Sursă foto: Facebook/Cimitirul Bellu - Muzeu în aer liber
Administrația Cimitirului Bellu din București a anunțat că a achiziționat hrană pentru pisici și a așezat puncte unde acestea pot mânca și bea apă.
Potrivit membrilor administrației, au fost construite mici căsuțe pentru felinele care, în timp, au devenit un real magnet pentru turiști.
”Pisicile noastre pot dezvolta un adevărat brand, care să fie un magnet pentru turiști”
”Acest lucru se întâmplă deoarece noi avem una dintre cele mai mari populații de pisici din București, dacă ne referim la exemplar/ metru pătrat. Capturarea și relocarea câinilor agresivi de acum câțiva ani buni a permis apariția unui număr impresionant de pisici non-agresive!”, au transmis membrii administrației Cimitirului Bellu din Capitală.
Administrația Cimitirului Bellu din București: ”Vă rugăm să le respectați, să nu le loviți sau agresați în vreun fel, ele fiind parte din cimitir. Agresorii vor fi reținuți de către angajații cimitirului și predați poliției animalelor conform legii”
”Ele va vor însoți pe aleile cimitirului și va vor face vizita mult mai plăcută”, au mai adăugat reprezentanții cimitirului bucureștean, precizând că foarte multe pisici care trăiesc aici sunt sterilizate și prezintă cupaj la urechi.
În egală măsură, celelalte feline vor fi sterilizate în scurt timp.
Cimitirul Șerban Vodă (în limbaj popular „Cimitirul Bellu”) este situat la intersecția Șoselelor Giurgiului, Olteniței, Viilor și Căii Șerban Vodă, mai exact în Piața Eroii Revoluției.
Cimitirul poate fi vizitat zilnic între orele 10:00 – 20:00.
În zilele de sărbătoare programul poate varia de la aceste ore.
Fotograful Rareș Beșliu a anunțat, joi, 18 mai, printr-un comunicat de presă, lansarea proiectului „La NORD de cuvinte” – primul demers al unui fotograf român de a documenta artistic natura și viața sălbatică de lângă Polul Nord.
Un proiect fotografic pe termen lung, acesta cuprinde mai multe expediții, începând cu luna iulie a acestui an. Rareș Besliu va captura imagini inedite din regiunile arctice Groenlanda, Svalbard și Arhipelagul Arctic Canadian.
Un proiect fotografic educațional unic
Proiectul este primul demers, atât al fotografului, cât și al Asociației „La NORD de cuvinte,” prin care-și propun ca, prin intermediul fotografiei de wildlife, să ajungă mai aproape de inimile oamenilor și să lupte împotriva efectelor schimbărilor climatice.
„De multă vreme caut „acel proiect” care să dea un sens și utilitate muncii mele, iar fotografiile pe care le fac să nu stârnească doar reacții în social media, ci să inspire, să motiveze, să fie un instrument de conștientizare a puterii din mâinile noastre. Nu putem coase ghețarii și nici astupa vulcanii – suntem mult prea mici în fața forței naturii și nu încercăm să-i ținem piept. Dar putem ajuta natura să supraviețuiască. Pentru că, odată cu ea, trăim atât noi, cât și toate viețuitoarele lumii,” spune Rareș Beșliu.
Foto: Rareș Beșliu
„La NORD de cuvinte,” o sintagmă ce îndeamnă la acțiune
Deși efectele schimbărilor climatice se observă cel mai bine la Polul Nord, ele pornesc și de aici, de la activitățile și stilul de viață al fiecăruia. Ghețarii se topesc de 6 ori mai repede decât media globală.
Proiectul prezintă o paralelă între regiunile arctice și impactul simțit în România. Ghețarii se topesc de 6 ori mai repede decât media globală și se estimează că o treime din numărul urșilor polari va dispărea până în 2050.
Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală. Țara noastră nu face nici ea, din păcate, excepție. Artistul speră să ajute la conștientizarea la nivel național a faptului că fiecare român poate aduce o contribuție importantă la încetinirea acestui fenomen.
Fotograful de wildlife român care caută să surprindă mereu emoția în imagini
Călătoriile fotografice ale lui Rareș Beșliu au cuprins până acum Islanda, Insulele Feroe, Scoția, Cuba, Cipru, Canada, Italia, Cehia. El este autorul albumului fotografic „Dor de Viscri”, o carte despre viața simplă a satului transilvănean.
A absolvit New York Institute of Photography, iar imaginile sale au fost prezentate în cadrul expoziției „Emoții,” la festivalul Bucharest Photofest. Mai multe informații găsiți pe www.raresbesliu.com.
Rareș Beșliu. Foto: Arhiva personală
„La NORD de cuvinte” este un proiect susținut de WWF România – Fondul Mondial pentru Natură
Parte a WWF Internațional, WWF România este una dintre cele mai importante organizații de mediu. De peste 15 ani,aceasta își propune să oprească degradarea naturii și să protejeze biodiversitatea printr-o serie de inițiative de mediu.
„Vorbim despre o inițiativă necesară și care pune punctul pe „i” – efectele schimbărilor climatice se văd cel mai bine la Polul Nord, însă sunt la fel de prezente și la noi. Dar, cum aici nu sunt ghețari care să se topească, nu tratăm problema cu urgența de care e nevoie. Când am auzit prima oară despre planul lui Rareș, gândul nostru a fost că este la limita dintre curaj și nebunie. Iar asta pentru că vorbim despre locuri greu accesibile și un proiect complex, nemaiîntâlnit la noi, care necesită multe resurse și, mai ales, extrem de multă dedicare și ambiție. Am înțeles pe parcurs cât de puternică este motivația lui, așa că nu ne mai rămâne decât să-l încurajăm cât de mult putem și să așteptăm cu sufletul la gură expedițiile și fotografiile,” a declarat Simona Manea, manager de comunicare WWF România – Fondul Mondial pentru Natură
La mai puțin de un an de la numirea în funcție, Aurelian Păduraru a demisionat din funcția de comisar general al Gărzii Naționale de Mediu. Acesta nu a oferit multe detalii despre motivele demisiei, arată Ziarul de Investigații.
„Motive personale” pentru demisie. Păduraru se va implica în campania electorală din județ a PNL Galați
Păduraru a menționat că s-ar fi retras din cauza unor „motive personale”. „Da, mi-am depus demisia ieri, 18 mai 2023,” a declarat Păduraru. „Am depus-o la Secretariatul General al Guvernului din motive personale. Începând cu data de 26 mai 2023 nu voi mai ocupa această funcţie,” a adăugat el.
Acesta a mai menționat că se va dedica activității sale politice, urmând să se ocupe de campania electorală a PNL Galați în județ. El va fi responsabil pentru zona săracă a județului Galați, satele din Lunca Prutului și orașul Târgu Bujor.
Tânărul pensionar se va ocupa și de organizația pensionarilor din PNL Galați
Păduraru își va dedica o parte a timpului și Organizației Pensionarilor din PNL Galați, numită recent „Organizaţia Seniorilor Liberali” din Galaţi. El deține funcția de preşedinte al organizației din octombrie 2022.
Cei 102 de pensionari care au participat la ședință l-au ales președinte pe Aurelian Păduraru, care în octombrie avea 53 de ani. Acesta este un „pensionar special,” care s-a pensionat în 2018, adică la vârsta de 49 de ani.
Potrivit declarației de avere din martie 2021, când devenea secretar de stat la MAI, tot cu susținerea liderului PNL Galați, în 2020 Aurelian Păduraru a încasat de la Casa de Pensii a MAI suma de 79.200 lei, adică o pensie lunară de 6.600 lei.
