Republica Moldova a făcut deja pași importanți înaintea României în ceea ce privește reformele aduse calității vieții cetățenilor săi. A venit rândul ministrului Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, să propună includerea în programa școlară lecții despre educația de mediu.
Această a cerut ajutorul UNICEF Moldova pentru dezvoltarea și prmovarea unor programe educaționale despre protecția mediului și schimbărilor climatice. „Fiind cadru didactic, consider imperios necesar că educația de mediu să se predea în școală, dar să înceapă în familie. Copiii învață prin exemple și observații, noi adulții trebuie să le fim modele de urmat prin comportamentul pe care îl adoptăm, dacă vrem să avem o generație care este mai rezilientă la schimbările climatice.”, a declarat aceasta în comunicatul de presă trimis cu acest prilej. Iordanov susține că educația ecologică trebuie se se facă în școală, dar trebuie să pornească încă din familie.
Activitățile de Mediu ale școlilor, realizate împreună cu ONG-urile, sunt doar un pas spre dezvoltarea unui comportament prietenos cu Natura. Este nevoie de o schimbare de atitudine, de aceea orele de mediu ar trebui predate și în cadrul cursurilor de Educație Civică.
Republica Moldova vrea să introducă educația ecologică în școli. România va avea această disciplină în 2023
Deși inițial s-a discutat că aceste ore să fie introduse începând cu anul 2022, s-a mai întârziat cu un an.
Legea 14/2021, publicată luni în Monitorul Oficial nr. 29, prevede modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011în sensul introducerii, în curriculumul național pentru învățământul primar și gimnazial, a competențelor de mediu. Educația pentru Mediu va fi introdusă în programa școlară începând cu anul școlar 2023-2024.
În mijlocul Capitalei se află prima sursă de apă potabilă din București, sau “visteria apelor”, cum i se mai spune printre cunoscători.La origini, aceasta reprezenta un rezervor în care se aduna toată apă de ploaie, care apoi alimenta o cișmea pentru casa domnească, o alta, pentru oamenii din mahala și o fântână țâșnitoare.
Locul acesta se află în incinta Bisericii Mavrogheni din București, ctitorie a primului domnitor fanariot Nicolae Mavrogheni. Arhitecții care au înființat prima școală verde din România „se ocupă acum de reconfigurarea incintei lăcașului de cult, a cărui apă terapeutică va fi adusă de la 200 m adâncime și va alimenta centrul de kinetoterapie destinat bolnavilor cu Sindrom Down și autism, a declarat, pentru stireaverde.ro, arh. Ana Maria Goilav, cea care se ocupă de proiect.
Centrul Medical Biserica Mavrogheni(sursa foto site)
Aici va fi o fântână-altar de utilitate publică
„Practic, e vorba despre o fântână-altar de utilitate publică și este un dar al parohiei pentru comunitate. Va avea un ochi în centrul acoperișului care va capta lumina la interior. Va avea o deschidere către cer, lumina se va reflecta în oglinda apei în care se vor aprinde lumânările”, a mai spus aceasta.
Macheta Bisericii Mavrogheni, realizata de arh. Ana Maria Goilav
Macheta Bis. Mavrogheni, detaliu
Așa cum domnitorul Mavrogheni a iubit oamenii Bucureștiului și le-a ridicat un spital, pe care-l cunoaștem astăzi sub numele de „Filantropia”, așa și predecesorii săi au creat acest ansamblu care va avea un bazin pentru kinetoterapie cu apă la demisol, așa cum aveau baptisteriile paleocreștine, simbol al apelor vindecătoare, un parter și două etaje, întinse pe 925 mp.
Managementul deșeurilor înseamnă administrație, protejarea mediului, economie. Toți factorii de decizie din România ar trebui să se pună de acord nu doar din punct de vedere legislativ, dar și tehnic, astfel încât să nu fim sufocați de gunoaie și să ne bucurăm mai mult de resursele regenerabile.
Deși este o problemă care „arde”, în mod stupefiant, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, susține „că nu ar vrea să o dezvolte(n.r. problema gestionării deșeurilor), deși recunoaște că „este spinoasă”. Aceste declarații timide au fost făcute cu prilejul semnării contractului aferent proiectului de management al deșeurilor din Sectorul 6 București, în valoare de 130 de milioane de lei.
