29.3 C
București
joi, 28 august, 2025
Acasă Blog Pagină 490

Eșecul produselor care trebuiau să țină loc de carne. Cât de sănătoase sunt produsele din plante

Sursa: Bloomberg

Beyond Meat and Impossible Foods este o companie care și-a dorit să răstoarne industria cărnii, doar că în cele din urmă carnea bazată pe plante s-a dovedit a fi un eșec, potrivit Bloomberg. Ethan Brown fondatorul companiei, afirma în 2013, când a urcat pe scenă la conferința Wired Business, că lumea are o problemă foarte reală a cărnii care emite gaze cu efect de seră și că mai bine s-ar investi în această industrie decât în ​​energia solară.

Șase ani mai târziu susținea că produsele sale ar ajuta simultan la rezolvarea bolilor de inimă, diabetului, cancerului, schimbările climatice, epuizarea resurselor naturale și bunăstarea animalelor. Practic industria pe care o promova părea să fie răspunsul la toate întrebările. Iar cei din Silicon Valley nu aveau nevoie de prea multe convingeri că un burger vegetal mai bun ar putea deveni următoarea perturbare care va schimba lumea.

Alături de capitaliștii de risc au venit și investitori din toate colțurile culturii – Leonardo DiCaprio, Humane Society din Statele Unite și fostul director executiv al McDonald’s Corp. Don Thompson. Chiar și Tyson Foods Inc., cel mai mare producător de carne adevărată din SUA, a investit și apoi a investit din nou, catapultând tânărul startup din El Segundo, California, la o evaluare de 1,3 miliarde de dolari până în 2018.

O industrie ce părea înfloritoare

 Bill Gates dorea și el să susțină nu una, ci două companii cu burgeri vegetali care „sângerează” ca carnea de vită adevărată — Beyond, precum și rivalul său Impossible Foods Inc. Brown a autorizat procesul altcuiva, dar Impossible a fost creația unui absolvent de Stanford. Când a fost fondat Impossible în 2011, marea descoperire a fost realizarea unei molecule numită hem, aceasta ar fi fost cheia cărnii. Așadar a fost făcută heme cu drojdie modificată genetic și a fost brevetată utilizarea a ceea ce compania numea ingredientul său magic: leghemoglobina din soia. Înainte ca Impossible să vândă chiar și un singur burger, compania a reușit să strângă 183 de milioane de dolari. Președintele, Pat, a lucrat, de asemenea, la introducerea noului produs pe piață, așa că a vorbit public despre el. În termeni puțin mai apocaliptici decât Ethan, Pat s-a referit la „holocaustul în curs de desfășurare a vieții sălbatice” cauzat de cererea nesățioasă de carne a lumii. În timp ce un asistentul a sfârâit un Impossible Burger pe scenă lângă el.

Pandemia, momentul de cotitură

Pandemia a fost însă momentul de cotitură pentru astfeld e produse. De atunci industria a scăzut. Vânzările de carne pe bază de plante refrigerate din supermarketuri au scăzut cu 14% în volum în cele 52 de săptămâni încheiate pe 4 decembrie, potrivit companiei de date de retail IRI. Comenzile de burgeri pe bază de plante la restaurante și alte puncte de vânzare cu alimente pentru cele 12 luni încheiate în noiembrie au scăzut cu 9% față de trei ani înainte, potrivit cercetătorului de piață NPD Group.

Niciunul dintre cele mai mari lanțuri de fast-food care anunțaseră parteneriate cu Beyond – KFC, Pizza Hut și, cel mai important, McDonald’s – nu a inclus un singur articol permanent în meniurile lor din SUA. În timp ce un indice al companiilor de produse alimentare ambalate pe S&P 500 a crescut cu aproximativ 4% față de un an în urmă.

Începând cu 17 ianuarie, prețul acțiunilor Beyond se situează în jurul valorii de 16 USD, în scădere cu aproximativ 76% față de un an anterior și cu aproximativ 93% față de apogeul său în vara anului 2019. Ceva mai bine o ducea celalată companie, Impossible, care a creat noi produse, cum ar fi nuggets de pui artificial în formă de animal și supermarketuri blitz, ducând la o creștere de peste 50% a vânzărilor cu amănuntul în SUA în 2022. Doar că nu a durat foarte mult această frenezie. Chiar dacă a găsit susținere chiar în vedete de talie mondială cum ar fi Arnold Schwartzeneger, iată că în cele din urmă industruia a eșuat.

