hectare, mai exact. Avem mai multe păsări, avem trei lei, doi tigri. Omnivore am avut şapte, acum am rămas cu doi adulţi şi doi pui, odată cu plecarea femelei de urs şi a celor doi pui. Eu le-am pus nume tuturor animalelor de când am venit aici, dar ursoaica era în parc cu mult înainte de venirea mea, colegii spuneau că era de 24 de ani. Pentru că nu avea nume, eu îi spuneam Fetiţa”, a spus Ana Angelica Olenici, responsabil Parcul Zoo Rădăuţi.

Dispozitive medicale, destinate viitorului: cipuri minuscule, fără fir, injectabile

Autor

Redacția

-

22 mai 2021

Un nou studiu arată că medicina utilizează și va utiliza pe viitor cipuri injectabile, wireless, care utilizează ultrasunete pentru a monitoriza procesele corpului, arată EurekAlert.

Inginerii din Columbia au dezvoltat cel mai mic sistem cu un singur cip: este vorba despre un circuit electronic complet funcțional. Cipurile implantabile sunt vizibile doar la microscop și vor putea fi injectate în corp cu un ac hipodermic.

Dispozitivele injectabile pot monitoriza condițiile fiziologice: temperatura, tensiunea arterială, glucoza sau respirația

New York, NY – 11 mai 2021 – procedura va fi utilizată pe scară largă pentru a monitoriza semnalele biologice, pentru a sprijini și îmbunătăți funcțiile fiziologice și pentru a trata bolile. Dispozitivele medicale implantabile transformă asistența medicală și îmbunătățesc calitatea vieții pentru milioane de oameni.

Aceste dispozitive ar putea fi utilizate pentru a monitoriza condițiile fiziologice, cum ar fi temperatura, tensiunea arterială, glucoza și respirația, atât pentru proceduri de diagnostic cât și terapeutice.

Până în prezent, dispozitivele electronice convenționale implantate au fost extrem de ineficiente. Este nevoie de mai multe cipuri, ambalaje, fire și traductoare externe, iar bateriile sunt deseori necesare pentru stocarea energiei.

Cercetătorii de la Columbia Engineering raportează că au reușit să perfecționeze cel mai mic sistem monocip din lume, consumând un volum total mai mic de 0,1 mm3. Sistemul este minuscul și vizibil doar la microscop. Pentru a realiza acest lucru, echipa a folosit ultrasunete atât pentru a alimenta, cât și pentru a comunica cu dispozitivul fără fir. Studiul a fost publicat online pe 7 mai în Science Advances.

”Am vrut să vedem cât de departe am putea ajunge. Am vrut să depășim limitele pentru a putea produce un cip funcțional”, a declarat liderul studiului Ken Shepard, profesor Lau Family Inginerie electrică și profesor inginerie biomedicală.

”Acest lucru ar trebui să fie revoluționar pentru dezvoltarea dispozitivelor medicale injectabile: sunt fără fir, miniaturizate. De asemenea, pot fi utilizate în aplicații clinice”, a explicat Ken Shepard.

Echipa este formată și din cercetători precum Elisa Konofagou, Robert și Margaret Hariri profesor de inginerie biomedicală și profesor de radiologie, precum și Stephen A. Lee, doctorand în laboratorul Konofagou.

”Un frumos exemplu de tehnologie”

Proiectarea a fost realizată de doctorandul Chen Shi, care este primul autor al studiului. Designul lui Shi este unic prin eficiența sa volumetrică, cantitatea de funcție conținută într-o cantitate dată de volum. Legăturile tradiționale de comunicații RF nu sunt posibile pentru un dispozitiv atât de mic, deoarece lungimea de undă a undei electromagnetice este prea mare în raport cu dimensiunea dispozitivului.

Deoarece lungimile de undă pentru ultrasunete sunt mult mai mici la o anumită frecvență și deoarece viteza sunetului este mult mai mică decât viteza luminii, echipa a folosit ultrasunetele atât pentru a alimenta, cât și pentru a comunica cu dispozitivul fără fir. Au fabricat „antena” pentru comunicarea și alimentarea cu ultrasunete direct pe partea superioară a cipului.