Fondurile sunt europene, nerambursabile, pentru construcția a 886 de puncte de colectare separată, distribuite uniform în tot Sectorul 6. La acestea se vor adăuga încă 265 de puncte, pe care le va contracta Ministerul Mediului, a transmis primarul Sectorului 6 București, Ciprian Ciucu, în cadrul unei întâlniri cu presa.
Primarul Sectorului 6 București cere Comisiei Europene să „înțeleagă” neputința administrativă din România: „Să înțeleagă situația de facto, să ne dea amenzi, dar să ne lase să ducem(gunoiul). Întrebarea este: unde îl ducem?!
Termenul de implementare a acestui proiect, pentru colectarea separată a gunoiului din Sectorul 6 București, este de un an de zile. Vineri, 9 decembrie, abia s-a pus parafa. Însă, urmează un șir lung de licitații pentru achizțiile respective, o serie de autorizații de Mediu, de la Direcția de Sănătate Publică.
Experiența oricărui primar în ceea ce privește lansarea unei licitații spune un singur lucru: aceasta poate fi contestată, iar soluționarea definitivă poate dura mai mult de un an. Prin urmare, din punct de vedere tehnic, este aproape imposibil de implementat acest proiect, chiar dacă este necesar.
Spunem acest lucru, deoarece(…) în România, legislația privind managementul deșeurilor este mereu în schimbare și nu transpune situația reală din statul nostru. Spre exemplu, la acest moment, în București nu există o stație de tratare a deșeurilor, dar legea cere. Dacă nu tratezi deșeurile nu știi ce reciclezi, prin urmare nici ce depozitezi.
Gestionarea deșeurilor din Capitală, între probleme tehnice, legislative și lamentări
Ciprian Ciucu, alături de primarul Capitalei și ministrul Fondurilor Europene, la semnarea contractului pentru gestionarea deseurilor. Foto: Facebook Nicusor Dan
Licitațiile pot fi contestate din acest motiv, iar Primăria Sector 6 București are și experiența unui astfel de proces pierdut definitiv. În momentul în care a dorit să atribuie serviciile de salubrizare unui alt operator, participanții au invocat, printre altele(…) și acest aspect legislativ, cel de tratare a deșeurilor. Instanța a decis definitiv că participanții au dat dreptate în acest sens. Click aici pentru a urmări parcursul procesului la care ne referim.
Edilul general al Capitalei, Nicușor Dan, susține că, în următoarea perioadă, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară(ADI, din care fac parte primarii de sector și primarul general al Capitalei) va trebui să scoată la licitație delegarea pentru tratarea şi depozitare gunoiului pentru un operator care să aibă tot ce înseamnă, toate posibilităţile pentru a o face. Operatorul economic va trebui să îndeplinească aceste cerințe tehnice. Nicușor Dan spune că acest lucru s-ar putea face, dacă ADI București se va asocia cu județul Ilfov.
„Tratăm”, dar unde depozităm? Primarul Ciprian Ciucu: „Să ne dea amenzi, dar să ne lase să ducem gunoiul!”
Edilul Sectorului 6 București, Ciprian Ciucu și Nicușor Dan(primarul general al Capitalei) au arătat teamă în discursul lor privind gestionarea deșeurilor de către un operator care să facă și tratare și depozitare din cauza litigiilor pe care le au cu firma ECO SUD SA, cea care administrează depozitul de gunoi „Vidra”. De altfel, este singurul depozit la care se duc deșeurile din București, chiar dacă instituțiile de control spun că este nelegal.
De ce proiectul din Sectorul 6 ar putea stârni concurența (ne)loială
Practic, s-au temut să detalieze jurnaliștilor problemele reale pe care le au din cauza faptului că „se duce o luptă cu oameni foarte puternici”: „Să fiu elegant, ca să nu fiu dat în judecată. Nici nu știu cum să zic(…) Va începe o campanie de denigrare, cu ONG-uri, cu presa, că societatea care deține monopol economic(ECO SUD) când se va vedea în pierdere economică(…)”, s-a exprimat Ciprian Ciucu, cu referire INDIRECTĂ la societatea mai sus menționată.
