Acasă Blog Pagină 390

Gheața care se topește la temperaturi extrem de ridicate

Sursă - Unsplash

Lucruri ciudate se întâmplă în interiorul planetelor. Acolo, diversele materiale sunt supuse unei călduri extreme. Atomii de fier probabil dansează în nucleul interior solid al Pământului. De asemenea, gheața fierbinte, neagră și grea – care este atât solidă, cât și lichidă – se formează probabil în interiorul giganților gazoși bogati în apă, Uranus și Neptun, potrivit Science Alert.

Acum cinci ani, cercetătorii au recreat în laborator această gheață exotică, numită gheață superionică. După numai un an, oamenii de științi i-au confirmat existența și structura cristalină.

Apoi, chiar anul trecut, cercetătorii de la mai multe universități din SUA și laboratorul Stanford Linear Accelerator Center din California (SLAC) au descoperit o nouă fază de gheață superionică.

Descoperirea lărgește orizontul cu privire la câmpurile magnetice neregulate ale planetelor Uranus și Neptun. De remarcat că cele două corpuri cerești au poli multipli.

Gheața superionică poate fi printre cele mai abundente forme de apă din Univers. Se presupune că umple nu numai interiorul planetelor Uranus, Neptun, ci și a altor exoplanete similare.

Aceste planete au presiuni extreme de 2 milioane de ori mai mari decât atmosfera Pământului. De asemenea, structurile interne sunt la fel de fierbinți ca suprafața Soarelui.

Cum se formează gheața superionică

Oamenii de știință au confirmat în 2019 ceea ce fizicienii au prezis încă din 1988. E vorba structură în care atomii de oxigen din gheața superionică sunt blocați într-o rețea cubică solidă. Concomitent, atomii de hidrogen ionizat sunt eliberați, curgând prin acea rețea ca electronii prin metale.

Acest lucru conferă gheții superionice proprietățile sale conductoare. De asemenea, timpul de topire e ridicat, iar gheața rămâne solidă la temperaturi crescute.

În acest ultim studiu, fizicianul Arianna Gleason de la Universitatea Stanford și colegii săi au bombardat bucăți subțiri de apă, prinse între două straturi de diamante, cu niște lasere extrem de puternice.

Undele de șoc succesive au crescut presiunea la 200 GPa (2 milioane de atmosfere) și temperaturile până la aproximativ 4.700°C.

„Descoperirile recente de exoplanete asemănătoare Neptunului bogate în apă necesită o înțelegere mai detaliată a diagramei de fază a [apei] în condiții de presiune-temperatură relevante pentru interioarele lor planetare”, explică Gleason și colegii în lucrarea din 2022.

Gheață superionică XIX ce generează câmpuri magnetice multiple

Difracția cu raze X a dezvăluit apoi structura cristalină a gheții fierbinți și dense, în ciuda condițiilor de presiune și temperatură menținute doar pentru o fracțiune de secundă.

Modelele rezultate au confirmat că cristalele de gheață erau o nouă fază diferită de gheața superionică observată în 2019. Gheața superionică recent descoperită, Ice XIX, are o structură cubică centrată pe corp și o conductivitate crescută în comparație cu predecesorul său din 2019, Ice XVIII. .

Conductibilitatea este, de asemenea, importantă. Particulele încărcate în mișcare generează câmpuri magnetice. Aceasta este baza teoriei dinamului, care descrie modul în care fluidele conductoare agitate, cum ar fi mantaua Pământului sau în interiorul altui corp ceresc, dau naștere la câmpuri magnetice.

Gleason și colegii au ajuns la concluzia că conductivitatea îmbunătățită a unui strat de gheață superionică asemănătoare cu Gheața XIX ar promova generarea de câmpuri magnetice multipolare nefaste, precum cele ale lui Uranus și Neptun.

Dacă da, ar fi un rezultat satisfăcător la mai bine de 30 de ani după ce sonda spațială Voyager II a NASA, lansată în 1977, a zburat pe lângă cei doi giganți de gheață ai Sistemului nostru Solar și le-a măsurat câmpurile magnetice extrem de neobișnuite.