„Sunt numit politic. Până la numire nu am avut o legătură cu structurile de mediu”
Aurelian Păduraru a devenit faimos datorită unui motiv de sinceritate rar în lumea politică. Un moment atât de rar, încât, după ce a fost surprins pe cameră, acesta a făcut înconjorul României.
Clipul îl surprinde pe Păduraru pe când fusese invitat la Comisia de Muncă a Senatului. Acesta recunoaște că nu are pregătire în domeniu, și că nici nu a avut vreo legătură, vreodată, cu problemele de mediu.
Tot în clip, Păduraru explică, însă, că întrunește „toate condițiile” pentru o numire politică. El spune că a fost membru al PNL Galați din 2020, și că a obținut postul datorită susținerii politice din partea PNL.
„Sunt numit politic, îndeplinesc toate celelalte condiții pentru a fi numit politic. Până la numire nu am avut o legătură cu structurile de mediu,” afirma Păduraru.
Nu este singura numire dubioasă făcută de PNL la instituții de mediu. De notorietate este și situația finului deputatului PNL George Stângă. Acesta a fost pus director la Agenția de Mediu Galați, în pofida cunoscutelor sale legături cu „Mafia Balastierelor.”
Când Garda de Mediu condusă de Păduraru a descins la Sintești, a omis incendiatorii de deșeuri, oprindu-se doar la hoții de curent
Perioada în care Aurelian Păduraru a condus Garda Națională de Mediu a fost una haotică, arată jurnaliștii de la Ziarul de Investigații.
Bucureștiul se confruntă cu poluare atmosferică îngrijorătoare care provine din topiri ilegale de deșeuri prin incendiere, în localitatea Sinești. Acolo, sunt peste 120 de firme de tratare a deșeurilor, la o populație de sub 3.000 de locuitori.
Acesta ar fi trebuit să fie o prioritate pentru șeful Gărzii Naționale de Mediu, Aurelian Păduraru. În loc să se concentreze asupra acestui aspect, în ianuarie, Garda de Mediu a vizitat localitatea pentru a îi depista pe cei care se branșaseră, ilegal, la rețeaua de furnizare a enegiei electrice. Controlul mai viza și „verificări și la societățile comerciale din localitate pentru a vedea dacă se face evaziune fiscală”.
Inacțiune și în cazul poluării din sudul Bucureștiului cu hidrogen sulfurat emanat de la Groapa Vidra
Sub conducerea lui Aurelian Păduraru, Garda de Mediu nu a reacționat corespunzător ncici în cazul celui mai grav caz de poluare din jurul Capitalei. Locuitorii din Popești Leordeni, Berceni și Vidra au adresat Gărzii de Mediu Ilfov sute de sesizări.
Aceștia au reclamat că nu mai pot suporta mirosurile de hidrogen sulfurat, numit și „gaz de canalizare”, care provin de la Depozitul de deșeuri de la Vidra. Garda de Mediu Ilfov și-a declinat orice responsabilitate, iar Garda Națională de Mediu nu a intervenit.
Nu se știe cine vine la conducerea Gărzii Naționale de Mediu. Numirea o va face, însă, probabil, tot liderul PNL Galați, George Stângă
Garda Națională de Mediu este, încă din perioada Guvernului „Orban 1,” în zona de influență a PNL Galați.
Pe 10 februarie 2020, liderul PNL Galați, George Stângă, o nominaliza pentru funcția de comisar general pe Mărioara Artemis Gătej, fost comisar șef la Garda de Mediu Galați.
Liberalii au cedat useriștilor șefia Gărzii Naționale de Mediu, după alegerile din 2020. Funcția a fost ocupată, de pe 11 martie 2021, de activistul de mediu Octavian Berceanu.
Mărioara Artemis Gătej a revenit în funcția de comisar general al Gărzii Naționale de Mediu pe 21 octombrie 2021, după scoaterea de la guvernare a USR, tot cu susținerea lui Stângă.