De fapt, Ciucu consideră că implementarea proiectului de colectare selectivă a deșeurilor din Sectorul 6 ar reduce și cantitatea de deșeuri de la groapa „Vidra”, având în vedere că s-ar colecta structurat, pe fracții, iar după sortare, „socotelile” pentru ECO SUD s-ar schimba, dar în minus.
Nicușor Dan a fost și mai șovăitor, așa cum reiese din discuția cu presa pe care o puteți vedea aici, menționând că vor urma procese juridice „în cascadă”, pe rolul instanțelor existând peste 50 de litigii privind tariful aplicat pentru depozitarea gunoiului de către ECO SUD. Potrivit ANRSC(Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice), ECO SUD aplică tarife de trei ori mai mari decât cele stabilite prin Hotărâre de Consiliu General al Bucureștiului, lucru nelegal, conform instituției mai sus menționate. Această situație nu îi afectează doar pe operatorii de salubritate, așa cum susține primarul Ciprian Ciucu, deoarece agenții economici se pot retrage oricând din orice activitate neprofitabilă, însă, cetățenii nu.
Guvernul României: cere ce nu oferă. A emis o Ordonanță care nu poate fi aplicată total
Locuitorii din București sunt cei care suportă costurile finale pentru aceste practici(ne)legale, atât direct, cât și indirect. Prin faptul că primăriile plătesc un tarif mai mare ECO SUD, bugetul local devine mai mic. Totodată, rămân și cu bani mai puțini în buzunare din cauza taxelor mai mari pentru serviciile de salubrizare.
Primarul Capitalei susține că, din punct de vedere tehnic, la depozitul „Vidra” se mai poate depozita gunoi, însă, problemele juridice și economice îi determină pe primari să ia în calcul urgent și alte opțiuni de depozitare a deșeurilor.
Cu toate acestea, doar Guvernul României poate găsi soluți în acest sens. Este imposibil ca un for european(Comisia Europeană) să fie mai înțelegătoare cu un stat din simplul fapt că nu este în stare să aibă o legislație armonioasă, viabilă și pentru Mediu și pentru adminsitrația locală. Imaginați-vă ce ar spune oficialii europeni, dacă ar auzi declarația lui Ciucu: „Să nea dea amenzi, dar să ne lase să ducem gunoiul(…)”. Cu alte cuvinte, ar prefera sute de mii de euro amendă, deoarece asta înseamnă „infrigement” din cauza gropilor de gunoi nelegale, doar pentru a depozita deșeurile.
Din păcate, Guvernul României încă se grăbește când vine vorba despre salubrizare. La data de 30 septembrie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de Urgenţă nr. 133/2022, care completează o altă Ordonanță privind regimul deşeurilor, dată în urmă cu doar un an(2021), dar și Legea de salubrizare a localităților din 2006.
ȘtireaVerde.ro a strâns câteva dintre opiniile celor care activează în acest domeniu și spun că unele modificări sunt neclare și de natură să dezavatajeze localitățile mici, cu bugete mici.
La secțiunea „Legislație” veți afla detaliat, în curând, cum a modificat Guvernul legea salubrizării
Legea salubrizării, modificată
Spre exemplu, printre modificările aduse nu se menționează precis termenul pe care primăriie îl au pentru autorizația de funcționare pentru colectori. De asemenea, s-a eliminat obligativitatea de a se trece distinct pe factură(n.r. emisă de operatorul de salubritate) cantitățile de deşeuri destinate a fi eliminate prin depozitare, plecându-se de la premisa că se colectează separat: hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale.
A fost definit, însă, în mod clar, ceea ce presupune centru de colectare prin aport voluntar. Acesta ar trebui să fie un loc de primire a unor fracțiuni speciale de deșeuri identificabil teritorial, administrativ și juridic, dotat cu cântar pentru determinarea cantităţii aruncate de fiecare utilizator. Această obligație revine primăriilor.
Primăriile ar trebui să aibă puncte de colectare/sisteme de colectare individuală din „poartă în poartă″, centre de colectare prin aport voluntar și insule ecologice digitalizate dotate cu recipiente/containere dedicate pentru colectarea separată a respectivelor deșeuri. Primăriile din localitățile mici nu ar putea susține aceste obligații, ci sunt nevoite să se asocieze, independent de voința consiliilor județene în asociații de dezvoltare intercomunitară.