Cipul, care este întregul motor implantabil / injectabil, fără ambalaj suplimentar, a fost fabricat la Taiwan Semiconductor Manufacturing Company, cu modificări suplimentare ale procesului efectuate în camera curată Columbia Nano Initiative și la Nanofabricarea Centrului Avansat de Cercetare Științifică (ASRC) din City University.

Shepard a concluzionat: ”Acesta este un frumos exemplu de tehnologie. Am introdus noi materiale pe semiconductori standard-oxid-metal complementari pentru a oferi o nouă funcție. În acest caz, am adăugat materiale piezoelectrice direct pe circuitul integrat la traductor, energie acustică la energie electrică”.

Ghenele de gunoi de la bloc: sursa pentru mirosuri, gândaci și locatari revoltați

Autor

Redacția

-

21 mai 2021

Viața ”la bloc” nu este ferită de mizerie, surse de infecții și multă, poate prea multă încăpățânare. În următorii patru ani vom fi nevoiți să renunțăm la ghenele de gunoi cu tubulatură. Decizia vine ca urmare a unei directive europene, prin care se cere eliminarea acestui tip de ghenă amplasată, de cele mai multe ori, la parterul blocurilor.

Dacă ar fi să facem un recensământ al orașelor din Romînia, am ajunge la concluzia că Bucureștiul stă cel mai prost la acest capitol: un singur sector s-a modernizat și are ghene îngropate în pământ.

Românii încă nu colectează selectiv, se aruncă de-a valma și, de cele mai multe ori resturile menajere sunt amestecate cu deșeurile din plastic.

Peturi amestecate cu gunoi menajer: o obișnuință ”la bloc”

Conform spuselor reporterului Pro TV, Daniel Nițoiu, ghenele îngropate pot fi întâlnite în Capitală, dar doar în sectorul 3.

”Aici, locuitorii din jur au scăpat de mirosul și gândacii care se strângeau la parterul blocurilor în ghenele vechi, dar, dacă ne uitam înăuntru, avem o problemă: sunt multe peturi, deși aici ar trebui să se arunce doar gunoi menajer”, a precizat Daniel Nițoiu.

Un plan asemănător există și la Primăria Sectorului 1. Deși proiectul există din 2018, nu s-a amplasat nicio ghenă. Primăria intenționează ca în următorii ani să cheltuie 170 de milioane de lei pe 2.000 de platforme inteligente de colectat gunoi, precizează Știrile Pro Tv.

Bogdan Pavel, reprezentant Protecția Mediului Sector 1: “Ne spune că până la finalul anului vor să facă 10 și apoi încă 50. Sunt în faza că au semnat un contract cu un proiectant apoi vor face licitația pentru ghene”.

Ghena blocului: mirosuri diverse, gândaci și locatari încăpățânați

Din comoditate, se pare, oamenii preferă să arunce gunoiul la grămadă pe tubulatura ghenei, chiar dacă asta duce inevitabil la apariția gândacilor și a mirosului greu pe scara blocului. Mai mult, legea nu poate obliga asociația de locatari să închidă ghena blocului fiind vorba de o proprietate private, mai arată sursa citată.

În momentul de față, reprezentanții primăriei încearcă, pe cât se poate, să le explice locuitorilor Sectorului 1 avantajele, atât pentru sănătate, dar și pentru mediul înconjurător al acestor platforme.

Vor fi dotate și cu camere de supraveghere video, dar și cu senzori care vor anunța compania de salubrizare când s-au umplut, mai precizează sursa citată.

Dacă în București autoritățile încă încearcă să îi convingă pe locuitori că modificările sunt benefice, Clujul beneficiază de aceste sisteme încă din anul 2016, în timp ce în Iași au fost amplasate 30 de tomberoane stradale în cursul anului 2020.