Toxicitatea produselor din plante dovedită medical

Unul dintre principalele motive este acela că oamenii au constientizat că genul acesta de mâncare este cât se poate de toxic. Asta chiar dacă a exostat chiar și un documentar care încuraja acest tip de mâncare. Așa se face că și o americancă pe numele său Michelle Darby, aflată la începutul pandemiei, blocată acasă cu patru copii, în Marlton, New Jersey, a găsit The Game Changers pe Netflix. „A dat un argument foarte convingător”, spune ea. „Și sunt la limita colesterolului ridicat.” Darby, ca mulți alții aflați în izolare, a început să cumpere carne artificială. În timp ce Darby își făcea aprovizionare, ea a observat că ea și familia ei înghiteau pepitele fără pui într-un ritm mult mai rapid și că imitațiile de hotdogs o lăsau să se simtă inconfortabilă. La un control cu ​​medicul ei, ea a menționat schimbările în dietă pe care le-au făcut – nuggets de pui falși, sandvișul cu cârnați Impossible de la Starbucks – și dezamăgirea lor față de lipsa rezultatelor. Doctorul a avut o explicație simplă: „Mâncați alimente procesate”. Darby s-a dus acasă și s-a uitat la ambalaj, luând o atenție deosebită asupra conținutului de sare. „Ar fi trebuit să fie evident pentru mine tot timpul”, spune ea. Ea a încetat să mai cumpere carne pe bază de plante, cu excepția unei achiziții ocazionale de carne de vită măcinată Impossible. Între timp, ea face ceea ce fac mulți consumatori: se întoarce la carne.

Nimeni nu ar trebui să își facă iluzia că aceste alimente sunt sănătoase

„Nimeni nu ar trebui să se facă iluzia că acestea sunt alimente sănătoase”, spune. Nicăieri acest lucru nu este mai evident decât atunci când descoperi că un ingredient cheie din Beyond Meat își are originile în Dippin’ Dots. Adică „mărgelele” minuscule de înghețată congelată cu azot lichid, disponibile în arome, inclusiv banana split și vată de zahăr. Beyond cumpără grăsimi, cum ar fi uleiul de canola presat prin expeller și uleiul de nucă de cocos rafinat, pe care Fischer le prelucrează în „pelete mici sau bile de grăsimi congelate criogenic”, spune el.

Procesoarele criogenice trimite bilele grase înapoi la Beyond pentru a le amesteca cu apă, proteine ​​de orez, unt de cacao, metilceluloză și mai mult de o duzină de alte ingrediente găsite în Beyond Burger. Globulele albe sunt menite să ofere burgerilor o suculenta cărnoasă, dar grăsimile pe bază de plante pot de asemenea să emită un miros neplăcut atunci când unele dintre aceste produse sunt gătite, spune Tom Mastrobuoni, care a condus cea de-a doua investiție Tyson în Beyond și este acum șef-ofițer de investiții la Big Idea Ventures LLC, axată pe tehnologie alimentară. Comentatorii online au comparat mirosul cărnii crude din plante Beyond cu cel al hranei pentru pisici, iar un afiș pe panoul de mesaje spunea că trebuie să-și aerisească bucătăria pentru a elibera aerul după ce a gătit-o. „Dacă orice alt aliment ar miroase așa, l-aș arunca”, spune Jeremy Sklarsky, un fost client Beyond, care a încercat produsele din motive de sănătate și mediu, înainte de a reveni la carnea de vită.

Sfoara și lemnul în compoziția burgerilor vegani

Așa s-a încheiat și colaborarea Beyond și giganții fast-food-ului. Dunkin’ – cândva partenerul cel mai important al companiei – a scos cârnații falși din sandvișurile sale de mic dejun din aproape toate meniurile la nivel național în 2021. Lansarea întârziată a licitațiilor de pui de Beyond nu a avut lanțuri de nume mari la vedere.

Taco Bell a testat carne asada de la Beyond, dar luna trecută CEO-ul a spus lui Axios că recenziile au fost „mixte” și că o lansare națională nu va avea loc în curând. Între timp, fotografiile și documentele de la fabrica Beyond din Pennsylvania – unde au fost parțial fabricate atât nuggets KFC, cât și pepperoni Pizza Hut – au dezvăluit că listeria și materiale străine, cum ar fi lemnul și sfoara, au apărut în produsele fabricate acolo până în mai 2022. Un purtător de cuvânt al Beyond Meat a declarat la acea vreme că protocoalele companiei privind siguranța alimentelor „merg dincolo de standardele industriei și de reglementare.

Pentru un scurt moment în aprilie, s-a părut că burgerul fără carne McPlant va rămâne definitiv. Compania Fast a raportat greșit că McPlant va deveni un element permanent de meniu, trimițând prețul acțiunilor Beyond’s cu până la 34% – până când McDonald’s a contestat vestea, provocând acțiunile să scadă la fel de repede. „Nu este surprinzător, motivul invocat uneori este că produsul nu s-a vândut suficient de bine”, a spus el.

Eșecul Kim Kardashian

Nici măcar Kim Kardashian nu a reușit să atragă oamenii de partea cărnii procesate. Nu la fel stau lucrurile și în cazul lactatelor din plante. Jennifer Bartashus, de la Bloomberg Intelligence, a scris în noiembrie că, în a doua jumătate a anului 2023, „ne așteptăm ca vânzările de lactate pe bază de plante să crească cu 6-8%, iar alternativele de carne cu 1-2%”.

Capitalizarea actuală de piață a Beyond Meat este de aproximativ 1 miliard de dolari, în scădere față de vârful său de peste 14 miliarde de dolari. Reducerea costurilor este prioritatea companiei, deoarece se angajează să devină, în sfârșit, un flux de numerar pozitiv în a doua jumătate a acestui an și încearcă să-și mențină rezervele de numerar în scădere.

Între timp, o nouă alternativă la carne și-a găsit drumul în următorul ciclu de hype: carnea celulară. Crescut în rezervoare gigantice din celule recoltate de la animale vii, carnea de vită, pui și pește cultivate în laborator sunt teoretic mai bune pentru mediu decât cele reale și ar trebui să aibă un gust la fel de bun. Startup-urile din acest spațiu au strâns 2,6 miliarde de dolari în finanțare de la investitori, inclusiv de la Bill Gates și Leonardo DiCaprio.

Iluminat eco, prietenos cu mediul, în două parcuri din Sectorul 3 | FOTO

Foto - Stireaverde.ro

Când vine vorba de iluminat eco, administrațiile din România au fost, până de curând, mult în urma altor țări din Uniunea Europeană. Inițiativele au început să apară, însă, după criza energetică declanșată în ultimii ani.

Iluminarea cu lămpi cu led nu are nevoie de filament cu gaz și nici nu emite căldură. În plus, această tehnologie are un consum redus de energie și o durată de viață mult mai lungă decât iluminatul clasic.

De asemenea, poluarea luminoasă este la rândul ei redusă, iar dacă sistemul este bine gândit, întreaga lumină este direcționată spre locul de necesitate și nu se pierde în aer.

Astronomii amatori semnalează de ani buni această problemă, a risipei de lumină, inclusiv cea provenită din iluminatul stradal, care se pierde în atmosferă și periclitează condițiile de observare a cerului.

Iluminat eco în două parcuri din Sectorul 3

În ultimele luni, în două parcuri din Sectorul 3 al Capitalei au fost instalate lămpi ecologice, prietenoase cu mediul, care au un design plăcut și direcționează întreaga cantitate de lumină către sol, acolo unde omul are cea mai mare nevoie.

Potrivit site-ului Primăriei Sectorului 3, în parcurile Gheorghe Petrașcu și Titănel a fost refăcut iluminatul public și au fost montate camere de supraveghere.

În cazul Parcului au fost montați 140 de stâlpi de iluminat, care asigură o acoperire completă și au un consum mic de energie.

Primarul Robert Negoiță spune că decizia a fost luată și ca urmare a scumpirii curentului electric:

„Primăria Sectorului 3 nu poate fi indiferentă la scumpirea substanțială a curentului electric din ultimul an.

De aceea, am considerat oportun să modernizăm iluminatul public din parcurile din Sectorul 3 și acolo unde avem becurile clasice mari consumatoare de electricitate să le înlocuim cu iluminat performant și economic bazat pe led“, a declarat Robert Negoiță, primarul Sectorului 3.

Imaginile de mai jos evidențiază randamentul pe care noua rețea de iluminat îl are, designul discret și modul în care energia produsă este distribuită exact acolo unde trebuie.

Oficial: România nu are depozite neconforme pentru deșeuri. Neoficial: Zilnic, sunt zeci de reclamații din cauza arderilor de deșeuri nelegale

foto ilustrativ. Sursa: Garda de Mediu
Imagine via Garda Națională de Mediu

Reprezentanții Ministerului Mediului au precizat, la cererea noastră, că România nu are depozite neconforme pentru deșeuri.

Prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată în data de 18.10.2018, s-a constatat că România nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul art. 14 lit. b) coroborat cu art. 13 din Directiva 1999/31 privind depozitele de deșeuri, de închidere a 68 de depozite de deșeuri neconforme (municipale, industriale periculoase/nepericuloase), recunosc oficialii instituției mai sus amintite.

În prezent, România mai are 33 depozite neconfome de deșeuri care nu au fost închise, după cum urmează:

-Depozitul municipal Brașov din județul Brașov. Lucrările de închidere la acesta au fost demarate și realizate în procent de 50%.

-Depozite industriale – 25 de depozite neconforme care fac obiectul analizei diagnostic (due diligence) în vederea exproprierii pentru cauză de utilitate publică a terenului pe care sunt amplasate, în conformitate cu Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv Legea nr. 144/2019, transmite Ministerul Mediului.

Ulterior exproprierilor, se vor demara și lucrările efective de ecologizare/închidere a terenurilor aflate în Cauza 301/17.

În ceea ce privește celelalte 7 depozite industriale, ele vor fi inchise fie din fonduri proprii ale operatorilor economici, fie din fonduri ale AFM (n.r. Administrația Fondului pentru Mediu) 

La acest moment nu sunt în funcţiune depozite neconforme pentru deşeuri.

Neoficial: Zilnic, sunt zeci de reclamații din cauza arderilor de deșeuri nelegale

Cu toate acestea, „ceva” miroase îngrozitor, la propriu și la figurat. „Miroase a levigat (n.r. gunoi putrezit) a gaz, ne ustură ochii și gâtul în casă”, se plâng, zilnic, locuitorii de la marginea Capitalei.

Acest lucru înseamnă că gunoiul din București nu ajunge unde trebuie sau este ars nelegal, lucru care înseamnă infracțiune de Mediu.

În această perioadă, Garda de Mediu verifică intens sesizările cetățenilor care sunt afectați de poluarea produsă și care, până la acest moment „nu are o sursă identificată”, cel puțin(…) menționată în spațiul public.

Conducerea Gărzii de Mediu a transmis, pentru ȘtireaVerde, că la depozitul de deșeuri „Vidra”, administrat de firma ECOSUD SA, au fost constatate pe teren mai multe nereguli, motiv pentru care a fost aplicată o amendă în valoare de 100 000 de lei. De asemenea, la același depozit au fost dispuse 14 măsuri de conformare. Acestea au termene precise și urmează să fie verificate remedierea neregulilor sesizate. Din acest punct de vedere, se poate concluziona că, România nu are depozite de deșeuri TOTAL conforme cu legislația pentru Mediu, iar sănătatea oamenilor rămâne în pericol.

Citește și: Update. Aer irespirabil în Capitală. Garda de Mediu, luată cu asalt de cetățeni: „Miroase a gaz!”

Comisia Europeană avertizează: “nu mai putem face față creșterii prețurilor alimentelor”

foto cu caracter ilustrativ: pixabay

Comisarul European pentru Agricultură a declarat că în acest moment Comisia Europeană a epuizat toate opțiunile pentru a face față creșterii prețurilor alimentelor și inputurilor. Acesta a reiterat că singura cale de urmat este creșterea bugetului UE pentru subvenții agricole. Vorbind în fața sesiunii plenare a Parlamentului European, comisarul a subliniat că inflația ascendentă și-a pus amprenta asupra sectorului agroalimentar în ultimul an. „Costul de producție este o creștere de aproximativ 30% a prețurilor agricole, dar la produsele agricole, este de 24%”, a spus el.

A subliniat că acest lucru nu este suficient pentru a compensa în mod adecvat fermierii. Prețurile mondiale la alimente au început să se stabilizeze după doi ani de volatilitate. Asta în timp ce europarlamentarii au explicat că în zonă acestea rămân la niveluri ridicate din cauza creșterii costurilor la energie și îngrășăminte combinate cu speculațiile pe piață. Și, după cum au precizat, costurile crescânde afectează în mod disproporționat familiile cele mai vulnerabile.

Mâncarea a devenit o povară uriasă pentru bugetul familiilor

„Știm că există o povară uriașă pentru bugetul familiei lor, acest tip de cheltuieli cu alimente”, a spus europarlamentarul socialist Isabel Carvalhais. Executivul UE a folosit deja toate mecanismele pe care le avea la dispoziție. Pentru a ajuta la scăderea costurilor inputurilor și, prin urmare, la scăderea prețurilor la alimente. „Comisia a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a crește oferta de alimente, care este decisivă pentru prețuri”, a spus el. De altfel comisarul a explicat că executivul UE „a dorit să îndepărteze toate obstacolele care împiedică creșterea producției de alimente și potențial aducerea cresc prețurile”.

Se dorește mai multă susținere pentru fermieri

Pentru îngrășăminte, Comisia Europeană „a propus tot ceea ce am fi putut propune în sfera competențelor noastre – am propus toate aceste instrumente care ar putea fi aplicate”, a spus el. Comisia a declanșat anterior fondul de criză pentru prima dată. Și a luat, de asemenea, decizia controversată de a ridica plafonul ajutorului de stat la 250.000 EUR. O mișcare susținută de comisar ca fiind necesară în situația de criză.

Între timp, Wojciechowski s-a străduit să sublinieze că nu este locul executivului UE să ofere sugestii statelor membre despre cum să abordeze inflația. Principala sugestie concretă prezentată de comisar pentru a consolida sectorul a fost creșterea bugetului politicii agricole comune (PAC). „Fermierii noștri sunt la înălțime, dar lucrează în circumstanțe foarte dificile”, a spus el, subliniind nevoia de mai mult sprijin în viitor.

Renovarea clădirilor din UE ar putea economisi 44% din energia folosită pentru încălzire

Sursa; Calea Europeană

Un raport dat publicității pe 18 ianuarie arată că triplarea numărului de clădiri renovate ar putea fi extrem de benefică. Mai exact dacă planul ar fi urmat până în 2050, s-ar economisi 44% din energia finală utilizată pentru încălzire. Decarbonizarea stocului de clădiri din Europa este o provocare majoră. Asta pentru că aceste clădiri încă reprezintă 40% din consumul total de energie al UE și 36% din emisiile de CO2, iar aceste cifre au rezistat în mod constant chiar dacă s-a încercat reducerea lor. În 2020 Comisia Europeană a subliniat că renovarea clădirilor ar putea reduce consumul total de enrgie al UE cu 5-6%. Și ar putea reduce emisiile de dioxid de carbon cu aproximativ 5%.  Parlamentarii UE examinează o propunere de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor (EPBD). Iar un nou raport îi tentează pe legiuitori cu economii mari de energie – cu condiția ca ritmul de renovare a locuințelor să crească semnificativ. Dacă toate clădirile rezidențiale existente în UE ar fi renovate, 44% din energia finală utilizată pentru încălzirea spațiului ar putea fi economisită”, se spune în raportul documentul publicat de Building Performance Institute (PBIE).

S-ar economisi cât consumă Germania și Spania împreună

Conform modelării BPIE, economii de energie de până la 777 de Terawatt-oră (TWh), adică echivalentul consumului de electricitate al Germaniei și Spaniei combinate, ar fi atinse prin izolarea acoperișurilor și a pereților clădirilor rezidențiale din UE. Cei mai mari câștigători, în termeni absoluti, ar fi Germania, Franța, Italia și Polonia. Dacă toate clădirile lor ar fi renovate, ar putea economisi energie în valoare de 214, 113, 115 și, respectiv, 52 de terawați oră (TWh), potrivit studiului. Pentru Germania, potențialele economii se ridică la 30% din consumul anual de energie electrică actual. Dar, să ajungi acolo nu va fi o sarcină ușoară. Raportul a subliniat că acoperișurile europene ar trebui renovate. Pereții casei ar trebui să devină mai eficienți cu un factor de cinci. „Acest lucru este la îndemâna noastră. Faptele cheie sunt că izolația este o tehnologie deja existentă și disponibilă”, explică Katarzyna Wardal-Szmit, manager pentru afaceri publice UE la Knauf Insulation. În plus, „îmbunătățirea performanței energetice a anvelopelor clădirilor rezidențiale din UE contribuie la securitatea energetică a UE” și la atingerea obiectivelor UE în materie de climă, au explicat autorii raportului. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, în 2023, Uniunea Europeană ar putea vedea un decalaj între cerere și ofertă de gaz natural de până la 57 de miliarde de metri cubi”, a subliniat Wardal-Szmit.

Gazul economisit: aproape jumătate din cât exportă Rusia

O mare parte din gazul potențial lipsă ar putea fi compensată prin renovarea caselor. Deoarece gazele fosile sunt o sursă cheie de căldură în gospodărie. Pentru Europa în ansamblu, renovarea completă a clădirilor rezidențiale din UE ar economisi 777 TWh de gaz. Adică aproape jumătate din cantitatea exportată de Rusia în Europa în 2021, arată studiul. Pentru a atinge gradul de renovare a clădirilor necesar atingerii acestui obiectiv, autorii pleacă de la rata actuală de renovare completă a clădirilor de 1%.

Dacă inițiativa emblematică Renovation Wave a UE își propune să dubleze această rată la 2%, studiul BPIE spune că este nevoie de o rată de 3% până în 2035 pentru a aduce toate clădirile rezidențiale din Europa la nivelul necesar de consum de energie. Și pentru a atinge emisiile nete zero până la jumătatea secolului, rata de renovare trebuie să fie adusă la 4% până în 2045. În caz contrar, dacă renovările stagnează la 2%, doar 66% din potențialul estimat de economisire a energiei va fi exploatat, arată studiul.

Cafeaua la capsulă, mai ecologică decât cafeaua tradițională la filtru

foto: Pixabay

Multă lume consideră că acele capsule de cafea sunt un coșmar ecologic. Ei bine, potrivit ultimelor studii, nimic mai fals, modul acesta de preparare a cafelei nu pare atât de poluant. În unele cazuri prepararea unei căni de cafea cu filtru într-o cafetieră cu filtru poate genera de aproximativ 1½ ori mai multe emisii. Decât utilizarea capsulelor. Asta arată o analiză efectuată de cercetătorii de la Universitatea Quebec din Chicoutimi, Canada citați de Washington Post. Studiul se adaugă unui număr tot mai mare de cercetări care arată că presupunerea că ambalajul face cel mai mult rău mediului este adesea greșită. În schimb, spun experții, este important să ne uităm la întreaga durată de viață a unui produs. De la momentul fabricării până la momentul în care ajunge la groapa de gunoi. Asta pentru a ne da seama care schimbări ar putea avea cel mai mare efect asupra îmbunătățirii durabilității.

Impactul ambalajului e mai mic decât cel al produsului

În cazul preparării cafelei acasă, acest ultim studiu arată că aceasta se rezumă în mare parte la a nu irosi apă sau cafea. “Ca și consumator, ceea ce vedem că rămâne după cafea sunt deșeurile vizibile din fața noastră, iar acestea tind să fie adesea ambalaje și materiale plastice”, a spus Shelie Miller, profesor de sisteme durabile la Universitatea din Michigan, Școala pentru Mediu și Sustenabilitate. „Dar impactul ambalajului, în general, este mult, mult mai mic decât produsul în sine”, a adăgat ea.

Sunt mai multe concluzii care reies în urma acestor cercetări, prima este accea că mai puțină cafea înseamnă totodată și mai puține emisii.  Studiul recent, care a analizat patru tehnici comune de preparare, a constatat că acea cafea instant pare să producă cea mai mică cantitate de emisii atunci când sunt utilizate cantitățile recomandate de apă și cafea. Acest lucru se datorează în parte pentru că, de obicei, este utilizată o cantitate mică de cafea instant pe ceașcă, iar apă clocotită într-un ibric tinde să consume mai puțină energie electrică în comparație cu o cafetieră tradițională. În plus, metoda nu produce zaț de cafea care trebuie aruncat, potrivit cercetătorilor studiului.

Cafeaua tradițională, cea mai mare amprentă de carbon

Cafeaua tradițională cu filtru, pe de altă parte, are cea mai mare amprentă de carbon. În principal pentru că sunt folosite mai multe boabe măcinate pentru a produce aceeași cantitate de cafea, au scris cercetătorii. Această metodă, au observat cercetătorii, tinde, de asemenea, să consume mai multă energie electrică pentru a încălzi apa și a o menține caldă. Un al doilea aspect este modul în care se face cafeaua.  Impactul cafelei asupra mediului este puternic influențat de modul în care oamenii își pregătesc băuturile, a spus Rodrigues Viana.

De exemplu, în cazul cafelei instant, dacă folosiți cu 20% mai multă cafea și încălziți de două ori mai multă cantitate de apă, este clar alegerea buna sunt capsulele. Un al treilea aspect este că ambalajul nu trebuie să constituie o fixație. Desigur, producerea și aruncarea capsulelor poate avea un impact asupra planetei.

Dar, studiile arată că cea mai mare parte a efectelor asupra mediului ale consumului de cafea provine din producerea boabelor de boabe și a energiei necesare pentru prepararea ei. Nu în ultimul rând trebui să vă întrebați dacă beți toată ceașca de cafea și dacă o doriți cu adevărat.„Nu există neapărat o regulă simplă de a spune consumatorilor: „Iată cea mai bună opțiune de mediu”, a spus Miller. În schimb, ea recomandă să vă concentrați pe reducerea deșeurilor și a consumului în ansamblu și să încercați să fiți cât mai eficienți cu resursele pe care le aveți.

Încălzirea globală | Soluții tehnologice care elimină dioxidul de carbon

Sursă - Unsplash

Tehnologia de eliminare a CO2 din atmosferă, a gazului cu efect de seră care duce la încălzirea globală, trebuie intensificată de urgență, spun experții de vârf în climă într-un nou raport, conform BBC.

Oamenii de știință spun că reducerile mari ale emisiilor de dioxid de carbon nu vor fi suficiente pentru a limita încălzirea globală.

În plus, natura de una singură nu va putea îndepărta gazele cu efect de seră.

CO2 este cel mai important gaz care încălzește planeta și este emis atunci când combustibilii fosili precum gazul și petrolul sunt arși.

„Pentru a limita încălzirea la 2°C sau mai puțin, trebuie să accelerăm reducerea emisiilor.

Dar concluziile acestui raport sunt clare: trebuie să creștem și eliminarea carbonului”, spune autorul principal al raportului, Dr. Steve Smith de la Universitatea Oxford.

Potrivit acestuia, „apar multe metode noi cu potențial”.

Proces îndelungat pentru a se ajunge la Net-Zero

Există un consens în rândul oamenilor de știință că lumea se încălzește în primul rând deoarece emisiile de CO2 (estimate la 33 de miliarde de tone în 2021) depășesc cu mult cantitatea care este eliminată (acest raport sugerează două miliarde de tone pe an).

Până când emisiile și absorbțiile vor fi echilibrate, așa-numitul „Net-Zero”, se preconizează că temperaturile globale vor crește.

Cele mai recente rapoarte climatice ale ONU spun că pentru a atinge pe deplin „Net-Zero” va trebui să existe o anumită eliminare a CO2, așa-numitele „emisii negative”, pentru a compensa sectoarele care nu se pot decarboniza cu ușurință.

În prezent, aproape toată eliminarea CO2 din lume are loc prin procese naturale.

Cu toate aceste, există limite pentru aportul pe care îl poate aduce natura.

De exemplu, unele scenarii optimiste sugerează că eliminarea naturală a CO2 ar putea fi dublată până în 2050, dar cifra rămâne una mică în comparație cu emisiile, aceasta fiind de doar aproximativ 4 miliarde de tone de CO2 pe an.

Încălzirea globală. Soluții tehnologice pentru eliminarea dioxidului de carbon

Acest nou raport, intitulat „Starea eliminării dioxidului de carbon”, spune că pentru a restricționa și reduce temperaturile globale în viitor, trebuie să existe acum investiții în dezvoltarea de soluții tehnologice.

Metodele prezentate în raport sunt toate destul de noi și se află în diferite etape de dezvoltare și implementare.

Cu toate acestea, ele reprezintă în prezent doar o mică parte din eliminarea CO2 din lume.

Una dintre metode este cunoscută sub numele de BECCS și implică încorporarea captării CO2 în generarea de energie electrică pe bază de biomasă, în care materia organică, cum ar fi peleții de lemn, e arsă pentru a produce energie.

Alte opțiuni includ:

  • instalații uriașe în care carbonul este extras din aer și depozitat în pământ;
  • utilizarea cărbunelui tratat special (biochar) care blochează carbonul;
  • „degradarea îmbunătățită a rocii“, un proces care urmărește să accelereze degradarea naturală a rocii în timpul căreia dioxidul de carbon reacționează cu rocile.

Astfel, CO2 este îndepărtat din atmosferă și transformat în bicarbonați și/sau carbonați.

Totuși, utilizarea tehnologiilor de eliminare a CO2 nu este lipsită de critici.

Unii activiști de mediu se îndoiesc că soluțiile pot fi rentabile și se tem că pot reprezenta o scuză pentru a amâna și întârzia tranziția de la utilizarea combustibililor fosili.

Acest raport subliniază că eliminarea CO2 nu ar trebui văzută ca un „glonț de argint” pentru a combate schimbările climatice, dar atingerea obiectivelor climatice ale ONU va necesita tehnologie, precum și aport din partea naturii pentru a reduce nivelul gazelor cu efect de seră.

Toate acestea presupun că emisiile globale de dixoid de carbon de la arderea combustibililor fosili vor scădea rapid, așa cum s-a promis la numeroase summit-uri climatice.

Până în prezent, însă, emisiile anuale nu au înregistrat încă o tendință de scădere.

S-a înființat Garda Forestieră: 85 de posturi publice pentru „salvarea pădurilor” din România, speranța ministrului Tanczos Barna

Foto: Garda Forestieră

Pădurile din România au fost „decimate”, în ultimii zece ani. Potrivit informațiilor ȘtireaVerde, pe rolul parchetelor din țară sunt zeci de dosare cu autor necunoscut privind tăierea ilegală a pădurilor. Astfel, ministrul Mediului, Tanczos Barna, susține că cele 85 de posturi publice aprobate de Guvern, pentru funcționarea Gărzii Forestiere vor contribui la prevenirea infracțiunilor de acest fel.

Această măsură vine ca urmare a necesităţii întăririi activităţii de monitorizare în domeniul managementului pădurilor, care să conducă la rezultate mai bune pe linia luptei împotriva infracţionalităţii de mediu, în special în scopul limitării tăierilor ilegale şi al monitorizării trasabilităţii materialelor lemnoase”, s-a exprimat ministrul Barna, potrivit Agerpres.

Garda Forestieră Națională va avea 85 de posturi, inclusiv demnitari, din care 47 de posturi pentru personalul cu studii superioare de lungă durată în domeniul silvicultură și 38 de posturi pentru persoane cu atribuții auxiliare domeniului.

Salvarea pădurilor din România, fără o evidență de intrare-ieșire a lemnului

Ceea ce îi „scapă” ministrului Barna este faptul că, „forța umană” nu este suficientă pentru prevenirea defrișărilor pădurilor. Până la acest moment, statul român nu are nicio evidență publică digitală privind intrarea ieșirea-ieșirea lemnului din România. Potrivit specialiștilor consultați de noi, întocmirea unei astfel de evidențe cu mijloace tehnice de înaltă calitate este primul pas spre ceea ce înseamnă „control și management” real asupra ceea ce înseamnă prevenirea tăierilor ilegale de lemn.

Lemnul devine din ce în ce mai „țintit”, la acest moment, având în vederile că toate costurile materiilor prime au crescut, prețurile la electricitate și gaz au explodat, costurile logistice au fost, de asemenea, majorate, iar comportamentul nostru, al „consumatorilor”, modificat, industria construcțiilor a încetinit. Astfel, exportul nelegal de lemn trebuie gestionat corespunzător.

Potrivit ONG-ului Greenpeace, autoritățile de control depistează doar 1% din totalul tăierilor ilegale care au loc în România: circa 200.000 m3 din cele 20 de milioane de metri cubi de lemn care dispar anual fără acte din pădurile țării noastre.

Citește și: De ce vrea Guvernul Ciucă să ajungă Romsilva „pe mâinile” societăților comerciale(?) Alexandru Vasile este șef la Agenția pentru Protecția Mediului cu sute de mii de euro în cont din tăierile pădurilor

România | Cea mai caldă zi de ianuarie din istorie. Elena Mateescu: Recorduri de temperaturi minime la 116 stații meteorologice din țară

Sursă - Pixabay

Miercuri, 18 ianuarie 2022, a fost înregistrată cea mai caldă zi de ianuarie din istorie în România, maxima zilei ajungând la 22,4 grade Celsius la Turnu Măgurele, conform Antena 3.

Directorul general al ANM, Elena Mateescu a vorbit despre recordul zilei de 18 ianuarie:

„La Turnu Măgurele, astăzi (18 ianuarie 2023, n.r.) am înregistrat 22.4°C, devenind astfel recordul absolut al lunii ianuarie față de 7 ianuarie 2001, când la Oravița am înregistrat 22.2°C.

De altfel, la foarte multe stații meteorologice, cu siguranță, mai ales în partea de sud, sud-est și est a țării, ziua de astăzi se va consemna ca și un record al celei mai călduroase zile de 18 ianuarie de când se fac măsurători.

Pentru că valorile mai mari de 20°C înregistrate în aceste zone, mai ales în sudul extrem, depășesc recordurile anterioare“, a susținut Elena Mateescu.

La 35 de stații meteorologice din țară s-au depășit recordurile lunare de temperatură.

Cea mai caldă zi de ianuarie din istorie. Recorduri de temperaturi minime la 116 stații meteo

În plus, în dimineața zilei de 18 ianuarie 2022 au fost înregistrate temperaturi minime record la 116 stații meteorologice din țară.

„Și mâine (19 ianuarie 2023, n.r.) va fi o zi caldă, chiar dacă nu vom mai atinge 22°C, cu siguranță valori de 19-20°C vor reprezenta recorduri ale unei zile de 19 ianuarie.

Și în această dimineață trebuie să menționăm, au fost confirmate deja recorduri la 116 stații meteorologice.

S-au înregistrat cele mai ridicate temperaturi minime pentru o zi de 18 ianuarie de când se fac măsurători meteorologice în țara noastră“, a mai spus Elena Mateescu.

Reamintim că România a înregistrat anul acesta cele mai călduroase zile de 1 și 2 ianuarie din istorie, cu maxime ce au ajuns la 21,3°C.

De asemenea, la începutul lunii ianuarie au fost consemnate temperaturi record în cel puțin 7 state europene.

În unele zone din România, ca urmare a temperaturilor ridicate, pomii fructiferi cu înmugurit la începutul acestui an.

Alte temperaturi record înregistrate în ziua de 18 ianuarie 2023 sunt:

  • 21,8°C la Zimnicea;
  • 21,7°C la Bechet;
  • 20,9°C la Călărași;
  • 20,9°C la Alexandria;
  • 20,8°C la Caracal;
  • 20,6°C la Oltenița;
  • 20,6°C la stația Băneasa din București;
  • 20,6°C la Fetești;
  • 20,3°C la stația Filaret din București;
  • 20,2°C la Roșiorii de Vede;
  • 20°C la Hârșova;
  • 19,8°C la Slatina;
  • 19,6°C la Slobozia;

Totodată, ca urmare a schimbărilor climatice, în timp ce în sudul și estul țării au fost temperaturi record, la munte a fost cod roșu de viscol.

Groenlanda a înregistrat cele mai ridicate temperaturi din ultimii 1.000 de ani

Sursă - Unsplash

Groenlanda a înregistrat temperaturi care poartă o „semnătura clară a încălzirii globale”, potrivit unui nou studiu al nucleelor de gheață, potrivit Al Jazeera.

Noile date au dezvăluit că temperaturile din Groenlanda sunt cele mai ridicate din ultimii 1.000 de ani, acest fapt fiind cauzat de impactul tot mai mare al schimbărilor climatice.

Studiul, publicat în revista științifică Nature, a constatat că temperaturile au crescut cu 1,5 grade Celsius peste media secolului al XX-lea din 1995.

Datele arată că nucleele de gheață ale Groenlandei, potrivit probelor prelevate din straturile de gheață, s-au încălzit substanțial.

„Continuăm să vedem temperaturi în creștere între anii 1990 și 2011”, a spus autorul principal al studiului, Maria Hoerhold, glaciolog la Institutul Alfred Wegener din Germania.

„Acum avem o semnătură clară a încălzirii globale, a completat ea.

Mai multe studii au semnalat topirea ghețarilor

În noiembrie 2022, un raport al Națiunilor Unite a constatat că mulți dintre cei mai faimoși ghețari din lume ar putea dispărea până în 2050, odată cu încălzirea planetei.

Din cei peste 18.600 de ghețari pe care organizația îi monitorizează pe 50 de situri ale Patrimoniului Mondial, se așteaptă ca aproximativ o treime să dispară până la jumătatea acestui secol.

În plus, un alt studiu a constatat că două treimi din ghețarii lumii vor dispărea până în 2100.

Groenlanda, cele mai ridicate temperaturi din ultimul mileniu

Probele extrase din gheața din Groenlanda, care dezvăluie informații despre schimbările de temperatură pe termen lung, necesită timp pentru a fi analizate.

Datele din nuclee au fost actualizate ultima dată în 1995 și sugerau anterior că Groenlanda nu se încălzește la fel de repede ca restul regiunii arctice.

Cu toate acestea, nucleele nou analizate, prelevate în 2011, arată o creștere bruscă a încălzirii în ultimii 15 ani.

Glaciologul Maria Hoerhold a mai precizat că variabilitatea naturală a vremii și oscilațiile cauzate de un sistem meteorologic ocazional numit „blocarea Groenlandei” au ascuns anterior impactul schimbărilor climatice cauzate de om.

Cu toate acestea, în anii 1990, această schimbare a devenit prea evidentă pentru a mai fi ignorată.

Datele anterioare au arătat încălzirea Groenlandei într-un ritm mai scăzut decât în restul Arcticii, care se încălzea de patru ori mai repede decât media globală.

Datele de acum demonstrează că și în Groenlanda se întâmplă același lucru.

În primii 800 de ani, temperaturile s-au răcit treptat, apoi au urcat și coborât înainte de o creștere dramatică în anii 1990.

Maria Hoerhold a spus că există „aproape zero” șanse ca vârful de după 1995 să fie atribuit unui alt factor decât schimbărilor climatice.

Un alt set de nuclee de gheață a fost prelevat în 2019, dar datele sunt încă în studiu.

Cercetarea a mai arătat că mai multă apă este eliberată pe măsură ce gheața din Groenlanda se topește, contribuind la creșterea nivelului mării.

„Ar trebui să fim foarte îngrijorați de încălzirea Groenlandei de Nord”, a mai spus Jason Box, cercetător al Institutului de Meteorologie Daneză.