Diferența dintre români și englezi este faptul că instituțiile lor de control își iau munca în serios și întreprind acțiuni concrete când vine vorba despre obiective de mediu neîndeplinite de către firmele poluatoare.
Sursa foto WATER UK
Organele de control englezești au amendat serios firmele care poluează apele.
Organismul industrial Water UK de verificare a calității apelor și apelor uzate a analizat 17 companii din domeniu din Anglia și Țara Galilor.
Raportul a analizat performanța acestora și a scos la iveală faptul că aceste companii mai au mult până să-și îndeplinească obiectivele de mediu. În perioada 2021-2022, numărul incidentelor grave de poluare a crescut și doar patru dintre cele 17 au reușit să atingă targetul impus.
Cu toate acestea, personalul a fost premiat cu bonusuri care ajung la aproape 27 milioane lire sterline, în 2020.
Organismul de control al calității apei din Marea Britanie a dat amenzi de 132 milioane de lire sterline firmelor care și-au păcălit clienții prin faptul că nu le-au prestat serviciul la calitatea pentru care s-au angajat în contract, obligând companiile să le returneze acestora suma de 17 milioane de lire sterline.
Autoritatea de reglementare a recomandat companiilor să se axeze mai mult pe creșterea calității serviciilor, condiție esențială pentru obținerea unei noi licențe în domeniu, relatează BBC. Reprezentantul autorității a declarat pentru televiziunea britanică: „Pentru unele companii, performanța slabă a devenit o normă. Acest lucru nu poate continua”. În același raport, se mai specifică faptul că marile companii de apă au cheltuit doar 68% din banii destinați retehnologizării.
Sursa foto ASRO
Apa de calitate, drept fundamental al omului
La nivel mondial, consumul de apă este acela care arată calitatea vieții unei tări. Potrivit studiilor, o persoană ar trebui să consume(apă potabilă si apă uzată) între 25-100 litri zilnic ca necesar de bază. Aceasta diferă în functie de climă, dietă si activitatea desfăşurată de fiecare persoană în parte.
Asigurarea accesului la apă în condiții de siguranță reprezintă, în acelaşi timp, şi o condiție pentru realizarea celorlalte drepturi ale omului. Acest lucru a fost recunoscut de Rezoluția ONU privind Dreptul Omului la Apă şi Sănătate, care confirmă „dreptul la apă potabilă, sigură şi curată, ca un drept al omului care este esenițal pentru respectarea deplină a vieții şi tuturor drepturilor omului”.
Activiștii organizației nonguvernamentale „Last Generation” au pornit o de serie de atacuri asupra unor tablouri celebre, cât și asupra unor edificii culturale de notorietate, ca să-i determine pe politicieni să intervină în schimbările de mediu care vor afecta populația planetei pe termen lung.
Recent, aceștia au mânjit cu vopsea și cunoscutul teatru de operă La Scala din Milano, la premiera piesei „Boris Godunov” a lui Modest Mussorgsky. Membri organizației Last Generation au transmis și un comunicat de presă prin care și-au explicat gestul:
„Am decis să stropim cu vopsea La Scala pentru a le cere politicienilor care vor asista la spectacolul din această seară să nu mai facă politica struţului şi să intervină pentru a salva populaţia”.
Acțiunea activiștilor vine să completeze un șir lung de vandalizări de opere de artă. Aceștia au mai aruncat cu pure de cartofi, supă de roșii, ulei negru și alte substanțe în tablourile lui Monet, Van Gogh, Gustav Klimt sau s-au lipit cu bandă adezivă de lucruri aflate în apropierea altor picturi, printre care și una semnată Leonardo da Vinci.
Activiștii de mediu au luat la țintă operele de artă celebre: „Dacă se poate schimba clima, și oamenii se pot schimba”
Sursa foto Facebook
ONG-iștii își justifică gesturile prin faptul că aceste tablouri vor rămâne fără nicio valoare în momentul în care resursele vor dispărea și va trebui să ne luptăm pentru mâncare. Operele de artă luate în vizor de către activiști au putut fi recuperate în totalitate și n-au suferit pagube majore. Organizația Last Generation este formată în mare parte din tineri activiști de mediu care au decis să ia atitudine prin metode extreme din cauza că, susțin ei în prezentarea de pe site, nu mai avem prea mult timp la dispoziție ca să reparăm distrugerile provocate planetei noastre.