Fondul Mondial pentru Natură a demarat noi proiecte de renaturare a unor zone din Deltă

Sursă foto: Facebook/Radio Eco Natura
Sursă foto: Facebook/Radio Eco Natura

Fondul Mondial pentru Natură (WWF România) a început demersurile pentru renaturarea unor suprafeţe de pe raza comunelor tulcene Murighiol şi Chilia Veche, reconstrucţia ecologică a zonelor umede fiind singura soluţie durabilă în beneficiul comunităţilor locale în contextul schimbărilor climatice.

Project managerul din cadrul WWF, Iulia Puiu, a declarat, pentru Agerpres, că proiectul este în fază incipientă, în momentul de faţă investigându-se regimul terenurilor care ar putea fi renaturate în Dunavăţu de Jos şi în Chilia Veche.

Project managerul organizației WWF România: ”Schimbările climatice şi intensitatea fenomenelor meteorologice au un impact puternic asupra noastră şi a zonelor umede”

Contează foarte mult încercările noastre. În primul rând, o zonă renaturată diminuează riscul la inundaţii. Cum frecvenţa ploilor rapide şi în cantitate mare e din ce în ce mai mare, o zonă umedă, în amontele unei localităţi, nu va face decât să preia din acea cantitate foarte mare care se va revărsa pe localitate şi atunci merită, măcar din prisma reducerii riscului la inundaţii, să facem în continuare genul acesta de proiecte”, a transmis Iulia Puiu.

Fondul Mondial pentru Natură derulează un sondaj privind renaturarea zonelor umede din Deltă

În egală măsură, project managerul a mai adăugat că World Wide Fund For Nature (WWF România) derulează, în momentul de faţă, un sondaj privind renaturarea zonelor umede, în Mahmudia, Murighiol şi Chilia Veche, până acum încheindu-se doar studiul din Mahmudia.

Fondul Mondial pentru Natură a participat, la finalul săptămânii trecute, la Murighiol, la festivalul de artă ”Film în sat”, iniţiat de Asociaţia culturală ”Cuzin Toma-Dacă eu pot, poţi şi tu!”, în timpul căruia a susţinut ateliere de desen pentru copii, dar şi un atelier de analiză a calităţii apelor.

O femeie care și-a pierdut brațul a primit o mână bionică AI ce s-a dovedit revoluționară | VIDEO

Sursă - Science Alert

Mâna bionică se bazează pe o tehnologie revoluționară care se conectează direct la oasele, mușchii și nervii unui utilizator. Se creează o interfață om-mașină care permite inteligenței artificiale să traducă semnalele creierului în mișcări precise, dar simple, conform Science Alert.

Femeia care a primit mâna bionică are acum un simț al atingerii. În plus, își poate mișca toate cele cinci degete bionice individual, cu o rată de succes de 95%.

După două decenii de viață fără mâna dreaptă, ea își poate desfășura acum 80% din activitățile zilnice obișnuite. Acum, ea poate pregăti mâncarea, ridica obiectele, închide și deschide fermoarul hainelor sau genților.

„Am un control mai bun asupra protezei mele, dar mai presus de toate, nu mai am dureri”, a spus femeia.

„Astăzi, am nevoie de mult mai puține medicamente, a adăugat ea.

Echipa internațională de ingineri care a lucrat la mâna bionică a împărtășit recent succesul în revista Science Robotics.

Mână bionică AI, eficiență ridicată la o femeie rămasă fără braț

Cercetătorii, care provin din Suedia, Italia și Australia, spun că este pentru prima dată când o mână robotizată cu electrozi interni arată viabilitatea pe termen lung pentru persoanele care au brațul amputat sub cot.

„Faptul că femeia și-a putut folosi proteza confortabil și eficient în activitățile zilnice este o dovadă promițătoare a potențialelor capacități de schimbare a vieții ale acestei noi tehnologii pentru persoanele care se confruntă cu pierderea membrelor”, a spus inginerul robotic Max Ortiz. Catalán, care a condus cercetările la Institutul de Bionică din Melbourne, Australia și la Centrul pentru Cercetare pentru Bionică și Durere din Suedia.

Acum trei ani, când femeii i s-a montat proteza, tehnologia era unică. Nicio altă proteză de mână de pe piață nu conținea senzori încorporați. Până în prezent, majoritatea modelelor au electrozi senzoriali în exterior, chiar sub „pielea” robotului.

Această convenție, totuși, diluează calitatea și cantitatea semnalelor senzoriale care merg către și dinspre mâna robotică. Ea limitează controlul acesteia – o problemă care a afectat tehnologia protetică încă de la apariția sa.

