Acest congres, care se derulează pe durata a două zile (15 şi 16 noiembrie) a fost prefațat de Conferința de Presă la care au participat Victoria Stoiciu, Consilier de Stat, Cancelaria Primului Ministru (a transmis mesajul domnului Prim Ministru al României, Marcel Ciolacu), Conf. Univ. Dr. Adrian Țuțuianu, Secretar General Adjunct, Secretariatul General al Guvernului, Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru, Președinte, Fundația Ana Aslan International, Florin Sergiu Dobrescu, Secretar de Stat, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Prof. Univ. Dr. Andrei Alexandru, Secretar de Stat în cadrul Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Dr. Cătălin Vișean, Secretar de Stat, Ministerul Sănătații.

Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial pe probleme de sănatate a transmis susținerea și sprijinul Administrației Prezidențiale pentru promovarea unui stil de viață sănătos și a unei îmbătrâniri active.

În direct de la Bruxelles, Dr. Cristian Bușoi, membru al Parlamentului European, Președinte Comisia pentru industrie, cercetare și energie, membru în Subcomisia pentru sănătate publică s-a adresat asistenței privind susținerea, promovarea și implementarea la nivel european a conceptului de Îmbătrânire Activă.

Cuvântul de deschidere a aparținut doamnei Alexandra Dobre, Președinte Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă.

Alexandra Dobre, Președinte Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă: ”Scopul organizării acestui congres este acela de a conștientiza importanța seniorilor și de a elimina sensul peiorativ al cuvântului <bătrân>. Seniorii României nu trebuie să fie o povară pentru nimeni! Peste 30% dintre persoanele vârstnice nu interacționează cu mai mult de 3 – 4 persoane într-o lună. Este dramatic. Sigurătatea este greu de suportat și majoritatea spun că se simt bolnavi fizic, dar mai ales mental. Populația României îmbătrânește cu 20 – 30% de la an la an și de aceea îmi doresc înființarea unei Agenții Naționale pentru Vârstnici care să se ocupe de seniorii României și căreia să i se poată adresa pentru orice problemă ar avea-o! Pentru aceasta este nevoie de dumneavoastră, de autorități, de reprezentanți ai societății civile, de mass-media, de noi toți!”.

Victoria Stoiciu, Consilier de Stat, Cancelaria Primului Ministru: ”Îmbătrânirea Activă este o temă importantă, chiar crucială pentru țara noastră. Pentru că România îmbătrânește! În anul 2050 se estimează că 27,7% din populația României va fi formată din seniori. Astfel de evenimente reprezintă o provocare pentru noi, dar și o oportunitate. Provocarea ține de sistemul de pensii, de sistemul de asigurări de sănătate, de scăderea forței de muncă. Iar Îmbătrânirea Activă poate reprezenta o șansă de construire a unei societăți echitabile, în care oamenii, chiar și după ieșirea la pensie, pot contribui la economia României. Trebuie să creăm un mediu favorabil unei Îmbătrâniri Active cu programe de formare, educație și reconversie profesioanlă, trebuie să promovăm un stil de viață sănătos și să creștem accesul la servicii socio-medicale de calitate. Pentru perioada 2023 – 2030 lansăm programe de promovare a Îmbătrânirii Active! Strategia de ocupare a forței de muncă își propune, de pildă, să crească gradul de retenție a persoanelor vârstnice în piața muncii. Gradul de ocupare a locurilor de muncă în rândul vârstnicilor a crescut, de anul trecut, de la 31,5% la 47,7% în prezent. Am inițiat un proces de amplă revizuire a direcțiilor de asistență socială și ne propunem să oferim servicii sociale de calitate pentru că persoanele vârstnice au dreptul la o viață demnă și la îngrijire de calitate. Și da, sprijinim toate demersurile pentru Îmbătrânirea Activă! Vârstnicii sunt o resursă extrem de prețioasă a societății și de aceea trebuie să creăm o societate în care oamenii să poată îmbătrâni frumos și cu bucurie.