De asemenea, ei consideră că, prin gesturile lor extreme, populația ar putea fi încurajată să își facă partea ei de treabă în problema prevenirii schimbărilor climatice: „Dacă se poate schimba clima, și oamenii se pot schimba.”
Guvernul României cere bani europeni, prin PNRR, pentru proiecte hidroenergetice cu tehnologii învechite, concepute pe vremea fostului dictator Nicolae Ceaușescu. Acestea ar urmă să primească finanțare prin REPowerEU, deși nu îndeplinesc niciun obiectiv de mediu. Barajele hidrotehnice și rezervoarele lor ar spori cu 25% încălzirea globală decât estimarea anterioară.
ONG-urile au prevenit Comisia Euopeana printr-o scrisoare deschisă
28 de ONG-uri și reprezentanți ai societății civile din România au surprins toate aceste aspecte, și multe altele, într-o scrisoare deschisă, trimisă Comisiei Europene în care au prevenit asupra pericolului care planează asupra mediului, dacă aceste proiecte ar primi finanțare. Activiștii de mediu se referă la 11 proiecte hidrotehnice, despre care semnatarii spun la finalul scrisorii că:
Guvernul României vrea bani de la CE pe proiectele lui Ceaușescu
„Fiecare dintre aceste proiecte are un impact negativ substanţial asupra unui număr de corpuri de apă şi situri Natură 2000, precum şi asupra unui număr de specii şi ecosisteme protejate, dintre care unele sunt chiar prioritare. Vă rugăm să respingeţi orice încercare a Guvernului României de a renegocia PNRR sau de a finanţa oricare dintre cele 11 proiecte hidrotehnice prin RePower EU. Am fi bucuroşi să ajutăm Comisia Europeană în această chestiune şi am dori să discutăm cu dumneavoastră următorii paşi cât mai curând posibil”, după cum reiese din respectiva scrisoare. În documentul transmis Comisiei Europene, se mai arată și faptul că aceste baraje ar contribui la creșterea gazelor cu efect de seră, iar finanțarea lor ar fi de neconceput.
Lipsa apei din sol, fenomen produs ca urmare a secetei extreme înregistrate în ultimii ani, poate duce la măsuri care să afecteze consumatorii la nivel național. Restricțiile temporare privind utilizarea resurselor de apă în perioadele dificile prognozate cu secetă hidrologică se adresează tuturor utilizatorilor ale resurselor potabile.
Ipotezele autorităților și măsurile ce s-ar putea lua în cazl unui scenariu al secetei extreme
Măsuri pentru combaterea secetei. Apele Române ia măsuri
Într-o situație de acest tip, Administrația Națională „Apele Române coordonează planul de restricții ce vizează raționalizarea și utilizarea apei în perioadele dificile, prioritizarea exploatărilor pe bazin hidrografic a lacurilor de acumulare, respectiv monitorizarea acestora, indiferent de statutul lor, pentru o bună gestionare a cantităților de apă necesare.
Totodată, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor furnizează informații cu privire la prognoze și avertismente legate de seceta hidrologică. Ele sunt preluate de Centrul operativ pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrației Naționale „Apele Române”, la centrele operative ale Administrației Bazinale de Apă și alte instituții abilitate.
Cum afectează seceta Mediul
Seceta reprezintă lipsa apei și include umiditate scăzută, lipsa precipitațiilor. Efectele secetei acute și extinsă pe o perioadă lungă de timp pot determina condiții de foamete, întrucât culturile agricole sunt grav afectate, iar sursele alimentare sunt diminuate din această cauză. Seceta duce la lipsa apei potabile, a celei folosite pentru salubritate și igiena personală, fapt ce ar avea ca rezultat, susțin specialiștii, la apariția unor boli și a unor epidemii.