Pe 30 mai 2022, șeful PNL Galați a eliberat-o din funcție pe Marioara Gătej, aducându-l la conducere pe Aurelian Păduraru, președintele Organizației Pensionarilor din PNL Galați.
Direcția Sanitar Veterinară din județul Timis a anunțat că au fost declarate și confirmate două focare de pestă porcină africană. Unul dintre acestea este la exploatația comercială de porcine aparținând societății Smithfield România, la Ferma Cenei localitatea Cenei și respectiv într-o exploatație nonprofesională de porcine din localitatea Opătița, județul Timiș.
După ce au fost examinate probele provenite de la porcii domestici s-a constatat că există virusul. Drept urmareprobele au fost trimise la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București pentru confirmare și identificare a virusului pestei porcine africane.
Porcii vor fi uciși imediat
Ulterior s-a declarat focarul de Pesta Porcină Africană. Drept urmare a fost convocată sedința cu toți membrii Comitetului Local pentru Combaterea Bolilor, în urma căreia s-a votat uciderea imediată sub control oficial şi neutralizare prin metode alternative incinerare a materialelor de risc. Cei de la exploatații au transmis că în total, ar urma să fie sacrificate 17.900 de porcine încercându-se evitarea sacrificării pentru alte câteva mii de animale, situate în altă hală. S-au stabilit de asemenea și zone de protecție, astfel la 0-3 km, cu următoarele localități – Cenei, Bobda.
Boala nu afectează oamenii
Legat de focarul din localitatea Opătița, probele recoltate de la porcinele din exploatație nonprofesională au fost examinate la Timișoara și a fost declarat focarul de pestă porcină africană. Și aici s-a stabilit o zonă de protecție cu următoarea localitatea- Opătiția. Legat de această nouă confirmare DSVSA Timiș va lua toate măsurile care se impun în conformitate actelor normative în vigoare, Procedurilor și Manualului Operațional pentru intervenția în focarele de pestă porcină africană. Cu privire la influența pe care această boală o are la oameni, specialiștii reamintesc că nu îi afectează sub nicio formă. Nu există nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic pentru specia suină.
Mai mult de jumătate din marile lacuri și rezervoare ale lumii s-au micșorat de la începutul anilor 1990. În principal din cauza schimbărilor climatice, intensificând preocupările legate de apă pentru agricultură, hidroenergie și consumul uman, a constatat un studiu publicat de curând.
O echipă de cercetători internaționali a raportat că unele dintre cele mai importante surse de apă dulce din lume – de la Marea Caspică între Europa și Asia până la Lacul Titicaca din America de Sud – au pierdut apă cu o rată cumulată de aproximativ 22 de gigatone pe an timp de aproape trei decenii.
Acesta este de aproximativ 17 ori volumul lacului Mead, cel mai mare rezervor din Statele Unite. Fangfang Yao, un hidrolog de suprafață la Universitatea din Virginia, a spus că 56% din declinul lacurilor naturale a fost cauzat de încălzirea climatică și de consumul uman, încălzirea fiind „partea mai mare din aceasta”.
Zonele umede vor deveni și mai umede, cele uscate și mai aride
Oamenii de știință cred, în general, că zonele aride ale lumii vor deveni mai uscate în urma schimbărilor climatice. Iar zonele umede vor deveni mai umede, dar studiul a constatat pierderi semnificative de apă chiar și în regiunile umede.
„Acest lucru nu trebuie trecut cu vederea”, a spus Yao. Oamenii de știință au evaluat aproape 2.000 de lacuri mari folosind măsurători prin satelit combinate cu modele climatice și hidrologice. Ei au descoperit că utilizarea umană nesustenabilă, schimbările în precipitații și scurgeri, sedimentarea și creșterea temperaturilor au dus la scăderea nivelului lacurilor la nivel global, 53% dintre lacuri arătând o scădere din 1992 până în 2020.
Aproape 2 miliarde de oameni sunt afectați
Aproape 2 miliarde de oameni, care locuiesc într-un bazin de lac uscat, sunt direct afectați și multe regiuni s-au confruntat cu deficite în ultimii ani.
Oamenii de știință și militanții susțin de mult că este necesar să se prevină încălzirea globală peste 1,5 grade Celisus (2,7 grade Fahrenheit) pentru a evita cele mai catastrofale consecințe ale schimbărilor climatice. În prezent, lumea se încălzește cu o rată de aproximativ 1,1 C (1,9 F). Studiul a constatat că utilizarea umană nesustenabilă a secat lacuri, cum ar fi Marea Aral din Asia Centrală și Marea Moartă din Orientul Mijlociu. În timp ce lacurile din Afganistan, Egipt și Mongolia au fost afectate de creșterea temperaturii, ceea ce poate crește pierderile de apă în atmosferă. Nivelul apei a crescut într-un sfert din lacuri, adesea ca urmare a construcției de baraje în zone îndepărtate, cum ar fi Podișul Tibetan Interior.
Săptămâna aceasta, părți din regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei au primit jumătate din precipitațiile medii anuale în doar 36 de ore. Râurile și-au izbucnit malurile și mii de acri de teren agricol sunt scufundate. Până joi seară, aproximativ 20.000 de persoane au rămas fără adăpost, iar 13 au fost confirmate moarte.
Este doar cel mai recent dezastru meteorologic care a lovit țara. În urmă cu șase luni, 12 persoane au murit pe insula sudică Ischia într-o alunecare de teren declanșată de ploile torenţiale.
Alți unsprezece au fost uciși în septembrie anul trecut de inundațiile fulgerătoare în regiunea centrală Marche. În iulie anul trecut, pe fondul unui val de căldură și a celei mai grave secete din Italia din ultimele șapte decenii, o avalanșă de gheață în Alpii italieni a ucis 11 persoane.
Întreaga Europă este suspusă schimbărilor extreme din punct de vedere meteo
Este prea devreme pentru ca un studiu de atribuire să determine cât de mai rău, sau mai probabil, au fost provocate inundațiile din această săptămână de încălzirea globală cauzată de om.
Dar, pe măsură ce concentrațiile atmosferice de dioxid de carbon cresc, la fel crește și vremea extremă – ani consecutivi de secetă au afectat fermierii din Spania și sudul Franței, în timp ce anul trecut au avut loc valuri de căldură fără precedent pe tot continentul. „Schimbările climatice sunt aici și trăim consecințele. Nu este o perspectivă îndepărtată, este noua normalitate”, a declarat pentru Reuters Paola Pino d’Astore, expert la Societatea Italiană de Geologie a Mediului (SIGEA).
Italia extrem de vulnerabilă din cauza reliefului
Experții spun că geografia Italiei o face deosebit de vulnerabilă la dezastrele climatice: geologia sa variată o face predispusă la inundații și alunecări de teren, în timp ce mările care se încălzesc rapid de fiecare parte o fac vulnerabilă la furtuni din ce în ce mai puternice, pe fondul temperaturilor în creștere.
Linia de front a crizei climatice s-a aflat până acum în sudul global, ceea ce a dus la refrenul adesea repetat conform căruia cei mai puțin responsabili de criza climatică se confruntă cu cele mai grave efecte. Dar pentru Italia acum, și probabil în curând pentru restul Europei, inamicul este la porți.
În august anul trecut, o stație meteo din apropiere de Siracuza, pe insula de sud a Sicilia, a înregistrat 48,8 C, despre care se crede că este cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în Europa. În timp ce lumea duce o bătălie pierdută pentru a menține creșterea temperaturilor medii globale sub 1,5 C, în Italia temperaturile medii din ultimii 10 ani sunt deja cu 2,1 C mai mari decât în vremurile preindustriale.
În urmă cu două săptămâni, la Costinești, în județul Constanța, s-a desfășurat festivalul „Beach, please!“. Evenimentul a atras mii de participanți pe litoral, în special tineri, între 27 aprilie și 1 mai. În plus este cel mai mare festival din Europa de Est dedicat culturii urbane.
Se pare, totuși, că pe lângă lipsa celor șapte ani de acasă ai unora dintre participanți, a existat și o doză uriașă de indolență din partea organizatorului festivalului. La mai bine de două săptămâni de la încheierea evenimentului, plaja arăta deplorabil.
Garda de Mediu Constanța a fost cea care a prezentat imagini cu situația de pe plaja Costinești. Sectoarele Obelisc și 10 Steaguri erau pline de gunoaie săptămâna trecută. Se pare că organizatorul nu s-a îngrijit absolut deloc de locația evenimentuli după ce spectacolul s-a terminat.
Organizatorul festivalului festivalul „Beach, please!“ a fost amendat
Reprezentanții Gărzii de Mediu din județ și-au exprimat indignarea pe Facebook. Potrivit acestora, „frumusețea mării și a plajei a fost umbrită de nepăsarea miilor de participanți la festival, iubitori de muzică, mare si plajă la Costinești!“
„După două săptămâni de la încheierea evenimentului muzical, mai exact în data de 12 mai 2023, comisarii au constatat că starea de salubrizare pe sectorul de plajă Obelisc și 10 Steaguri este necorespunzătoare. Garda de Mediu Constanța a sancționat organizatorul festivalului desfășurat în perioada 23.04-30.04.2023 pe plaja din Costinești, cu amendă de 20.000 lei”, a transmis Garda de Mediu Constanța.
Reamintim că ȘtireaVerde a publicat în urmă cu două săptămâni și imagini cu modul în care cetățenii au lăsat plaja la Vama Veche, după minivacanța de 1 Mai. Ce aproximativ 10.000 de turiști care au fost în localitate au lăsat un dezastru în urma lor. Gunoaiele au fost ridicate de echipa unui antreprenor local.
Ford a publicat imagini cu prima mașină electrică produsă pe teritoriul României, noul E-Tourneo Courier, scrie Gândul.
Compania face o investiție de 500 de milioane pentru a produce la Craiova acest vehicul. Producția va debuta în a doua jumătate a anului 2024, iar noul Ford electric are caracteristici unice. Mașina are un exterior extrem de elegant, iar la interior este spațioasă.
În plus, vehiculul va putea fi folosit cu o singură pedală, care accelerează sau frânează.
„Am proiectat E-Tourneo Courier pentru a permite clienților să obțină maximum de polivalență în utilizarea zilnică – indiferent că mașina este încărcată pentru aventură alături de familie sau pentru a căra materialele necesare unei lucrări, cu toate scaunele spate rabatate”, a spus Amko Leenarts, director de design Ford, Europa, potrivit ProMotor.
Care sunt caracteristicile noului Ford E-Tourneo Courier
Noua mașină electrică a fost prezentată în Danemarca, la evenimentul Bring On Tomorrow Live. Vehiculul dispune de cinci locuri, iar design-ul mașinii este inspirat din gama SUV-urilor. În plus, mașina beneficiază și de ornamente exterioare, ce îi conferă o imagine mai agresivă.
În partea de față, mașina are un aspect futurist, cu o bară luminoasă pe toată lățimea și o grilă cromată cu „diamante” Ford. Mașina este echipată cu motor electric de 136 de cai putere. O încărcare obișnuită, de la 10% la 100%, durează 5,7 ore. În cazul încărcătoarelor rapide, vehiculul poate fi alimentat de la 10% la 80% în doar 35 de minute. O autonomie de 87 de kilometri îi poate fi asigurată după doar 10 minute de încărcare rapidă.
Noua mașină a celor de la Ford va concura din 2024 cu Dacia Spring. Acesta din urmă este cea mai vândută mașină electrică din România, fiind apreciată de foarte mulți români. Chiar dacă au mai existat situații neplăcute cu Dacia Spring, mașina își păstrează un loc de frunte pe piața locală.
Tot mai multe țestoase de deșert se confruntă cu amenințări care pot duce la extincția acestei specii vulnerabile
Țestoasele din specia Gopherus Agassizii sunt considerate vulnerabile și se confruntă cu numeroase provocări, inclusiv pierderea habitatului, prădători și schimbări climatice.
Cu toate acestea, în ultimii ani, au fost dezvoltate și implementate tehnologii avansate pentru a ajuta la protejarea acestor specii și la monitorizarea exemplarelor tinere.
Sistemele de urmărire bazate pe GPS și dronele folosite pentru cartografierea și monitorizarea habitatului ar putea salva țestoasele de deșert
Unul dintre instrumentele discutate în articol este un sistem de urmărire bazat pe GPS, care este atașat în mod non-invaziv la carapacea testoaselor și le permite cercetătorilor să colecteze date precise despre mișcarea și comportamentul acestora.
Aceste informații valoroase ajută la înțelegerea nevoilor de habitat, a zonelor critice pentru reproducere și migrare, și facilitează luarea deciziilor în ceea ce privește conservarea și managementul speciei.
Un alt instrument menționat de autori este utilizarea dronelor pentru cartografierea și monitorizarea habitatului testoaselor deșertice.
Tehnologia dronelor permite obținerea de imagini aeriene detaliate ale terenului, ceea ce ajută la identificarea zonelor de habitat esențiale și la detectarea schimbărilor de mediu care pot afecta testoasele și ecosistemele lor.
Se depun eforturi în ceea ce privește creșterea în captivitate a țestoaselor și eliberarea în mediul lor natural
Acest proces implică monitorizarea și înregistrarea detaliată a individelor eliberate, utilizând tehnologii precum microcipuri de identificare, pentru a evalua succesul reintegrării în habitatul lor și pentru a contribui la înțelegerea mai bună a dinamicii populațiilor.
Membrii Greenpeace România au atras atenția asupra impactului negativ pe care mijloace motorizate îl au asupra naturii.
”Turele cu motociclete enduro, ATV-uri, Buggy-uri, mașini 4×4 și alte mijloace motorizate în pajiștile, râurile, pădurile și munții noștri nu sunt și nu trebuie considerate turism”, au transmis membrii Greenpeace România.
”Sport, poate, dar e profund disonant să pretinzi că faci turism din dragoste de natură poluând fonic și cu noxe, distrugând covorul vegetal și solul fertil, provocând eroziuni care cicatrizează peisajul, distrugând tihna animalelor și a turiștilor nemotorizați”
”E ca și cum ai spune – mi-a fost dat să o aud de multe ori – că vânătorii omoară animale din prea multa dragoste ce le-o poartă și că masacrarea pădurilor este de fapt un act de tandrețe și grijă”, a precizat Greenpeace România.
În același context, Societatea Ghizilor și Liderilor Montani a precizat că, în aceste zile, mai exact în intervalul 12-21 mai 2023, are loc evenimentul off road Super Karpata Trophy.
Acest eveniment presupune străbaterea Munților Carpați de către o coloană de aproximativ 100 de mașini off road cu echipe formate din 9 țări europene, printre care Austria, Germania, Italia, Luxemburg și Elveția.
Modul în care acest eveniment cu mijloace motorizate se desfășoară este unul extrem de nociv pentru mediul înconjurător
Societatea Ghizilor și Liderilor Montani din România (SGLM) dorește să atragă atenția atât societății civile, cât și autorităților (Regia Naționala a Pădurilor – Romsilva, în calitate de administrator de arii protejate, Jandarmeria Română, Garda Naţională de Mediu) asupra acestor ilegalități și, în mod special, asupra impactului negativ pe care aceste activități îl au asupra mediului înconjurător cât și asupra diferitelor forme de turism activ.