Conf. Univ. Dr. Adrian Țuțuianu, Secretar General Adjunct, Secretariatul General al Guvernului: ”Constat că ONG-urile o iau din nou înaintea Administrației Publice…. Îmbătrânirea populației României devine o problemă presantă, iar consecințele sunt unele pe termen lung. Analiza situației vârstnicilor trebuie făcută odată cu radiografierea situației actuale: există o vulnerabilitate mai accentuată a seniorilor decât a altor categorii sociale, nivelul de ocupare a forței de muncă este mai mic în rândul seniorilor, ceea ce reprezintă o pierdere pentru societate, pentru că experiența lor este extrem de prețioasă, încadrarea în programe educaționale este redusă, pentru că societatea nu oferă suficientă promovare, iar abilitățile digitale ale seniorilor sunt slab dezvoltate, starea de sănătate a vârstnicilor din România este precară, iar infrastructura este slab adaptată persoanelor vârstnice. Această problematică complexă ține de factorul politic și guvernamenteal, de administrațiile publice locale, dar și de întreaga societate. Trebuie să schimbăm concepte, mentalități și să dezvoltăm încrederea în societate, să adoptăm ideea că vârstnicii sunt o categorie socială importantă, de care avem nevoie și de care trebuie să avem grijă”.

Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru, Președinte Fundația Ana Aslan International: ”Din anul 2018, OMS a pus pe lista bolilor ÎMBĂTRÂNIREA! Atunci când vorbim despre fenomenul de Îmbătrânire Activă, fără să vorbim despre principiile preventive legate de sănătate, nu vom ajunge la esență sau la soluții pentru Îmbătrânirea Activă și sănătoasă, un concept adoptat de multă vreme de Comisia Europeană. De aproape 20 de ani fac educație în acest domeniu, pentru prevenție, cunoaștere, tratamente, rezolvare. Noi nu folosim cuvântul <bătrân> pentru că este stigmatizat, noi spunem ”persoane vârstnice” sau ”seniori”. Dacă fiecare dintre noi înțelege că îmbătrânește și că el însuși va avea nevoie de servicii socio-medicale și că trebuie să apeleze la prevenție, atunci altfel ar sta lucrurile… Avem foarte multe de făcut, dar trebuie să respectăm pilonii principali: prevenția, socializarea, mișcarea, hrana sănătoasă – toate acestea ne vor ajuta să îmbătrânim activ. Nu există îmbătrânire activă și sănătate fizică, fără sănătate emoțională, psihică și cognitivă!”

Dr. Cristian Bușoi, Europarlamentar: ”Toate uneltele digitale pentru a ușura viața vârstnicilor și pentru a susține conceptul de Îmbătrânire Activă sunt promovate intens la nivel european. Sistemul de sănătate trebuie regândit și adaptat situației din România. Trebuie prioritizate acele zone de îngrijire pentru seniori. Consiliul European a cerut statelor membre să adapteze politicile sale în contextul acestui fenomen de Îmbătrânire Activă a populației, cu atenție sporită către zonele rurale, unde situația e complet diferită față de zonele urbane!”.

Florin – Sergiu Dobrescu, Secretar de Stat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale: ”Pentru Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, drepturile vârstnicilor la o viață activă și la o viață sănătoasă sunt prioritate. Este viziunea globală a strategiei <Toți vârstnicii pot trăi cu demnitate!>. Sistemul de îngrijire trebuie să fie pe termen lung, astfel încât toți cei care au nevoie să aibă acces la acesta. Obiectivul nostru este creșterea numărului celor vârstnici care reușesc să trăiască independent, cât mai mult timp posibil și accesul la îngrijire adecvată pentru cei dependenți. Sistemul de asistență socială se va reforma din temelii și va avea reguli stricte care trebuie respectate, iar programul de asistență socială va fi digitalizat!”.

Prof. Univ. Dr. Andrei Alexandru, Secretar de Stat, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării: ”Am identificat principalele provocări și priorități în domeniul social; ministerul alocă fonduri suplimentare pe partea de prevenție, a înființării de centre de excelență destinate vârstnicilor și ne concentrăm pe partea de digitalizare, legat de telemedicină și dosarele medicale ale pacienților”.

Dr. Cătălin Vișean, Secretar de Stat, Ministerul Sănătații: ”Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să implicăm pe toată lumea în domeniul Îmbătrânirii Active, pentru că fiecare dintre noi putem schimba lucrurile în bine. Puțin cu puțin o să facem mult!”.

