Anglia se confruntă cu o penurie de roșii, după ce vremea rea din Maroc și Spania au făcut ca importatorii să se străduiască să le găsească. Rafturile supermarketurilor au fost lăsate goale după o recoltă slabă pe piețele cheie și impunerea unor restricții mai stricte asupra exporturilor din Maroc, scrie The Telegraph. „Condițiile meteorologice dificile din sudul Europei și nordul Africii au perturbat recoltarea pentru unele fructe și legume, inclusiv roșii”, a declarat Andrew Opie, director pentru alimentație și sustenabilitate la British Retail Consortium. Marea Britanie se bazează pe Maroc, Țările de Jos și Spania pentru roșii în timpul iernii. Importatorii au devenit din ce în ce mai dependenți de Maroc în urma Brexit-ului, care a încetinit comerțul cu produse proaspete cu Europa. Cu toate acestea, recoltele din Maroc au fost sărace în acest an după inundații și temperaturi scăzute. Creșterea prețurilor la îngrășăminte în urma invaziei Ucrainei de către Rusia a afectat și randamentele.
Rafturi goale în supermarketuri pe rețelele de socializare
Recoltele din Spania au fost, de asemenea, slabe în urma perioadelor de frig persistente. La începutul acestei luni, autoritățile marocane au impus o interdicție privind exportul de roșii, ceapă și cartofi în Africa de Vest, pe fondul îngrijorărilor legate de securitatea alimentară și creșterea prețurilor. Cumpărătorii au apelat pe rețelele sociale săptămâna aceasta pentru a împărtăși imagini cu golfuri goale de fructe și legume din supermarketuri. Un purtător de cuvânt al Asociației Britanice a Cultivatorilor de Roșii (BTGA) a declarat că lipsa este „în principal o consecință a lipsei de produse importate”. Ei au adăugat: „Sezonul britanic al roșiilor va începe în curând și ne așteptăm la rafturi la sfârșitul lunii martie și până în aprilie 2023 volume semnificative de roșii britanice”. În 21 februarie, guvernul Regatului Unit anunță cu mândrie un nou acord comercial cu Maroc.
Nici la capitolul ouă nu stau mai bine
Roșiile nu sunt singura problemă pentru englezi. Cumpărătorii se confruntă, de asemenea, cu o luptă pentru a-și procura ouă. Cel mai grav focar de gripă aviară și costurile crescânde au rărit efectivele de găini ouătoare din întreaga țară. Fermierii au avertizat în mod repetat că presiunea crescândă asupra industriei din cauza creșterii prețurilor la energie și la îngrășăminte. Vicepreședintele NFU, David Exwood, a declarat: „Observam în mod repetat o combinație previzibilă de factori, cum ar fi costurile cu energia și vremea, care duc la rafturile goale ale supermarketurilor. Reziliența noastră alimentară din Marea Britanie a dispărut în prezent. Guvernul trebuie să ia acest lucru în serios.”
Nu mai puțin de 4,3 milioane , adică peste 13.000 de plăți au fost făcute de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Mai exact, s-au făcut13.012 plăţi cu cardurile de energie în valoare de 4.375.605 lei. Luni a fost prima zi când în care beneficiarii ajutoarelor au putut face plăţi cu cardurile de energie și iată că s-au înghesuit. De altfel ministerul reamintește faptul că informaţii despre cardurile de energie, dar și îndrumări sunt disponibile la call center-ul Poştei Române: 0319966.
Totodată, instituția amintește beneficiarilor că pot să folosească ajutorul pentru plata facturilor la energie în următoarele moduri:
a) Direct la poştaş;
b) La orice oficiu poştal din mediul urban sau la oficiul poştal în raza căruia îşi are domiciliul beneficiarul, în mediul rural;
c) Online, prin intermediul aplicaţiei informatice pe care Poşta Română o pune la dispoziţie.
Acte necesare pentru efectuarea plăților
Iar pentru efectuarea de plăți sunt necesare următoarele documente:
* cardul de energie valabil la data la care se efectuează plata prin servicii de mandat poştal, în original;
* actul de identitate al beneficiarului de sprijin, în original;
* documentul/documentele justificativ/justificative prin care face dovada datoriei curente şi/sau restante faţă de furnizorul de energie şi/sau, după caz, faţă de asociaţia de proprietari/locatari.
Dacă vorbim despre actele justificative, acestea inclusiv certificatul de validare a datoriei trebuie arătat în original, iar facturile la energie pot fi prezentate în original sau arătate pe telefon, în format electronic.