În ultimul deceniu, Ortiz Catalán a lucrat la o soluție mai bună care se bazează pe „osteointegrare”.

Cum funcționează mâna bionică

Practic, asta înseamnă că atunci când un implant este plasat în osul unei persoane, celulele osoase vor crește strâns în jurul acestuia.

„Această integrare este atât de puternică încât putem atașa membrul artificial direct de schelet”, explică Ortiz Catalán într-un videoclip.

Când această tehnică este combinată cu chirurgia reconstructivă, Ortiz Catalán susține că poate „integra cu adevărat biologia și electronica”.

Pentru a oferi o interfață pentru conectarea protezei femeii, au fost plasate două implanturi în oasele ulnei și radiusului ei. O grefă musculară de la piciorul ei a fost apoi conectată la aceste implanturi. Prin acest lucru s-a dat mușchilor și nervilor din brațul femeii ceva de care să se reatașeze.

Important este că aceste grefe musculare au conținut electrozi pentru a amplifica semnalele către interfață.

Cercetătorii spun că este mult mai confortabil de purtat de către pacienți decât protezele convenționale de tip „bil-and-socket”.

În plus, deoarece electrozii senzoriali sunt încorporați în interiorul mâinii robotizate și nu în exterior, stimularea neuronală directă este percepută în mod constant și fiabil de către mână.

Mâna bionică a fost numită Mia Hand și a fost dezvoltată de compania italiană Prensilia. Aceasta este specializată în dispozitive robotice și biomedicale. De asemenea, compania e finanțată de Comisia Europeană.

Guvernele Uniunii Europene rămân indecise cu privire la utilizarea unui ierbicid considerat cancerigen

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Guvernele Uniunii Europene nu au reuşit să dea un aviz decisiv cu privire la o propunere de prelungire cu 10 ani a aprobării UE pentru utilizarea glifosatului, ingredientul activ al ierbicidelor Roundup ale grupului german Bayer, transmite Reuters, potrivit News.ro.

UE va purta noi discuții în prima jumătate a lunii noiembrie

O ”majoritate calificată” formată din 15 țări, care reprezintă cel puțin 65% din populația Uniunii Europene, a fost solicitată să se pronunțe asupra susținerii sau blocării propunerii privind glifosatul.

Guvernele UE vor încerca din nou să ajungă la o decizie în prima jumătate a lunii noiembrie, iar un alt eșec în obținerea unei opinii clare ar putea duce la preluarea deciziei de către Comisia Europeană.

Guvernele Uniunii Europene trebuie să ia hotărârea până la data de 14 decembrie, deoarece aprobarea actuală a substanței expiră în ziua următoare

La momentul reautorizării licenței pentru glifosat, Uniunea Europeană a acordat o prelungire de cinci ani, după ce statele membre ale UE nu au fost de acord cu o perioadă de zece ani.

În 2015, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății a ajuns la concluzia că glifosatul este probabil carcinogen pentru oameni.

Cu toate acestea, alte agenții din întreaga lume, precum Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) și Agenția Europeană pentru Produse Chimice, l-au clasificat drept necarcinogen.

Grupul de campanie Pesticides Action Network susține că există motive serioase de îngrijorare cu privire la evaluările de siguranță și că majoritatea cetățenilor chestionați în șase țări UE cred că glifosatul ar trebui interzis.

Mircea Fechet, despre poluarea cu plastic: ”Am reiterat angajamentul României pentru un instrument legal care să reducă această poluare”

Sursă foto: Facebook/Mircea Fechet
Sursă foto: Facebook/Mircea Fechet

Ieri, 16 octombrie, Mircea Fechet a participat la Consiliul de Mediu de la Luxemburg, unde a purtat discuții despre necesitatea de a combate poluarea cu plastic, dar și despre lansarea Sistemului Garanție-Returnare.

Am reiterat angajamentul României pentru un instrument legal care să reducă această poluare, iar în acest sens sunt esențiale ultimele pregătiri pe care le facem pentru ca Sistemul de Garanție-Returnare să fie lansat pe 30 noiembrie”, a transmis Mircea Fechet, prin intermediul unui comunicat publicat pe contul de Facebook.

Plasticul rămâne una dintre cele mai mari provocări

Totodată, Fechet a precizat că produsele din plastic prezintă cele mai mari provocări și, de aceea, trebuie identificate soluțiile eficiente, fie că este vorba de eliminarea, restricționarea sau înlocuirea acestora cu alternative mai prietenoase cu mediul și sănătatea oamenilor.