În cadrul celor 9 panel-uri participă 80 de speack-eri din multe domenii de activitate

La Congresul Național de Îmbătrânire Activă 2023 participă reprezentanți ai Autorităților Locale și Centrale, ai Societății Civile și ai companiilor private cu activitate în domeniu, experți, medici, cercetători științifici, cadre didactice, doctoranzi, psihologi, profesioniști din domeniul îngrijirii vârstnicilor care vor susține prezentări în cadrul celor 9 panel-uri interactive cu următoarele teme: ”Digitalizarea. Între adaptare și transformare”, ”Reconversie profesională – între trend și necesitate. Accesul la cultură şi educaţie”, ”Combaterea discriminării, abuzurilor și violenței asupra persoanelor vârstnice”, ”Rolul Administrației publice in crearea de ecosisteme urbane smart pentru seniori”, ”Accesul la sănătate”, ”Abordări inovative în îngrijirea pe termen lung”, ”Starea de Bine și Psihologia Îmbătrânirii”, ”Politici, Surse de finanțare și Advocacy” și ”Gestionarea Financiară pe termen Lung pentru Persoanele Vârstnice”.

Organizatorii își doresc să tragă și un semnal de alarmă cu privire la fenomenul alarmant al îmbătrânirii populației din România și totodată își propun elaborarea a trei inițiative naționale:

1. Înființarea Agenției Naționale pentru Vârstnici

2. Programul Național de Digitalizare pentru Seniori

3. Decretarea zilei de 1 octombrie- Ziua Internatională a Persoanelor Vârstnice, zi liberă

Peste 400 de persoane sunt prezente în cele două zile ale congresului cu ocazia căruia se vor discuta și promova idei, practici și politici care încurajează îmbătrânirea activă și sănătoasă; sunt include prezentări despre îngrijirea sănătății, stilul de viață, participarea la viața socială și problemele apărute odată cu înaintarea în vârstă, dar și provocările și oportunitățile legate de îmbătrânirea populației într-un mod comprehensiv și colaborativ.

”Într-o lume în continuă schimbare, Congresul Național de Îmbătrânire Activă este o oportunitate de abordare multidisciplinară a conceptului de îmbătrânire, în care să percepem asta nu ca pe o inevitabilitate, ci ca pe o călătorie plină de învățare și dezvoltare personală. În cele două zile pline de informații și interacțiuni importante, putem afla cum să îmbătrânim activ si sănătos, ce politici publice se realizează în acest sens, ce spun experții despre longevitate și care sunt pilonii conceptului de îmbătrânire activă. Acest eveniment nu reunește doar experți și cercetători în domeniul îmbătrânirii, ci împlinește dorința noastră comună de a promova senectutea cu încredere și cu un spirit activ. Este o invitație la a înțelege că vârsta nu este o limită, un număr, ci un motiv în plus de a explora, învăța și trăi în profunzime. Într-o lume în care îmbătrânirea este adesea percepută în societate ca un declin, ca un regres, ca un îndemn la izolare și singurătate, Congresul Național de Îmbătrânire Activă va aduce în prim-plan ideea că, înaintarea în vârstă poate genera contribuții semnificative la dezvoltarea societății. Suntem mândri să facilităm această schimbare de paradigmă și vă invităm să fiți cu toții parte din această evoluție pozitivă” – Alexandra Dobre, Președinte, Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă

”Schimbarea percepției societății asupra îmbătrânirii și încurajarea unei abordări pozitive a acestui subiect implică mari eforturi la nivel individual, comunitar și social. Putem contribui la această schimbare prin crearea de oportunități pentru interacțiunea dintre generații, cum ar fi proiecte educaționale în care seniorii împărtășesc cunoștințele lor cu cei tineri. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că serviciile de îngrijire pentru persoanele în vârstă sunt de calitate și totodată accesibile lor, fapt care ar putea ajuta la menținerea independenței și a calității vieții. Trebuie să fim mai mulți cei care ne implicăm în promovarea politicilor sociale și îmbunătățirea legislației care sa susțină persoanele de vârsta a treia, asigurându-ne că există și resurse adecvate” – Alexandra Dobre, Președinte Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă