La un pas de înec: două păsări răpitoare au fost salvate din apele Dunării

Autor

-

16 aprilie 2021

Imagini spectaculoase surprinse pe apele Dunării: doi codalbi care au căzut în apă au fost salvați de caiacişti. De asemenea, videoclipul a devenit viral în spațiile de socializare, mai ales că operațiunea de salvare a fost filmată în amănunt, iar păsările răpitoare au fost foarte aproape de camera de filmat.

Întâmplarea a avut loc pe raza judeţului Mehedinţi, cei doi codalbi fiind filmați, iniţial, plutind pe Dunăre. Păsările răpitoare s-au lăsat ajutate de caiacişti să ajungă la mal.

În mesajul făcut public pe reţeaua socială, pe contul Endurance Missions by Kayakcrazyric, Richard J. Varga şi Klaudia Kis au povestit cum au încercat să ajute cele două păsări, arată Digi 24.

Păsările răpitoare căzuseră în apele Dunării

”Trebuia să fim atenţi. Sunt prădători cu gheare foarte mari. Dacă ne zgâriau în timpul încercării de a-i salva, aveam nevoie la rândul nostru de ajutor. Caiacul are zgârieturi adânci”, se menţionează în postare.

În opinia singurului operator economic din oraşul Sulina care închiriază caiace, Călin Ene, acţiunea de salvare a celor două păsări este reprezentativă pentru caiacişti.

”Puţină lume poate să povestească despre aşa ceva. Din punctul meu de vedere, au salvat două păsări dintr-o situaţie care avea 70-80% şanse să fie fatală acestora. Asta spune multe despre ce fel de oameni sunt caiaciştii şi mai ales cei aventurieri”, a declarat pentru Agerpres Călin Ene.

Aventurieri cu un scop nobil: ajutor pentru copiii cu cancer

Richard J. Varga şi Klaudia Kis padelează pe Dunăre de la vărsarea în Marea Neagră până la izvoare, 2.850 de kilometri, în scop caritabil. Astfel, Richard J. Varga susţine fundaţia Bator Tabor care-i sprijină pe copiii bolnavi de cancer, iar Klaudia Kis padelează pentru asociaţia de protecţie a mediului Pet Kupa, mai precizează sursa citată.

Deși au fost la un pas de înec, păsările au ajuns cu bine la mal, grație aventurierilor.

Codalbul este o pasăre răpitoare de zi, protejată, din ordinul falconiformelor (Falconiformes), familia Accipitridae. În România este pe cale de dispariție, fiind răspândită doar în regiunea Dunării și în Delta Dunării.

Fălticeni: copiii vor crește împreună cu puieții pe care îi plantează

Autor

Redacția

-

15 aprilie 2021

Foto: Facultatea de Silvicultură Suceava

În Fălticeni, prietenia dintre un puieți și copii începe la școală, iar dragostea pentru pădure, pentru natură și pentru mediul înconjurător nu ține nici de vârstă, nici de pandemie.

Școala Gimnazială ”Ion Irimescu” arată că speranța pentru o Românie verde devine realitate pe băncile școlii. Nu e suficient să sperăm, așa că alegem acțiunea și implicarea.

Nu este doar o lecție de educație ecologică, ci o legătură strânsă între copii și natură, legătură care nu se predă, ci se simte. Este o legătură pentru care nu este nevoie doar de manuale didactice, ci de acțiune în sine, de implicare constantă și de speranță pentru pădurile țării noastre.

Pe pagina oficială a Facultății de Silvicultură Suceava, reprezentanții au adăugat pozele care demonstrează că se poate, că nu există bariere de vârstă și că orașul Fălticeni plantează pentru viitor.

”Vi-i prezentăm pe cei care vor avea grijă de pădurile noastre”

”Privim încrezători spre viitor …

Vi-i prezentăm pe cei care vor avea grijă de pădurile noastre.

Acești copii vor crește împreună cu puieții care vor forma pădurile de mâine.

Noi doar le-am făcut cunoștință.

Mulțumim copiilor de la Școala Gimnazială ”Ion Irimescu” Fălticeni și doamnei învățătoare Bucătaru Micșunica pentru ajutor și implicare.

Noi, cei de la Facultatea de Silvicultură Suceava și Pădurea de Mâine, ne-am bucurat să repicăm puieții de molid alături de copii. Sperăm ca puieții să se dezvolte la fel de viguroși și frumoși precum copiii care i-au primit în grijă.

Vom reveni cu plăcere la Școala Gimnazială ”Ion Irimescu” Fălticeni cu speranța că vom regăsi aceeași energie și entuziasm.

Iar peste ani și ani, îi așteptăm cu drag, în cazul în care aleg una dintre specializările noastre: Silvicultură sau Ecologie și protecția mediului”, au scris reprezentanții de la Facultatea de Silvicultură Suceava pe contul de Facebook.

România plantează pentru mâine. În școli, în vreme de pandemie, respectând măsurile, copiii din Fălticeni au ales să planteze.

Și, da, reprezintă un exemplu, într-o țară în care drujba face legea.

Topirea calotelor glaciare din Antarctica: o cantitate catastrofală de apă ar putea ajunge în oceane

Autor

Redacția

-

15 aprilie 2021

O treime din întreaga calotă glaciară din Antarctica riscă să se prăbușească în mare, anunță ultimele studii.

Universitatea din Reading a precizat că topirea este legată de temperaturile globale, temperaturi care se află într-o continuă creștere.

Topirea calotelor glaciare din Antarctica duce la creșterea nivelului oceanului planetar

”Banchizele de gheață sunt tampoane importante care împiedică ghețarii de pe uscat să curgă liber în ocean și să contribuie la creșterea nivelului mării. Când se prăbușesc, este precum un dop uriaș care este scos dintr-o sticlă, permițând să se verse în mare cantități inimaginabile de apă din ghețari”, a declarat dr. Ella Gilbert, cercetător în cadrul Departamentului de Meteorologie al Universității din Reading, Marea Britanie, potrivit IFL Science.

De asemenea, Gillbert a mai adăugat că atunci când gheața topită se acumulează pe suprafața banchizelor de gheață le poate face să se fractureze și să se prăbușească spectaculos.

Cercetările anterioare au oferit o imagine mai amplă despre prezicerea declinului calotei de gheață din Antarctica, dar noul nostru studiu folosește cele mai noi tehnici de modelare pentru a completa detaliile mai fine și a oferi proiecții mai precise.

O cantitate catastrofală de apă ar putea ajunge în oceane

Singura soluție care ar împiedica topirea calotei glaciare rămâne limitarea creșterii temperaturii globale.

”Constatările subliniază importanța limitării creșterii temperaturii globale, așa cum este stabilit în Acordul de la Paris, pentru a evita cele mai grave consecințe ale schimbărilor climatice, inclusiv creșterea nivelului mării”, a mai adăugat dr. Ella Gilbert.

Studiul a fost publicat în revista Geophysical Research Letters. În cadrul studiului, atât Gilbert, cât și colegii săi prezic că 34% din suprafața întregii gheți costale din Antarctica.

Este vorba despre o regiune de aproximativ o jumătate de milion de kilometri pătrați care ar putea risca să se destabilizeze la o creștere de 4° C a temperaturii globale, arată Descoperă.ro.

”Dacă această creștere este limitată la 2° C, ar putea înjumătăți zona potențial expusă riscului și ar putea evita o cantitate catastrofală de apă care curge în oceane. Ambele scenarii sunt posibile în acest secol, de aceea „trebuie să abordăm criza climatică, iar importanța limitării creșterii temperaturilor rămâne vitală”, au atras atenția specialiștii.

Interzicerea cuștilor în care sunt crescute păsările: un proiect al Comisiei Europene

Autor

Redacția

-

15 aprilie 2021

Astăzi, 15 aprilie, va avea loc o dezbatere a europarlamentarilor: se cere interzicerea cuștilor în care sunt crescute păsările și animalele din ferme.

Inițiativă cetățenească a fost semnată de aproape 1,4 milioane de persoane din toate statele membre.

”Închiderea în cuști este un tratament inuman, crud și inutil/ „End the Cage Age” ar putea deveni proiect al Comisiei Europene”

”Sute de milioane de animale de fermă din UE sunt ținute în cuști pentru cea mai mare parte a vieții lor, ceea ce le cauzează o suferință imensă. Solicităm Comisiei Europene să pună capăt acestui tratament inuman aplicat animalelor de fermă”, susține inițiativa cetățenească.

Inițiativa a adunat un număr impresionant de semnatari: aproape 1,4 milioane de cetățeni europeni.

Aceștia consideră că închiderea în cuști este o „crudă și inutilă, dată fiind viabilitatea sistemelor de creștere fără cuști, care asigură o bunăstare sporită”.

Prin această acțiune se cere Comisiei europene să propună o legislație care să interzică utilizarea cuștilor pentru găini ouătoare, iepuri, puicuțe, pui de carne pentru reproducere, găini ouătoare pentru reproducere, prepelițe, rațe și gâște; precum și a boxelor pentru scroafe și a celor individuale pentru viței, „dacă acestea nu sunt încă interzise.”

România a contribuit cu 8.308 semnături

Audierea publică este organizată în comun de comisiile pentru agricultură și petiții ale Parlamentului European, cu participarea vicepreședintelui Comisiei Europene, Věra Jourová, și a comisarului pentru Sănătate și Siguranță alimentară, Stella Kyriakides, arată G4 Media.

Inițiativa „End the Cage Age”, asumată de Compassion in World Farming, o asociație din Marea Britanie, și demarată în 2018, este însoțită de 1.397.113 de semnături validate, depuse la 2 octombrie 2020, mai precizează sursa citată.

Cele mai multe semnături sunt din Germania – 474.753, Olanda – 153.958, Italia – 90.085 și Franța – 89.600.

Țara noastră a contribuit cu 8.308 semnături.

Audierea de astăzi va fi urmată de o dezbatere în plenul Parlamentul European. La mijocul lunii iulie, Comisia Europeană va decide, dacă va începe un proces legislativ pentru interzicerea cuștilor în care sunt crescute animalele și păsările din ferme.

Exportul de animale vii, destinate sacrificării, a fost interzis în Noua Zeelandă

Autor

Redacția

-

15 aprilie 2021

Vacile și vițeii vor fi feriți de cruzimea exportului viu, grație deciziei Noii Zeelande de a pune capăt comerțului cu animale vii. Este vorba despre un progres global incredibil pentru animale: guvernul din Noua Zeelandă a anunțat că va pune capăt exportului viu animale pe mare, inclusiv exportul de vaci gestante, folosite în industria laptelui.

Decizia va scuti sute de mii de vaci și vițeii lor nenăscuți de ororile exportului viu. Acțiunea a fost susținută de avocații de la SAFE For Animals NZ – și de zeci de mii de susținători ai Animals Australia, oameni care au acționat în numele acestor animale.

Noua Zeelandă anunță interzicerea exporturilor de animale vii, la nivel mondial

”Este o realizare extraordinară! Interzicerea exportului de animale vii va scuti mii de animale de suferință. Exportul de animale vii, destinate sacrificării, a fost deja interzis în Noua Zeelandă, dar tehnicile au permis în continuare exportul și suferința animalelor de reproducție și de lapte – adesea mame gestante.

Suntem atât de recunoscători pentru munca neîncetată a prietenilor noștri de la SAFE care au făcut campanii neobosite pentru a pune capăt acestor lacune de ani de zile. Suntem recunoscători și în fața îngrijitorilor care s-au alăturat campaniei”, au scris reprezentanții Animals Australia pe pagina de Facebook.

Anul trecut, mii de vaci gestante s-au înecat în timpul unui transport pe mare

Noua Zeelandă a interzis exportul de animale pentru sacrificare în 2008, dar o lacună legală a făcut ca sute de mii de vaci gestante, folosite în industria laptelui, să fie exportate în continuare.

Comerțul nu numai că le-a condamnat la suferințe în țările de destinație, ci i-a supus unor călătorii pe mare, deosebit de riscante.

Aceste pericole, mereu prezente, au făcut subiectul știrilor la nivel mondial, mai ales anul trecut. Un exemplu este scufundarea Gulf Livestock 1, când au pierit pe mare mii de vaci gestante și 41 de membri ai echipajului.

”În momentul în care animalele părăsesc Noua Zeelandă pe mare, avem capacități reduse pentru a le asigura bunăstarea. Este un risc inacceptabil pentru reputația Noii Zeelande. Trebuie să trăim într-o lume în care bunăstarea animalelor este sub control tot mai mare”, a declarat Ministrul Agriculturii din Noua Zeelandă, Damien O’Conner.

Există un risc inerent în transporturile de animale vii, în absolut orice țară. Noua Zeelendă va continua o luptă a empatiei, a umanității și a binelui: accea de a convinge întreaga lume să acorde prioritate bunăstării animalelor, în pofida intereselor comerciale.

Ceea ce a reușit Noua Zeelandă reperzintă precedent pentru restul lumii: eliberarea animalelor din cătușele acestei industrii.

Mutilarea spațiilor verzi, la un pas de a fi oprită: legea a trimisă spre plen, cu aviz favorabil

Autor

Redacția

-

14 aprilie 2021

Avem nevoie de aer curat, avem nevoie de spații verzi, de parcuri, de un oraș verde pentru a reuși să reducem poluarea.

Spațiile verzi au devenit, în timp, subiect de petiții, de reclamații și de fotografie: atât în București, cât și în țară, în mediul urban, copacii sunt ”toaletați” prin mutilare. În cursul lunii martie, legea care ar fi trebuit să protejeze spațiul verde, copacii din oraș și parcurile a fost amânată, rămânând pe pupitrul Comisiei pentru administrație publică din Senat.

Parcurile sunt distruse, zonele verzi sunt betonate, iar cartierele și mall-urile reușesc, într-un timp foarte scurt, să distrugă ceea ce, odinioară, era oaza de oxigen a fiecărui oraș.

De asemenea, există o multitudine de amendamente toxice din Legea privind modificarea Legii nr. 24/2007 de reglementare și administrare a spațiilor verzi din intravilanul localităților.

Stoparea distrugerii ireversibile a parcurilor și a altor zone verzi

”Textul legii conține prevederi grave, care pot duce la distrugerea ireversibilă a parcurilor și a altor zone verzi din orașe”, menționează Declic.

În cursul zilei de ieri, 13 martie, o petiție care a adunat mai mult de 1000 de semnături, nu a mai putut trece neobservată.

”Felicitări celor peste 1000 de membri Declic care au scris senatorilor din Comisia pentru administrație publică. Ne-au ascultat, legea spațiilor verzi a fost dezbătută astăzi. Amendamentele toxice reclamate de Asociația peisagiștilor din România și Declic au fost eliminate, iar textul legii a fost trimis spre plen cu raport favorabil.

Suntem cu un pas mai aproape de o lege a spațiilor verzi modernă. Dar greul de acum începe. Votul în comisie a fost strâns, cei 4 membri ai PSD au votat împotriva acestei legi atât de necesare. Ne așteptăm la un vot strâns și în plenul Senatului, apoi în Camera Deputaților. Rămânem cu ochii pe ei!”, au declarant reprezentanții Declic pe pagina de Facebook.

”Petițiile nu rezolvă nimic”- sau fixismul oamenilor neinformați

Există un mit și o obișnuință nocivă care circulă în România: mitul conform cărora petițiile nu ar rezolva nimic.

Este mitul oamenilor neimplicați civic, al oamenilor delăsători sau speriați. Al celor care preferă să se lamenteze.

Din nou, Declic arată că se poate și că fiecare semnătură contează: pentru viitor, pentru normalitate, pentru protecție. Este un gest simplu care arată responsabilitate și o acțiune care ”răpește” doar câteva secunde. Petiția Declic poate fi semnată aici.

Fără îngrășăminte sintetice: dieta verde, bazată pe ingrediente naturale

Autor

Redacția

-

14 aprilie 2021

Oamenii de știință au descoperit că adăugarea de alimente precum mazărea, lintea, fasolea și năutul în dieta zilnică, precum și cultivarea acestora ar putea avea ca rezultat o producție alimentară mai hrănitoare și mai eficientă, cu beneficii ecologice mari, arată The Guardian.

Cercetătorii au calculat o unitate de „densitate nutrițională” pentru diferite tipuri de culturi. Ei au descoperit că schimbarea cerealelor cu plantele leguminoase în rotațiile culturilor europene a oferit mai multe produse bogate în nutrienți. Este vorba despre produsele destinate atât pentru consumul animal, cât și pentru cel uman. Datorită modului în care cresc leguminoasele, a fost redusă și utilizarea îngrășămintelor sintetice, dar și poluarea.

Cercetarea este printre primele care oferă o privire pe termen lung asupra problemei, iar rezultatele pot contribui la atingerea unora dintre obiectivele din planul UE Farm to Fork, care face parte din acordul verde european al blocului. Scopul este reducerea riscurilor sintetice, utilizarea îngrășămintelor cu 20% și emisiile de seră cu 50% înainte de 2030.

Pofta vine mâncând. Și ”pofta” pentru protecția mediului înconjurător

”Tranzițiile unei diete sănătoase pot crește sustenabilitatea mediului”, a spus dr. David Styles, lector în ingineria mediului la Universitatea din Limerick și cercetătorul principal al studiului, publicat în revista științifică Frontiers in Sustainable Food Systems.

Leguminoasele sunt dintre culturile cele mai bogate în nutrienți de pe piață – sunt abundente în proteine, fibre, fier și potasiu – și reprezintă o alternativă sănătoasă la cereale și carne. Astfel, mai mult de 40% dintre britanici caută să reducă cantitatea de carne din dieta lor și 14% din populație se consideră „flexitarieni” (urmând o dietă vegetariană flexibilă), potrivit statisticilor YouGov din 2019 .

Chimicalele prezente în culturile tradiționale

În timp ce culturile tradiționale europene, cum ar fi ovăzul, orzul, grâul și rapița, necesită îngrășăminte sintetice pentru a obține azot – un nutrient critic pentru creștere – plantele leguminoase produc propriul azot din aer. De asemenea, lasă azot în sol, gata de a fi folosit de viitoarele culturi.

Styles a mai precizat că îngrășământul sintetic pe bază de azot domină amprenta de carbon pentru cultivarea culturilor.

”Dacă putem reduce acest lucru prin creșterea producției de leguminoase, vom reduce automat emisiile de gaze cu efect de seră.”

Conform studiului, introducerea leguminoaselor în rotațiile tradiționale ale culturilor în Scoția a redus utilizarea îngrășămintelor sintetice cu până la 50%. ”Aceasta este o reducere masivă a utilizării îngrășămintelor”, a spus Styles.

Totuși, aceste culturi nu sunt atât de răspândite în Europa”, a adăugat el. ”În prezent, acestea acoperă doar aproximativ 1% din terenul exterior european. În timp ce în alte țări, precum Canada, este mai mult de 20%.”

Europa obține majoritatea culturilor sale bogate în proteine importând boabe de soia din America de Sud – un sistem care conduce la despăduriri.

Cercetătorii au comparat 10 secvențe de rotație a culturilor pe perioade de timp de trei până la cinci ani în diferite climate europene, inclusiv Italia, România și Scoția. Au calculat cantitatea de proteine, fibre și energie produse atunci când culturile au fost rotite cu leguminoase, comparativ cu un randament normal.

Styles a adăugat: ”Putem începe cu adevărat să comparăm eficiența generală de a furniza în mod specific nutriție din rotații – nu doar un kilogram de grâu sau un kilogram de orz”.

Dieta verde: bună pentru sănătate, dar și pentru mediu

Cercetătorii au descoperit că introducerea ”boabelor” în dieta zilnică a îmbunătățit sănătatea. De asemenea, s-a ajuns la un cost mai scăzut, contribuind la prevenirea schimbărilor climatice, a acidificării și a perturbării nivelurilor de minerale.

”Este un fel de intervenție, dacă doriți, care ar putea ajuta la realizarea unora dintre aceste obiective pentru ferma europeană Green Deal la Fork”, a spus Styles. ”Și trebuie să fie, de asemenea, orientat către consumatori, deoarece fermierii nu vor planta aceste culturi dacă nu există cerere.”

A fost furat Darius, cel mai mare iepure din lume

Autor

Redacția

-

14 aprilie 2021

Pentru că Darius este prea mare și prea bătrân ca să se fi pierdut sau să-și fi luat tălpășița, autoritățile din Anglia au ajuns la concluzia că este vorba despre un furt.

Astfel, poliția din Marea Britanie a lansat un apel adresat martorilor în urma furtului, în Anglia, a deţinătorului recordului pentru ”cel mai mare iepure din lume”, înscris în Guinness World Records, pentru recuperarea căruia proprietara oferă o recompensă, relatează marţi AFP, citată de Agerpres.

Potrivit forţelor de ordine, Darius, un iepure continental de 1,29 metri lungime, a fost furat în noaptea de sâmbătă spre duminică. Vinovatul l-ar fi luat din incinta sa, din grădina proprietarilor, situată în Stoulton, Worcestershire, menționează G4 Media.

Darius a fost declarat ”cel mai mare iepure în viaţă” în 2010, potrivit site-ului Guinness World Records

Proprietara iepurelui, Annette Edwards, a scris pe contul personal de Twitter că este o zi foarte tristă, promițând o recompensă pentru returnarea animalului:

”O zi foarte tristă. Recordul mondial Guiness Darius a fost furat de acasă. Poliția face tot posibilul să afle cine l-a luat. Există o recompensă de 1.000 GBP. Darius este prea bătrân pentru a se înmulți acum. Așa că te rog să-l aduci înapoi”, a anunțat Annette Edwards, în cursul zilei de luni, 12 aprilie.

Un animal de companie nu poate fi înlocuit

De asemenea, Darius are vârsta de 11 ani și este puțin probabil ca noul ”proprietar” să-i ofere ceea ce are deja: afecțiune, renume și un regim special.

”Fiecare animal este un individ care nu poate fi înlocuit”, a declarat pentru Daily Telegraph Annette Edwards. Proprietara are vârsta de 68 de ani și a fost model Playboy.

Mai mult, proprietara a explicat că iepurele are o dietă specială, pentru că este un exemplar în vârstă. Dacă i se va schimba regimul alimentar, sănătatea îi va fi pusă în pericol, animalul riscând să moară.

De câte ori am încălcat legea? Medicamentele expirate nu se aruncă la gunoi, ci se depun la farmacii

Autor

Redacția

-

14 aprilie 2021

Anumite medicamente sunt periculoase, ba chiar fatale, dacă sunt administrate atunci când nu trebuie, indiferent dacă sunt expirate sau în termen.

Le ținem departe de vederea copiilor, verificăm termenul de garanție și evităm să cumpărăm produse farmaceutice în exces.

Suntem atenți la rețete, la prescripțiile medicale și la modul de administrare. Ce facem, însă, cu medicamentele expirate?

Oricine are în casă măcar o folie de medicamente care se obțin fără prescripție medicală. Exemplele sunt diverse: de la banala aspirină, ibuprofen, medicamente de uz veterinar, în cazul în care avem animale de companie, sau medicamente rămase din urma unui tratament mai serios, precum antibioticele. Întrebarea care se pune este: ce facem cu ele după ce constatăm că și-au pierdut termenul de valabilitate?

Fiecare cutie de medicamente vine cu o dată de expirare trecută pe ea, deoarece regulamentele în vigoare le impun producătorilor să facă acest lucru cunoscut consumatorilor. Astfel, data de expirare este acea dată până la care medicamentul își menține calitatea, forța de acțiune și puritatea, dacă este depozitat în condiții adecvate (aceste condiții fiind trecute tot pe cutie), arată publicația Doc.ro.

Cu toții știm că medicamentele trebuie păstrate într-un loc special, răcoros, uscat și ferit de soare. Cu toate acestea, atât locul unde le depozităm, cât și condițiile menționate pe cutia medicamentului nu împiedică faptul că produsul în cauză expiră.

Un risc pentru copii, pentru animalele de pe stradă și pentru mediul înconjurător

Dacă ne-am obișnuit să aruncăm medicamentele expirate la coșul de gunoi, trebuie să știm că riscul este major pentru persoanele și animăluțele din afara casei. Mai mult, dacă produsele ajung în apă, produc daune asupra mediului înconjurător. Astfel, trebuie să învățăm și să ne obișnuim să le ducem la cea mai apropiată farmacie.