1,7 milioane de carduri distribuite deja
Dacă vorbim despre cazul unui reprezentat legal, acesta va arăta și împurenicirea în orginal, actul său de identitate, actul de identitate al beneficiarului de sprijin în original, certificatul de naştere al minorului, dacă este cazul. Până în acest moment, Poşta a distribuit cardurile în 1,7 milioane de gospodării. Este vorba despre situațiile unde nu a fost nevoie de niciun fel de clarificare privind eligibilitatea. Alte 700.000 de carduri vor ajunge la cei îndreptăţiţi în baza OUG 166/2022 în perioada următoare.
Energia nucleară rămâne cap de afiș în Uniunea Europeană, atunci când vorbim despre astfel de surse, chiar dacă interzicerea ei ar fi putut stimula investițiile în tipul de energie mai puțin nocivă, mai exact cea verde. În continuare țările UE consideră că energia nucleară este foarte importantă, asta chiar dacă au fost discuse aprinse legat de modul în care aceasta schimbă inclusive clima, și nu au reușit să stabilească un traseu pentru a renunța la ea în favoarea celei verzi, potrivit Reuters. Ba mai mult foarte multe țări care folosesc în cea mai mare măsură energie nucleară au venit cu o altă soluție. Astfel Franța, Ungaria, Cehia, care obțin 70% din energie din reactoare au propus strategii care să ajute la reducerea emisiilor de dioxid de carbon ale acestor centrale.
Controverse între statele UE pe energia regenerabilă
Spania și Germania au fost cele care au încercat să contracareze aceste argumente, mai ales că cele două state au început să își închidă deja dintre reactoare. Ele suțin că producerea de energie nucleară nu este atât de poluantă, dar împiedică luarea de măsuri pentru ca energia regenerabilă să fie extinsă în masă. Mai exact cea solară și cea eoliană. Astfel oficialii Uniunii Europene au declarant pentru Reuters că deşi majoritatea prevederilor climatice au fost adoptate, există o problemă. S-a discutat inclusiv despre un termen pentru ca acei combustili fosili să fie eliminați la nivel global, cu toate acestea disputa cu privire la hidrogen este în toi. Asta pentru că hidrogenul ca sursă de energie, poate fi creat și din surse regenerabile, dar și în reacții nucleare, drept urmare nu ar renunța nimeni la activitatea din reactoare.
Statele UE doresc reducerea emisiilor, dar nu par foarte convinse.
Cu toate acestea au existat niște concluzi care ar prevede “promovarea creșterii gradului de utilizare și integrarea în sistem a energiei regenerabile, a hidrogenului și a derivatelor sale”, precum şi “tehnologii sigure și de lungă durată cu emisii reduse de dioxid de carbon”, spune sursa citată. De altfel jurnaliștii mai spun că producerea și importarea hidrogenului făcut fără emisii de gaze cu efect de seră ar trebui să fie esențială. Mai ales dacă statele UE își doresc să ducă la bun sfârșit planurile cu privire la decarbonizarea unor industrii precum cea a îngrășămintelor chimice și a oțelului.
Pierderea unor specii de arbori nu va pune doar în pericol pădurile locale, ci va amenința ecosisteme întregi, arată cercetările, conform Science Alert.
În 2021, o evaluare globală intitulată State of the World’s Trees a constatat că o treime din toate speciile de copaci este la limita existenței.
Acest lucru înseamnă aproximativ 17.500 de specii de arbori unice care sunt pe cale de dispariție. Numărul este mai mult decât dublu față de numărul tuturor tetrapodelor amenințate (mamifere, păsări, amfibieni și reptile).
Unii copaci sunt atât de rari încât au doar un singur exemplar cunoscut, cum ar fi palmierul singuratic din Mauritius, Hyophorbe amaricaulis.
Într-un studiu ulterior din 2022, aceiași cercetători au emis un „avertisment pentru umanitate” cu privire la consecințele acestor pierderi. Acesta a fost susținut de alți 45 de oameni de știință din 20 de țări diferite.
Biologul conservator Malin Rivers de la Botanic Gardens Conservation International și colegii subliniază numeroasele efecte pe care aceste pierderi le vor avea asupra economiilor, mijloacelor de trai și alimentelor noastre.
Dispariția unor specii de arbori, efecte devastatoare
În țările în curs de dezvoltare, 880 de milioane de oameni se bazează pe lemn de foc pentru combustibil. De asemenea, 1,6 miliarde de oameni trăiesc pe o rază de 5 kilometri de o pădure, care îi oferă hrană și venituri.
În total, copacii contribuie cu aproximativ 1,3 trilioane de dolari anual la economia globală. Cu toate acestea, distrugem miliarde în fiecare an, eliberând suprafețe masive de pământ pentru agricultură și dezvoltare.
În plus, jumătate din toate animalele și plantele din lume se bazează pe habitate cu copaci.
„Pierderea habitatului este adesea pierderea copacilor. E elementul de bază atunci când ne uităm la preocupările legate de extincția animalelor”, a declarat Rivers pentru Nature World News.
„Nu avem cum să avem grijă de toate celelalte animale de acolo dacă nu avem grijă de copaci”, a adăugat ea.
Ca și în cazul tuturor sistemelor vii, pierderea diversității face ca interconectivitatea să fie mai vulnerabilă.
Acest lucru se datorează faptului că o variație mai mică înseamnă mai puțină diversitate a răspunsului imunitar, a genelor și a răspunsurilor la condițiile de mediu. Prin urmare, sunt șanse mai mici de a supraviețui amenințărilor care lovesc rețeaua complexă de interacțiuni a vieții pe Pământ.
Unele specii de copaci oferă interacțiuni unice și nu pot fi înlocuite cu alte specii. De pildă, copacii cu sânge de dragon (Dracaena cinnabari), sunt rămași din Oligocen. Ei găzduiesc multe alte specii care sunt complet dependente de aceștia.
Dispariția unei singure specii poate provoca un efect de domino masiv la orice altă specie care interacționează cu ea.
Scăderi puternice în ultimele decenii
Speciile care se bazează pe pădurile noastre în scădere au scăzut deja cu aproximativ 53% din 1970. Drept urmare, mai multe păduri din întreaga lume dă semne de stres în creștere.
Copacii au legături cu solul, atmosfera și vremea de pe Terra. Ei curăță aerul, produc oxigen și favorizează precipitațiile. Pădurile stochează trei sferturi din apa dulce accesibilă din lume și mai mult de jumătate din dioxidul de carbon.
„Diversele păduri stochează mai mult carbon decât monoculturile”, a spus Rivers pentru The Guardian.
„Pierzând diversitatea copacilor, vom pierde și diversitatea în toate organismele: păsări, animale, ciuperci, microorganisme, insecte”, a mai spus ea.
Un nou cutremur a avut loc în Turcia și Siria. Seismul cu magnitudinea de 6.4 a avut loc în seara de luni, 20.02.2023, la ora 20.04, ora locală. Epicentrul acestuia a fost în districtul Samandagi, provincia Hatay, din sudul Turciei, a anunțat Agenţia Turcă pentru Gestionarea Dezastrelor Naturale (AFAD). El a fost urmat de 32 de replici, cea mai puternică dintre acestea măsurând 5.8 grade pe scara Richter. Siria a fost, și ea, afectată.
Cutremurul survine la doar o săptămână după seismul care a devastat regiunea pe 6 Februarie. Cu o magnitudine de 7.8 pe scara Richter, acesta a dus la moartea a mai mult de 44,000 de persoane în Turcia și Siria.
Clădiri prăbușite și noi operațiuni de salvare
Trei oameni au decedat, și mai bine de 680 de oameni au fost răniți în Turcia și Siria, conform BBC. Ministrul de Interne turc, Süleyman Soylu, spune că victimele cutremurului de luni seară au fost găsite în Antakya, Defne, și Samandagi. El a cerut locuitorilor să nu intre în acele clădiri care prezintă potențialul de a se prăbuși. „Turcia are 213 de răniți”, a confirmat Soylu.
Martori de la fața locului au declarat, pentru reprezentanții agenției de știri Reuters, că s-au înregistrat noi pagube materiale la clădirile deja șubrede din Antakya. Pe de altă parte, primarul din Hatay, localitate din sudul Turciei, a afirmat că se duc operațiuni de recuperare a oamenilor prinși sub dărâmături. „Am crezut că mi se va deschide pământul la picioare,” a spus, printre lacrimi, Muna al-Omar, o rezidentă locală, în timp ce își ținea fiul în brațe. Ea a adăugat că se afla într-un cort amplasat într-un parc din centrul Antakyei, când a lovit ultimul cutremur.
Autoritățile turce au înregistrat mai mult de 6,000 de replici de la cutremurul de pe 6 Februarie. Echipa BBC din regiune a confirmat că ultimul seism s-a simțit mult mai puternic decât cele precedente.
Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului a declarat că la spitalele locale s-au prezentat 470 de răniți. Acest nou cutremur din Turcia și Siria a fost simțit și în Egipt și Liban.
Panică pe străzile Turciei
BBC vorbește despre șiruri de ambulanțe și echipe de salvatori care încearcă să ajungă la unele dintre zonele cele mai afectate, unde zidurile unor clădiri s-au prăbușit. Un număr de structuri care se aflau încă în picioare după cutremurul de pe 6 februarie – inclusiv un pod – au ajuns ruine, după seismul de luni seara.
Multe dintre crăpăturile din asfaltul șoselelor au devenit răni adânci, îngreunând misiunea serviciilor de urgență care încearcă să ajungă la răniți.
Un jurnalist AFP a raportat scene de panică în Antakya. Capitala provinciei Hatay fusese deja devastată de cutremurul precedent. Ultimul seism a dat naștere la nori de praf care au învăluit zidurile prăbușite. Dintre ele, se aud vocile răniților prinși sub dărâmături, cerând ajutor.
Ali Mazlum, locuitor al Antakya, a povestit reprezentanților AFP că, atunci când a lovit cutremurul de ieri, se afla printre dărâmături. Acesta era ocupat cu căutarea trupurilor unor membri ai familiei uciși în urma seismului precedent. „Nu știi ce să faci… ne-am apucat unul de celălalt și, exact în fața noastră, au început să cadă ziduri. Am simțit că parcă se deschisese pământul, și încerca să ne înghită”, a spus Ali.
Într-un tweet, AFAD le ceruse inițial locuitorilor să nu se apropie de coastă, ca metodă de precauție împotriva unei potențiale creșteri a nivelului mării, însă avertizarea a fost ștearsă ulterior.
Aflată pe locul 25 în topul consumatorilor de carne, România trebuie să reducă consumul de carne cu 62% până în 2030 şi cu 75% până în 2050. Angajamentul a fost luat în 2015 alături de celelalte state europene, prin semnarea Acordului Climatic de la Paris. El are ca obiectiv reducerea emisiilor de carbon la zero până în 2050, conform Mediafax. Media consumului de carne în Uniunea Europeană era de 82,6 kg, în 2017. Acesta trebuie redus cu 71%, până în 2030, şi cu 81%, până în 2050.
Producția de carne animală, responsabilă pentru 60% din emisiile de carbon cu efect de seră
Cercetătorii citați de The Guardian susțin că producţia de carne la nivel mondială provoacă de două ori mai multă poluare decât producţia de alimente pe bază de plante. Alte studii au sugerat că înlocuirea cărnii de animale crescute în mod tradiţional, cu carnea crescută în laborator, ar putea duce la emisii de gaze cu efect de seră mai mici cu până la 96%.
Producția de carne animală contribuie la incalzirea globală, eliberând 17,3 miliarde de tone metrice de gaz cu efect de seră pe an, arată un studiu major din 2021, citat de The Guardian. Acestea reprezinta 60% din volumul total de emisii de carbon cu efect de seră și 35% din toate emisiile globale – mai mult decât dublul emisiilor totale ale SUA. Întregul sistem de producţie alimentară contribuie la aceste cifre, de exemplu, utilizarea maşinilor agricole, pulverizarea îngrăşămintelor şi transportul produselor.
Tranziția la „Zero net,” necesară pentru supraviețuirea Planetei
Tranziţia către o lume cu „Zero Net” este una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat omenirea. Singurul lucru care va duce la atingerea acestui obiectiv este o transformare completă a modului în care producem, consumăm şi ne mişcăm, transmit reprezentanții ONU, pe site-ul ONU pentru promovarea Acţiunii Climatice.
„Zero net” reprezintă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la cât mai aproape de zero posibil. Astfel, oceanele și pădurile reușesc sa absoarbă din atmosferă toate emisiile care ar mai fi produse. Emisiile de gaze cu efect de seră duc la o încălzire accelerată a planetei. Ritmul în care se produce acest lucru ar duce, in timp, la imposibilitatea ca Terra să rămână o planetă locuibilă. Pentru a preveni cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, creşterea temperaturii globale trebuie limitată la 1,5°C. În momentul de față, Pământul este deja cu aproximativ 1,1 °C mai cald decât era la sfârşitul anilor 1800. Europa a ajuns la comun acord că este imperios necesar ca emisiile să fie reduse cu 45% până în 2030, şi să ajungă la zero net până în 2050.
O mare parte a producției de carne, irosită
Foto cu caracter ilustrativ – Grant Brookes, Unsplash
Presiunea asupra resurselor limitate ale planetei pentru a produce carnea de vită este și ea mare. De exemplu, este nevoie de aproximativ 25 kg de furaj uscat pentru un kilogram de carne de la o vacă, acelaşi kilogram necesitând și aproximativ 15.000 de litri de apă, potrivit Water Footprint Network. Din păcate, aceste resurse sunt irosite, de multe ori, in zadar, ținând cont de faptul că nu toată carnea este vândută sau consumată, o parte ajungând, chiar, la gunoi. Cantitatea reală de carne consumată în Europa este, astfel, sub 460 de grame pe săptămână – mai puţin decât echivalentul a trei burgeri, susțin reprezentanții Greenpeace.
Pe 13 februarie 2023, aceștia au publicat un articol în care 286 de organizaţii îl îndeamnă pe preşedintele Comisiei Europene să respecte calendarul legii „Sistem alimentar durabil”. „286 de organizaţii au emis o scrisoare deschisă prin care îndeamnă preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să se asigure că propunerea Comisiei este prezentată până în septembrie 2023, aşa cum era planificat. Rezistenţa politică împotriva politicilor alimentare durabile ameninţă să deraieze procesul, dar oamenii, natura şi clima nu mai pot aştepta”, transmite publicaţia organizaţiei non-guvernamentale de mediu.
O posibilă soluție pentru reducerea consumului de carne: taxarea cărnii
Unii politicieni europeni susțin pe deplin reducerea emisiilor de carbon pentru a salva planeta. Într-un interviu acordat publicaţiei Der Spiegel, prof. dr. Karl Lauterbach, Ministrul Federal German al Sănătăţii, a sugerat că ar trebui introduse iniţiative pentru a reduce drastic consumul de carne în ţară. Taxarea cărnii, pentru a o face mai puţin accesibilă și subvenționarea produselor din carne alternativă, ar fi astfel de măsuri, susține el. Referindu-se la carne ca o sursă a bolilor cardiovasculare şi a cancerului colorectal, datorită faptului că germanii cei mai săraci tind să mănânce cea mai ieftină carne, Lauterach a cerut reducerea consumului de carne cu 80%. Publicația „The Lancet” recomandă, și ea, fiecărei persoane, să tindă la a nu consuma mai mult de 300 de grame de carne pe săptămână până în 2050, pentru a avea atât o dietă echilibrată, cât şi o sănătate durabilă.
Pe când acest lucru ar fi esenţial și pentru a îndeplini obiectivele de sustenabilitate, Lauterbach a făcut referire şi la bunăstarea animalelor asociate cu carnea. „Ce rost are cruzimea faţă de animale, astfel încât să mâncăm alimente nesănătoase şi să distrugem clima în tot acest proces?”, se întreabă acesta. „Cred că o iniţiativă care solicită o dietă vegetariană şi vegană, care stabileşte stimulente, este ceea ce trebuie făcut. Ştiu că acest lucru este foarte controversat, dar o politică de succes necesită şi curaj,” a adăugat el.
„Carnea artificială,” o alternativă pentru iubitorii de carne
Cea mai mare parte a „cărnii” în 2040 nu va proveni de la animale moarte, transmite un raport publicat de The Guardian în 2019, adaugă Mediafax. 60% din carnea consumată în 2040, susține acest raport, va fi crescută în cuve din celule stem în laboratoare, ori înlocuită cu produse care imită gustul cărnii, pe bază de plante. UE recomandă carne artificială, carne vegetală sau chiar insecte în locul cărnii de porc sau de vită.
Foto: Radio Eco Natura
Termenul de „carne artificială ” a apărut la începutul anilor 2000, şi se referea iniţial la alimentele produse din anumite plante care, după transformare, ar avea un gust foarte asemănător cu carnea tradiţională, potrivit Agenției Europeană de Mediu (European Environmental Agency). „Carnea artificială” a fost produsă, inițial din cereale, ciuperci sau leguminoase, fiind popularizată de creșterea vegetarianismului și veganismului. Acum, „carnea artificială” se referă în special la carnea produsă printr-un nou proces – cea preparată din celulele stem ale cărnii reale, colectate de la animale vii. Alte denumiri folosite pentru aceasta sunt „carne în vitro”, „carne de cultură”, „carne cultivată în laborator”, „carne sintetică” sau „carne curată”. Aceasta este, în general, percepută ca o alternativă ecologică la creşterea animalelor, producerea ei implicând un consum de energie cu aproximativ 7-45 % mai mic.
Totuși, ipotezele despre această tehnologie emergentă, procesele sale de producţie asociate şi efectele sistemice aferente sunt mai degrabă „scenarii plauzibile” decât proiecţii, afirmă Mediafax. Primul restaurant, creat în cadrul unui experiment, care servește carne artificială a fost inaugurat în anul 2021, in Singapore, pe când prima fabrică de carne artificială la scară largă din lume a fost construită anul trecut, in SUA. Aceasta ar trebui să producă 13 milioane kilograme pe an, conform Agrimanet.
Aproape 11 hectare din parcul IOR au fost defrișate. Atât de mulți arbori au fost puși la pământ încât se văd blocurile din cealaltă parte a parcului, potrivit HotNews. În ultima perioadă în zonă au avut loc mai multe incendii, iar locuitorii spun că ar fi fost vorba și despre otrăvirea copacilor. Însă până în acest moment autoritățile nu au luat nicio măsură pentru a împiedica distrugerea spațiului verde. Este vorba despre cele 11 hectare care au fost retrocedate către proprietary în 2007, iar annul trecut aceștia au anunțat că vor să facă acolo un parc de distractii. Culmea este că primaria capitalei nu ar fi emis niciun aviz de defrișare, iar copacii ar fi fost tăiați ilegal. ”Conform evidențelor de la nivelul Direcției de Mediu, pentru arborii situați în zona retrocedată a parcului IOR, nu au fost emise avize de specialitate (toaletări; defrișări)”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei sursei citate.
Poliția locală verifică zona
Astăzi cei de la Poliția locală ar trebui să facă mai multe verificări în zonă pentru a vedea dacă a fost sau nu respectată legea. Acum câteva zile, Robert Negoiță a postat pe pagina sa de facebook detalii despre această defrișare. ”Suntem în mijlocul Bucureștiului, în așa zisa zonă retrocedată din Parcul IOR, care dintotdeauna a fost parte din Parcul IOR, pentru care noi ne-am judecat, am câștigat pe fond și Primăria Capitalei a făcut recurs împotriva deciziei de a ne lua parcul înapoi. Așa zișii proprietari au venit și au început să defrișeze aici, taie copaci, e plin de cioate. Instanța a constatat că primăria Sector 3 nu are calitate în acest dosar deoarece nu a fost niciodată administrată de Primăria Sector 3 această bucată de teren.
Doar Primăria Capitalei putea interveni
Singurul care ar putea să acționeze în instanță și să recupereze această parte semnificativă de parc este Primăria Capitalei. Noi zilnic venim să-i amendăm, dar amenzile sunt foarte mici, sunt nimic, bani de semințe. În continuare le contestă în instanță, vin, defrșează și își bat joc de această parte din București. Fac apel la Primăria generală, la Garda de Mediu, să facă ceva, fiindcă dânșii sunt singurii care pot să mai rezolve ceva, să recâștige acest teren pentru noi”, scria Robert Negoiță pe Facebook. Primăria Sectorului 3 a pierdut definitiv procesul legat de cele 11 hectare din IOR. Acestea au fost retrocedate în 2005, printr-o decizie a fostului primar Adriean Videanu. În urmă cu doar câteva luni, zona era plină de copaci, , majoritatea în stare bună, dar și mai mulți arbuști.
Militanții se tem că președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, va încerca să-și mulțumească baza politică din Germania cu o abordare de softball a reglementării substanțelor chimice. După mai bine de un an de întârziere, executivul UE este de așteptat să prezinte revizuirea mult așteptată a regulamentului REACH privind substanțele chimice în ultimul trimestru al anului 2023. Este vorba despre reglementarea din 2006 menită să protejeze sănătatea umană și mediul împotriva substanțelor chimice toxice, iar o revizuire a fost promisă ca parte a strategiei Comisiei privind substanțele chimice pentru durabilitate, care vizează „un mediu fără toxice”. Dar militanții se tem că sfârșitul mandatului lui von der Leyen și alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor vor duce la noi întârzieri și atenuarea propunerii. „Această întârziere este mult mai semnificativă decât „doar un an””, a declarat Mariana Goulart, ofițer de politici pentru substanțe chimice la Biroul European de Mediu (EEB), un grup umbrelă verde.