Resursa de apă din natură este influențată și de modificările climei, fapt ce va determina o creștere a fenomenelor climatice extreme – căldura excesivă, seceta, inundațiile. Administrația Națională „Apele Române” a elaborat planuri de management ale bazinelor hidrografice care prevăd acțiuni de atenuare și adaptare la schimbările climatice, respectiv efectele acestora – seceta sau inundațiile. Și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor este preocupat de exploatarea lacurilor de acumulare cu folosință unică sau multiplă, prin introducerea debitului ecologic ca folosință de apă.
Nu toate frunzele căzute pe aleile din parcuri ar trebui să fie ridicate de către operatorii de salubritate, susține „Garda Civică pentru Mediu”. În felul acesta, se urmează ciclul natural și se susține fertilizarea naturală și sănătatea solului, biodiversitatea.
Această opinie nu este împărtășită și de reprezentanții Primăriei Sector 6 București. Ei spun că „frunzele au un aspect urât”, însă, specialiștii îi contrazic și susțin că nu toate frunzele ar trebui să ajungă la gunoi „de-a valma”, prin prisma descompunerii materiei organice.
Diana Culescu, peisagistă, Doctor în Horticultură, menționează că „frunzele mucegăiesc DOAR în absența florei și faunei care contribuie la descompunerea materiei organice”. Prin urmare, acest lucru se întâmplă doar dacă solul este lipsit de aceste elemente (de exemplu, dacă fauna/flora este omorâtă prin tratamentele aplicate în spațiile verzi).
Ce ar trebui să se întâmple cu frunzele care sunt strânse de operatorii de salubritate.
În fapt, frunzele ar trebui să devină îngrășământ natural. Pentru ca acest lucru să se întâmple, ar trebui să se realizeze colectarea separată, întrucât acestea se încadrează la „deșeuri vegetale”. Prin urmare, putem recupera și reutiliza.
Teoretic, autoritățile statului trebuie să se asigure de existența unui serviciu performant de colectare a deșeurilor vegetale. Însă, realitatea curentă este alta, iar situația diferă de la un județ la altul. Spre exemplu, în București, dacă se colectează, autoritățile nu știu precis unde se mai depozitează, deoarece au fost găsite hale nelegale de depozitare a gunoiului chiar în „Sectorul Verde”(n.r. Sectorul 3 București).
Primarul Sectorului 6 București, Ciprian Ciucu, se laudă pe Facebook cu un „mega-proiect” privind gestionarea deșeurilor, însă, nu detaliază presei
Garda de Mediu Civică susține că, în Sectorul 6 București, frunzele sunt strânse fără a se ține cont de colectarea separată, iar „compostul” care se realizează ar putea deveni „toxic”, având în vedere că nu se ține cont de arborii „bolnavi”. Astfel, frunzele acestora s-ar transforma într-un pericol ecologic, din momentul în care este „împrăștiat” pe sol.
„Dacă frunzele speciei în cauză nu ar fi strânse, ci rămân pe loc și se descompun, problemele de acest fel s-ar menține localizat și ar putea fi eliminate mult mai ușor. Asta, desigur, în ideea în care cineva din primărie își pune problema că există boli la anumite specii de arbori și vrea să acționeze pentru a nu pierde populațiile de plante din respectiva specie” , susțin reprezentanții Asociației „Garda Civică de Mediu”.
ȘtireaVerde.ro a încercat să ia legătura cu primarul Sectorului 6 București, pentru a afla mai multe detalii cu privire la gestionarea deșeurilor de pe raza pe care o reprezintă, inclusiv despre „mega-proiectul” privind anunțat foarte succint pe Facebook: 130 de milioane de lei pentru 886 de puncte de precolectare a gunoiului, însă, Ciucu nu a răspuns telefoanelor/mesajelor noastre. Prin urmare, va fi obligat să respecte accesul la informațiile de interes public, în baza Legii 544/2001. Primarul Sectorului 6 București susține(pe Facebook) că acestea vor fi amenajate până în sfârșitul anului 2023, însă(…) licitațiile nici nu au început, iar contestațiile acestora sunt inevitabile, aspect care poate îngreuna implementarea proiectului.
