Pe măsură ce populația lumii continuă să crească, la fel crește și presiunea asupra mediului. Printre factorii de stres legați de această problemă se numără și producția de alimente, scrie Science Alert.

Este încă la început, dar carnea cultivată în laborator ar putea fi un mijloc de a reduce această presiune. Oamenii de știință coreeni tocmai au găsit o modalitate inovatoare de a o produce. Ei au inventat un nou aliment hibrid. Acesta e format din celule de grăsime de bovină și mușchi crescute în boabele de orez.

Rezultatul seamănă cu o combinație ciudată de carne tocată și orez. Boabele sunt roz și lipicioase. Însă, potrivit unei echipe conduse de inginerul biomolecular Sohyeon Park de la Universitatea Yonsei, amestecul este bogat în nutrienți. Deși acum se produce destul de greu, într-o zi ar putea să ușureze presiunea alimentară.

„Imaginați-vă că obținem toți nutrienții de care avem nevoie din orezul proteic cultivat cu celule”, spune Park. „Orezul are deja un nivel ridicat de nutrienți. Adăugarea de celule din animale îl poate stimula și mai mult.”, adaugă el.

Orezul conține aproximativ 80% amidon, restul de 20% fiind proteine și alți nutrienți. Este un aliment de bază excelent, dar cercetătorii s-au gândit că ar putea exista o modalitate de a-l face mai hrănitor

În sistemele biologice, celulele necesită o structură care modelează țesutul pe măsură ce crește. În laborator, oamenii de știință folosesc adesea o matrice artificială pentru diferite țesuturi și organe. Park și colegii ei au considerat că fiind atât de poros, orezul ar putea îndeplini aceeași funcție. El ar acționa ca o structură de care celulele animale crescute în laborator se pot alipi în țesut.

Cercetătorii au cultivat carne de vită în interiorul boabelor de orez

În primul rând, au acoperit boabele de orez cu gelatină de pește și enzime alimentare pentru a ajuta celulele să găsească și să maximizeze cantitatea de material celular care se agață și crește pe orez. Apoi au însămânțat boabele de orez cu mușchi de vacă și celule stem de grăsime. Ulterior le-au lăsat să crească într-un vas de sticlă timp de 9 până la 11 zile.

La sfârșitul perioadei de cultivare, cercetătorii au testat orezul pentru a-i studia structura și conținutul nutrițional. Ei au descoperit că hibridul carne de vită-orez era atât mai dur, cât și mai fragil decât orezul obișnuit.

Mai mult a fost modul în care profilul nutrițional al orezului s-a schimbat. Orezul hibrid a avut un conținut semnificativ mai mare de proteine și grăsimi. A vut cu 8% mai multe proteine și cu 7% mai multe grăsimi decât orezul netratat. S-ar putea să nu pară mult, dar odată cu modificarea, ar putea fi crescut și mai mult. Orezul cu carne ar fi mai puțin costisitor de produs decât carnea de vită per gram de proteine, atât ca emisii, cât și ca bani.

Producția hibridă de orez, a calculat echipa, produce 6,27 kilograme de dioxid de carbon la 100 de grame de proteine. Carnea de vită eliberează 49,89 kilograme de dioxid de carbon la 100 de grame de proteine. Iar costul orezului hibrid pentru consumator ar fi în jur de 15 la sută din prețul cărnii de vită per kilogram.

Și modificările de aromă ale orezului ar putea fi și ele interesante. Echipa a descoperit că mușchiul și grăsimea de vită au adăugat compuși de miros diferiți la orez. Acest lucru ar putea stârni imaginația bucătarilor la cât mai multe experimente.