Militanții acuză că Von der Leyen susține industria Germaniei
„În momentul în care alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în mai 2024, întârzierea sa încheiat efectiv pentru reforma REACH în această legislatură și în cadrul acestei Comisiei”, a declarat ea pentru EURACTIV. Preocupările militanților sunt legate în principal de originile germane ale lui von der Leyen și de faptul că ar susține Germania, care are o industrie chimică, care reprezintă 10% din economia sa. Sectorul chimic german a suferit o lovitura serioasa anul trecut din cauza razboiului din Ucraina, care a trimis pe acoperis preturile gazelor si energiei electrice. Ultimul pahar a venit în octombrie, când BASF a anunțat că își va reduce „permanent” operațiunile în Europa, invocând creșterea costurilor cu energia și preocupările legate de reglementare.
Substanțe chimice nocive, nereglementate
Regulamentul nu a fost revizuit de aproape 20 de ani, chiar dacă substanțele chimice utilizate pe scară largă au fost identificate de atunci ca fiind nocive. „Acesta este în special cazul anumitor polimeri și al perturbatorilor endocrini, cum ar fi substanțele per- și polifluoroalchil (PFAS), pentru care în prezent nu există reglementări”, a explicat un specialist. De asemenea, Comisia a lucrat în paralel la un cadru de reglementare revizuit privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor chimice (CLP), propus în decembrie anul trecut, care a introdus noi clase de pericol pentru perturbatorii endocrini și alte substanțe chimice dăunătoare. Presiunea industriei este un alt motiv din spatele întârzierii, actorii din mediul de afaceri spunând că nu este momentul oportun pentru o revizuire despre care se tem că va crește povara de reglementare asupra companiilor într-un moment de incertitudine cauzat de războiul din Ucraina și de creșterea prețurilor la energie.
Comisia a cedat în fața industriei
În septembrie anul trecut, Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta a cerut într-un document de poziție un moratoriu de reglementare pentru a „întârzia acele acte care ar crește în mod inutil costurile pentru întreprinderile aflate deja sub presiune”, menționând în mod explicit regulamentul REACH. Preocuparea ridicată de unii este că revizuirea acestei reglementări masive va favoriza afacerile din cauza influenței lobby-urilor din industrie și a presiunii politice. „Suntem profund îngrijorați de rolul pe care lobby-ul corporativ îl are în cadrul mandatului acestei Comisii”, a declarat Goulart pentru EURACTIV. Potrivit acesteia, Comisia „a cedat cerințelor rămase ale industriei”, înlocuind obiectivele privind sănătatea și protecția mediului cu „obiective mai favorabile industriei”.
Analiștii de la Bussines Insider atrag atenția asupra unui fapt extrem de periculos, anume acela mai multe eliberări din Rezerva strategică de petrol ar putea afecta capacitatea administrației Biden de a combate un viitor șoc petrolier. Asta pentru că președintele a descărcat deja peste 200 de milioane de barili de petrol din rezervă anul trecut. În timp ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei a zguduit piețele energetice. SPR, cel mai mare stoc de petrol de urgență din lume, este acum la cel mai scăzut nivel din 1983. Acesta va fi utilizat în continuare în aprilie, cu o vânzare mandatată de Congres de 26 de milioane de barili. Ceea ce duce la 346 de milioane de barili – aproape jumătate din ceea ce era când Biden a preluat mandatul. Deși este încă mai mult decât lansarea de anul trecut, poate fi mai puțin în realitate. Agenția Internațională pentru Energie cere membrilor precum SUA să dețină un nivel minim pentru intervențiile colective.
SUA ar putea fi vulnerabile din punct de vedere petrolier
RBC Capital Markets a estimat că obligația SUA este de aproximativ 315 milioane de barili. Minimul poate include inventarele din sectorul privat, dar acestea sunt considerate mai puțin fiabile decât SPR. Și cu piața globală a energiei încă incertă la un an de la invazia Ucrainei de către Rusia, SUA ar putea fi vulnerabile. „Permiterea acestei reduceri a pus stres nejustificat asupra resurselor americane și ne limitează capacitatea de a răspunde la o creștere a pieței petrolului”, potrivit directorului general senior al Evercore ISI, James West. Rusia a semnalat că energia va fi în continuare folosită ca armă împotriva Occidentului. La începutul acestei luni, prețurile petrolului au crescut după ce Kremlinul a anunțat că își va reduce producția de țiței cu 5% ca răspuns la sancțiuni. Între timp, OPEC nu intenționează să crească livrările de petrol după ce a redus producția anul trecut.
Pragul de modificare al prețului țițeiului este ridicat
Ministrul energiei al Arabiei Saudite a declarat marți că cotele stabilite în octombrie vor rămâne în vigoare până în 2023 și a indicat că pragul de modificare este ridicat. În SUA, oferta suplimentară este, de asemenea, limitată. Companiile petroliere de top au prioritizat utilizarea capitalului lor pentru a spori randamentul acționarilor față de pomparea mai multor țiței. Este puțin probabil ca această tendință să se inverseze. Luna trecută, Chevron a lansat un program masiv de răscumpărare de acțiuni de 75 de miliarde de dolari – triplu răscumpărarea anterioară – și și-a majorat dividendul trimestrial cu 6%. Iar din partea cererii, se așteaptă ca China să consume mai mult petrol pe măsură ce continuă să iasă din politicile sale zero COVID, adăugând mai multă presiune asupra livrărilor și prețurilor.
Cercetătorii de la Departamentul de Chimie de la Universitatea din Carolina de Nord din Chapel Hill au conceput nanofire de siliciu care pot transforma lumina solară în electricitate prin împărțirea apei în oxigen și hidrogen gazos, o alternativă ecologică la combustibilii fosili, conform Phys.
În urmă cu 50 de ani, oamenii de știință au demonstrat că apa lichidă poate fi împărțită în oxigen și hidrogen gazos. Acest lucru se face folosin electricitatea produsă prin iluminarea unui electrod semiconductor. Deși hidrogenul generat folosind energia solară este o formă promițătoare de energie curată, eficiența scăzută și costurile ridicate au împiedicat introducerea centralelor comerciale cu hidrogen alimentate cu energie solară.
O analiză de fezabilitate economică sugerează că utilizarea unui șlam de electrozi fabricați din nanoparticule în locul unui design rigid de panou solar ar putea reduce substanțial costurile. Hidrogenul produs de energie solară ar fi astfel competitiv cu combustibilii fosili. Cu toate acestea, majoritatea catalizatorilor activi de lumină pe bază de particule, denumiți și fotocatalizatori, pot absorbi doar radiația ultravioletă. Astfel, se limitează eficiența lor de conversie a energiei sub iluminarea solară.
James Cahoon, Ph.D., profesor de chimie al Fundației Hyde Family la Colegiul de Arte și Științe din UNC-Chapel Hill, și colegii săi din departament au lucrat la sinteza chimică a nanomaterialelor semiconductoare cu proprietăți fizice unice care pot permite o gamă largă de de tehnologii, de la celule solare la memorie solid-state. Cahoon este autorul corespondent al descoperirilor publicate pe 9 februarie în Nature.
Alternativă ecologică la combustibilii fosili, dezvoltată de cercetători
Cercetătorii au proiectat noi nanofire de siliciu pentru a avea mai multe celule solare de-a lungul axei lor. Prin acest lucru, ei pot produce puterea necesară pentru a împărți apa.
„Acest design este fără precedent în proiectele anterioare de reactoare. El permite utilizarea siliciului pentru prima dată într-un PSR”, a explicat Taylor Teitsworth.
Siliciul absoarbe atât lumina vizibilă, cât și cea infraroșie. Din punct de vedere istoric, a fost o alegere de top pentru celulele solare, denumite și celule fotovoltaice și semiconductori, datorită acestei proprietăți și altor proprietăți, inclusiv abundența, toxicitatea scăzută și stabilitatea. Datorită proprietăților sale electronice, singura modalitate de a diviza apa cu particule de siliciu este codificarea mai multor celule fotovoltaice în fiecare particulă. Acest lucru poate fi realizat prin generarea de particule care conțin mai multe joncțiuni, între două forme diferite de siliciu.
„Am folosit această abordare pentru a crea o nouă clasă de nanoparticule multijoncții care divizează apa. Acestea combină avantajele materiale și economice ale siliciului cu avantajele fotonice ale nanofirelor. Acestea au un diametru mai mic decât lungimea de undă a luminii absorbite”, a spus Cahoon.
„Datorită asimetriei inerente a joncțiunilor firelor, am putut folosi o metodă electrochimică condusă de lumină. Prin aceasta, am depus co-catalizatorii selectiv pe capetele firelor pentru a permite despicarea apei”, a adăugat el.