Omenirea caută soluții pentru identificarea materialelor sustenabile care să conserve resursele naturale ale pământului și să stopeze poluarea care se răspândește în ritm amețitor. In Romania, casa tradițional-românească a fost adusă în prezent cu respectarea tuturor exigențelor energetice și de calitate ale locului, care nu poluează și nu produc emisii de carbon.
Cea mai frumoasă casă a zonei a devenit macheta școlii
Sursa foto Arhiva personala
O mână de oameni a creat la Bunești-Argeș primul concept de casă-verde, inspirat din tehnica de construcție a vechilor așezăminte românești. Înainte să se apuce de lucru, spune pentru stireaverde.ro, Arh. Ana Maria Goilav, unul dintre cei doi inițiatori ai proiectului, s-a încercat reproducerea prin desen a tuturor caselor frumoase cu specific muscelean ale zonei, care dispăreau sub ochii lor. În doi ani, spune aceasta, au transformat în machetă cea mai frumoasă casă din Satul Zărnești de Argeș.
“Faptul că cele mai frumoase case din Muscel au dispărut sub cărămizi din BCA și tablă cutată n-a fost un semnal pentru nimeni că acestea ar avea valoare. N-am reușit să convingem să cultive specificul locului”, ne povestește Ana Maria Goilav.
Sursa foto Facebook
Școală de arhitectură transformată în locuință permanentă, sustenabilă
Concepută că o școală practică de arhitectură pentru studenții arhitecți, constructori sau de științe umaniste, Școala de la Bunești a devenit un adevărat mod de viață pentru creatorii și studenții ei. “Civilizația nu înseamnă neapărat oraș cu trafic blocat, poziția de șezut în față unui volan, mall, supermarket, site surfing, televizor, baie cu gresie și robinete sofisticate etc” spun autorii în cartea publicată despre acest proiect. Cărămizile din chirpici(pământ și paie), mersul desculț prin iarbă, pereții turnați din var și cânepă termoizolantă și protectoare împotriva poluării, pridvorul casei părintești, cuptorul străbunicilor noștri etc, toate acestea pot fi regăsite într-un singur loc. Casa de la Bunești este prima casă-campus, mai celebră peste hotare decât în România,care va fi locuită permanent după finalizare. Aceasta va avea mai multe compartimente, destinate atât oamenilor, cât și animalelor. Totul este realizat din materiale sustenabile care nu poluează.
Prima școală verde din România s-a înființat de câteva săptămâni
Așa învață copiii Scolii Arheia….
“Avem grijă de case și ele au grijă de noi”
Școala Bunești a “născut” Școala Arheia, unde sunt elevi cu vârste intre 3-12 ani. Aici învață noțiuni de scriere, citire, desen, arhitectură, matematică, etică, limbi străine și chiar balet și arte marțiale.
Copiii amenajeaza o alee in curte, cu frunzele aduse de pe strada
Multe dintre activitățile acestora se desfășoară în aer liber. Copiii locuiesc si învată creativ în două case de patrimoniu din centrul istoric al Bucureștiului: un imobil neoromânesc semnat de Horia Creangă și o vilă modernistă a arhitectului Richard Bordenache. Considera că patrimoniul construit este el însuși o școală obligatorie pentru toate vârstele și că arhitectura istorică are rol formator.
„Avem grijă de aceste case și ele au grijă de noi. Am țesut singuri o alee în curtea școlii din cărămidă recuperată din demolări. La atelierul Meșterino transformăm în hârtie manuală risipa uriașă din jurul nostru.”, a mai spus Ana Maria Goilav, pentru stireaverde.ro.
Finanțarea se va face din sursele instituției și vor fi create și amplasate de către angajații acesteia. Autoritățile continuă astfel lupta împotriva poluării cu plastic a cursurilor de râu care, necontrolate, pot provoca inundații de mare impact.
Sursa foto Apele Romane
Unde vor fi amplasate aceste sisteme
Sistemele vor fi amplasate în următoarele puncte: pe Râul Ier la Diosig, Râul Barcău în Suplacu de Barcău, pe Râul Crișul Negru la Tinca, Râul Someș la Odoreu(Satu Mare), Râul lăpuș la Mocira(Maramureș), Râul Someșul Mic, la Mica(Cluj) și pe Râul Someșul Mare, la Beclean(Bistrița Năsăud).