Pe lângă tema plasticului, ministrul Mediului a abordat și problemele legate de epurarea apelor uzate, standardele privind emisiile de CO2 de la vehiculele grele și a discutat despre pregătirile pentru Conferința COP 28 la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, care se va desfășura la finalul acestui an.

Mircea Fechet: ”Implicarea noastră în aceste subiecte reprezintă un pas important pe care îl facem în direcția unui viitor mai verde pentru România și pentru Europa”

Am subliniat eforturile României în implementarea Directivei privind epurarea apelor uzate, iar în acest sens am precizat că ne așteptăm la continuarea sprijinului pentru țara noastră în ceea ce privește finanțarea infrastructurii de apă și canalizare în viitoarele perioade de programare”, a conclus oficialul.

RetuRO a lansat ”Hora Reciclării”. Campania detaliază paşii ce trebuie urmaţi în procesul de returnare a ambalajelor şi de recuperare a garanţiei

Sursă foto: Facebook/RetuRO SGR
Sursă foto: Facebook/RetuRO SGR

RetuRO, compania care administrează Sistemul Garanţie-Returnare (SGR), a lansat o campanie media cu scopul de a informa cât mai bine consumatorii şi de a le explica importanţa şi beneficiile acestui program.

Sistemul Garanţie-Returnare va fi lansat la data de 30 noiembrie 2023, iar campania de informare ”Hora Reciclării” detaliază paşii pe care românii trebuie să-i urmeze în procesul de returnare al ambalajelor şi de recuperare a garanţiei.

Noua inițiativă de comunicare are ca obiectiv nu doar să informeze publicul despre intrarea în vigoare a Sistemului Garanție-Returnare și să îi încurajeze pe români să adopte noile practici de reciclare, ci și să ofere educație cu privire la rolul lor esențial în protejarea mediului și promovarea unui ecosistem mai curat și sustenabil.

Președintele Directoratului RetuRO: ”Fiecare pas pe care îl facem împreună, fiecare ambalaj returnat şi fiecare garanţie recuperată aduc o contribuţie semnificativă la protejarea mediului în care trăim”

Suntem martorii unei transformări majore, iar fiecare dintre noi poate fi un agent al schimbării. Ştim că schimbarea necesită timp, răbdare şi înţelegere. De aceea, această campanie reprezintă doar începutul acestui proces educaţional. Pe măsură ce ambalajele pentru băuturi cu logo SGR vor ajunge progresiv pe rafturile a aproape 80.000 de comercianţi, în următoarele luni ale anului 2024, ne vom concentra pe creşterea conştientizării şi pe o înţelegere solidă a modului în care funcţionează Sistemul de Garanţie Returnare”, a declarat Gemma Webb, CEO şi preşedinte al Directoratului RetuRO, potrivit Rador.

Campania va fi urmată de lansarea oficială a Sistemului Garanție-Returnare la data de 30 noiembrie 2023

Prin urmare, va pune accent pe formarea unui obicei de returnare și colectare a ambalajelor în rândul consumatorilor.

RetuRO Sistem Garanție Returnare SA este o organizație non-profit, ceea ce înseamnă că orice profit obținut din colectarea ambalajelor pentru băuturi va fi reinvestit exclusiv în dezvoltarea SGR.

Comisia Europeană vrea stadioane cu poluare zero. Adio terenuri artificiale!

Sursă - European Comission Facebook

Comisia Europeană a fixat un termen de 8 ani pentru renunțarea la iarba sintetică. Astfel, din deceniul următor cluburile vor trebui să folosească doar gazon natural, potrivit GSP.

Motivarea Comisiei este dată de faptul că microparticulele de plastic (microplasticele) ajung în atmosferă.

„Problema nu e iarba artificială, ci cauciucul din anvelopele reciclate. Microparticulele negre se răspândesc peste tot în jurul gazonul artificial și se pot observa pe pantofii de sport și pe haine.

Până în 2031 trebuie ca acest cauciuc să fie înlocuit cu alte materiale nepoluante sau cu o combinație hibridă de gazon artificial cu iarbă naturală, astfel încât echipele să poată continua să folosească terenurile respective. Primăriile se vor implica în interzicerea acestor terenuri, aplicând un regulament mult mai strict“, notează cotidianul Marca.

Comisia Europeană nu mai vrea terenuri sintetice. Ce se întâmplă în Spania

De pildă, Spania numără până la 10.000 de terenuri sintetice. Aproximativ 400 sunt construite sau renovate în fiecare an. Ele sunt folosite în special de fotbaliștii amatori și în diviziile inferioare.

Stadioanele sintetice au avantajul că nu implică anumite costuri de mentenanță. În plus, cheltuielile pentru amenajare sunt mai mici decât în cazul gazonului natural.

„În ultimul deceniu s-au dezvoltat într-un ritm extraordinar și în apariția lor s-au implicat municipalitățile orașelor și alte organe locale“, mai scrie Marca.

Terenul sintetic este făcut din polietilen și resturi de poliuretan și latex. Sub acesta se pune un strat de nisip și un alt strat de granule din cauciuc reciclat. Acesta din urmă asigură a amortizare mai mare decât în cazul ierbii naturale. Există și gazoane mai evoluate și cu costuri mai mari, ce se fac cu o tehnologie hibridă. Totuși, chiar și în acest caz granulele mai mici de 5 milimetri și particulele de microplastic vor fi interzise din 2030.

Motivul neprietenos cu mediul pentru care China sapă o groapă de 10.000 de metri în Pământ | VIDEO

Sursă - Unsplash

La începutul acestui an, China a început să sape o gaură de 10.000 de metri în Pământ. Este cea mai mare adâncime la care țara asiatică vrea să ajungă, potrivit IFL Science.

Săpând prin 10 straturi de rocă, echipa speră să ajungă la roci din perioada Cretacică. Stratul cunoscut sub numele de Sistemul Cretacic datează de până la 145 de milioane de ani. Au existat multe speculații cu privire la scopul principal al forajului, deși răspunsul este destul de transparent.

Proiectul ar putea fi folosit pentru a identifica resursele minerale, precum și pentru a ajuta la evaluarea riscurilor de mediu. Printre acestea se numără cutremurele și erupțiile vulcanice, potrivit Bloomberg.

Cu toate acestea, Quanyou Liu de la Universitatea Peking din China, care este familiarizat cu proiectul, a declarat pentru New Scientist că forajul ar putea ajunge și mai departe, coborând până în perioada Cambriană, cu 541 până la 485 milioane de ani în urmă. În Bazinul Tarimului se poate găsi petrol. Potrivit lui Liu, scopul forajului este „de a descoperi dacă există încă petrol și gaze în adâncimi ultra-profunde”.

Acest lucru ar avea sens, având în vedere că proiectul este condus de National Petroleum Corp din China. Potrivit companiei, gaura va testa noi tehnologii de foraj. În plus, ne va ajuta să aflăm noi lucruri despre structura internă a Pământului.

Gaura, deși este impresionant de adâncă, nu va fi cea mai adâncă gaură făcută de om de pe Pământ. Cea mai adâncă gaură este Forajul Kola Superdeep, din Peninsula Kola din nord-vestul Rusiei. Proiectul, care s-a întins din 24 mai 1970 până imediat după prăbușirea Uniunii Sovietice, a atins adâncimea de 11.034 metri.

China sapă o groapă de 10.000 de metri în Pământ

Echipa a descoperit că rocile de adâncime erau mult mai umede decât se așteptau. Înainte ca forajul să o găsească, oamenii de știință credeau că apa nu va pătrunde atât de adânc în rocă. De asemenea, se așteptau să găsească un strat de bazalt sub granitul continentului, deoarece acesta este ceea ce a fost găsit în scoarța oceanică. În schimb, au descoperit că sub granitul magmatic era granit metamorfic. Deoarece crusta continentală era de granit până în jos, aceasta a fost o dovadă pentru tectonica plăcilor, o teorie care a început să fie acceptată abia de curând, când s-a început forarea.

De cele mai multe ori, forajele nu dau cele mai bune rezultate. O echipă americană în anii 1960 a ajuns la 183 de metri sub fundul mării, trecând prin 13 metri de bazalt în stratul superior al crustei oceanice, înainte ca proiectul să fie anulat din cauza administrării proaste și a problemelor financiare.

„Dificultatea de construcție a proiectului de foraj poate fi comparată cu un camion mare care merge pe două cabluri subțiri de oțel”, a declarat Sun Jinsheng, cercetător la Academia Chineză de Inginerie, pentru agenția de presă de stat chineză Xinhua.

India intenționează să instaleze un sistem de monitorizare pentru siguranța lacurilor glaciare din Himalaya

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

India are în vedere o primă punere în funcțiune a unui sistem de monitorizare și avertizare timpurie pentru o serie de lacuri glaciare din masivul Himalaya.

Autoritățile avertizează că toate aceste lacuri au risc crescut de inundații, transmite DC News.

Această inițiativă vine în urma inundațiilor produse în luna curentă, fenomene care au cauzat cel puțin 60 de decese, potrivit unui oficial indian de rang înalt citat de Reuters.

În India există 65 de lacuri glaciare care prezintă un potențial risc de inundații

Prin urmare, necesitatea monitorizării lor a fost accentuată după ce Lacul Lhonak din estul masivului Himalaya s-a revărsat acum două săptămâni, provocând daune semnificative în regiunea montană Sikkim, situată între China, Nepal și Bhutan.

Potrivit Reuters, India lucrează la un proiect pilot de monitorizare și avertizare timpurie pentru Lacul Lhonak, precum și pentru Lacul glaciar Shako Cho, aflat în apropiere.

Cu ajutorul acestui sistem, toate avertismentele ar fi putut fi emise cu 90 de minute înainte ca inundațiile să afecteze așezările din zonă.

Vom încerca nişte sisteme de monitorizare în cazul lacurilor care prezintă riscuri”, a declarat pentru Reuters Krishna S. Vatsa, membru al Autorităţii Naţionale pentru Managementul Dezastrelor din India (NDMA).

Conform sursei citate, NDMA colaborează cu alte instituţii indiene, dar şi internaţionale, în cadrul acestui proiect.

Autorităţile locale indiene vor formula recomandări cu privire la prioritizarea instalării acestor sisteme de avertizare

Autorităţile locale indiene vor formula recomandări cu privire la prioritizarea instalării acestor sisteme de avertizare timpurie în funcţie de evaluarea potenţialului de risc al fiecăruia dintre cele 56 de lacuri glaciare ale Indiei.

Compania Salubrizare din Sectorul 5 explică în ce constă procesul de distrugere responsabilă a deșeurilor

Sursă foto: Facebook/Salubrizare 5
Sursă foto: Facebook/Salubrizare 5

Compania de salubrizare din Sectorul 5 al Municipiului București a discutat astăzi, 16 octombrie, despre procesul de reciclare, o soluție cheie pentru gestionarea deșeurilor.

Potrivit comunicatului distribuit pe contul de Facebook, există multiple materiale care rămân nepotrivite pentru acest proces.

Care sunt deșeurile considerate periculoase și cum putem rezolva impactul lor asupra mediului înconjurător?

Printre acestea, putem enumera documentele confidențiale, deșeurile din plastic nereciclabil, dar și produsele biodegradabile.

În mod surprinzător, acestea se alătură deșeurilor periculoase în procesul de colectare și eliminare.

Eforturile sunt îndreptate către găsirea modalităților eficiente de a valorifica chiar și aceste categorii, eliminând sau transformându-le în resurse utile, pentru a reduce impactul asupra mediului.

Compania Salubrizare din Sectorul 5: ”Nu doar deşeurile periculoase trec prin procesul de colectare şi eliminare”

Distrugerea deşeurilor se face doar în cazurile în care materialele nu au folos din punct de vedere al reutilizării în alte segmente de producţie sau al valorii energetice. Aşadar, nu doar deşeurile periculoase trec prin procesul de colectare şi eliminare, ci şi cele care, din anumite motive, nu pot fi reciclate. În această categorie, intră, printre altele, documentele şi arhivele cu caracter confidenţial, deşeurile din plastic nereciclabil şi deşeurile biodegradabile”, se arată în comunicatul publicat de companie pe contul de Facebook.

Reamintim că Salubrizare Sector 5 S.A. este unicul operator de servicii de salubrizare din aria administrativă a sectorului 5 ce deține dreptul de colectare a deșeurilor conform licenței emise de către Autoritatea Națională nr. 5010 din 01.07.2020 și a contractului de delegare a gestiunii nr. 1307/01.04.2020 eliberat de Autoritatea Locală.

Valorile companiei

  • Respect pentru ceilalți;
  • Lucrul în echipă;
  • Responsabilitate;
  • Experiență;
  • Calitate.