După data de expirare, medicamentele nu mai trebuie administrate. Pe lângă faptul că eficiența lor va fi scăzută, medicamentele încep să se descompună și să formeze în schimb compuși toxici, care pot să ridice probleme grave de sănătate. În plus, aceste medicamente nu mai trebuie ținute în casă și pe motiv că pot fi ingerate din greșeală de copii sau de animalele de companie, mai arată sursa citată.

Ce spune legea?

De asemenea, în România există o lege care prevede faptul că medicamentele expirate trebuie duse la farmacii pentru a fi distruse prin incinerare.

Nu multă lume știe acest lucru, așa că le aruncă fie cu gunoiul menajer, fie la chiuvetă, fie în vasul de toaletă.

În Normele din 4 februarie 2014 de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației emise de Ministerul Sănătății și publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 127 din 21 februarie 2014, se precizează în articolul 38, punctul c) faptul că „Medicamentele expirate provenite de la populație vor fi depuse la farmacii, oficine locale de distribuție sau drogherii apropiate, în vederea eliminării finale, prin incinerare”.

Zborurile anulate înseamnă un cer albastru, nepoluat

Autor

Redacția

-

13 aprilie 2021

În anul 2010, zborurile au fost anulate, din cauza erupției vulcanului Eyjafjallajökull. Închiderea spațiului aerian european a lăsat mulți oameni blocați, dar milioane s-au bucurat de o pauză de la zgomotul aeronavelor.

Oamenii au putut privi, din nou, cerul de un albastru strălucitor, liber de contrailuri, relatează The Guardian.

Oprirea aeroporturilor le-a permis oamenilor de știință să demonstreze că Heathrow și Gatwick afectează poluarea atmosferică locală. Dioxidul de azot a scăzut cu aproape 30% în unele zone ale Heathrow și cu mai mult de 10% în apropierea Gatwick. La vremea respectivă, s-a crezut că este un experiment unic care nu va mai fi repetat niciodată.

A trecut un deceniu, iar Covid a avut, de asemenea, un impact major asupra aviației. Numărul de pasageri din Marea Britanie a scăzut cu aproximativ 90%. Anul acesta, dioxidul de azot de lângă Heathrow și Gatwick a înregistrat niveluri pre-pandemice la jumătate, făcându-le printre cele mai îmbunătățite locații din jurul Londrei.

Un studiu recent a dezvăluit mai multe detalii despre poluarea aerului din cauza avioanelor. Pre-Covid, cercetători de la Universitatea Tufts din Massachusetts, SUA, și-au parcat laboratorul mobil pe aleea unei case din apropierea aeroportului internațional Logan din Boston.

Casa, cu cadru din lemn în stil colonial, datează din anii 1920, când aeroportul era un aerodrom militar noroios. Situată pe o regiune peninsulară fără drumuri străbătute, zona era liniștită din punct de vedere al traficului și poluarea aerului era foarte scăzută.

Un singur aeroport suportă chiar și 1000 de zboruri pe zi

Înainte de pandemie, aeroportul avea peste 1.000 de zboruri pe zi, multe trecând deasupra acoperișurilor. Pe măsură ce avioanele treceau deasupra zonei Boston, cantitatea de particule ultra-fine, mai mici decât lungimea de undă a luminii vizibile, a crescut de aproape cinci ori.

Deși casa este asociată cu protecția, particulele ultra-fine din interior erau încă mai mari decât concentrațiile măsurate în apropierea drumurilor aglomerate.

În mod ciudat, aterizarea aeronavelor a avut un impact mai mare decât în cazul celor care decolau. Acest lucru s-ar fi putut datora înălțimilor scăzute din apropiere și a vârtejurilor care se formează sub aripile avioanelor care ”învârt” poluarea către sol.

Aviația: între declinul economiei și poluare

Impactul economic al opririlor de aviație sunt resimțite în multe comunități, dar pre-Covid, peste 1 milion de persoane din Marea Britanie au fost afectate, în mod regulat, de zgomotul aeronavelor și poluarea aerului din aeroporturi.

Mai grav decât orice: această poluare ar putea fi măsurată la zeci de kilometri distanță. Concluzie: revenirea la ”normalitatea” din aviație va provoca deteriorări grave ale poluării fonice și atmosferice pentru multe milioane de oameni.