Autorităţile din Norvegia au anunţat refacerea unui gard existent în apropierea graniţei ruso-norvegiene din Nordul Îndepărtat, în încercarea de a preveni escapadele renilor în partea rusă, transmite AFP, citat de Agerpres.
Pentru prevenirea intruziunilor cervidelor, pe partea norvegiană există un gard, pe 150 dintre cei 198 de kilometri ai graniţei ce separă ţara scandinavă de Rusia.
Unele porțiuni ale gardului care separă Norvegia de Rusia datează din 1954
Cu toate acestea, din cauza faptului că unele porţiuni ale gardului datează din 1954, obstacolul a devenit, în timp, uşor de trecut.
”Şi pentru reni este strict interzisă trecerea graniţei în Rusia”, a declarat Direcţia norvegiană pentru agricultură într-un comunicat.
Renii norvegieni trec granița în căutarea pășunilor, fapt ce generează costuri și măsuri de prevenție
În ciuda restricțiilor, în acest an, 42 de cervide norvegiene au pătruns peste graniță în Rusia pentru a găsi pășuni în parcul național rus Pasvik Zapovednik.
În urma acestor incursiuni, autoritățile ruse solicită aproximativ 50.000 de coroane (mai mult de 4.300 de euro) ca despăgubiri pentru pagube, iar animalele sunt sacrificate când se întorc în Norvegia pentru a preveni repetarea situației.
Într-o mișcare de contracarare, Direcția pentru Agricultură a angajat o companie pentru a construi un nou gard pe o secțiune de șapte kilometri până pe 1 octombrie, investind 3.7 milioane de coroane.
Crescuți de comunitățile indigene sami din nordul Europei, renii sunt animale semi-nomade care efectuează migrații între pășunile de vară și cele de iarnă.
Federația Rusă și Norvegia au intrat în conflict din cauza unor reni care au trecut granița dintre cele două țări
Reamintim că Rusia a cerut Norvegiei o compensație de 4.2 milioane de euro pentru daunele provocate de renii norvegieni care au pătruns pe teritoriul său.
Rezervația naturală Pasvik din regiunea Murmansk solicită această sumă, echivalentă cu 47 de milioane de coroane norvegiene, pentru aproximativ 40 de reni care au rămas în Rusia timp de două luni.
Autoritățile ruse susțin că acești reni au cauzat pagube în natură și că recuperarea va dura ani de zile
Renii din Norvegia au traversat granița înghețată în rezervație în decembrie 2022, fiind observați de camerele de supraveghere.
Cu toate acestea, la începutul anului 2023, animalele s-au întors în Norvegia.
Pagubele au fost inițial evaluate la 50.000 de coroane norvegiene (aproximativ 4.460 de euro), conform declarațiilor directorului rezervației, Natalya Polikarpova.
Mai multe persoane au fost spitalizate după ce au inhalat fumul provenind de la un incendiu care a cuprins o groapă de gunoi din orașul Bandung din Indonezia.
Incidentul a avut loc în provincia indoneziană Java, iar autoritățile au declarat stare de urgenţă. Incendiul izbucnit la groapa de gunoi a fost activ timp de mai multe zile, transmite AFP, citat de Agerpres.
În groapa de gunoi sunt depozitate deșeuri care provin de la aproximativ 2.5 milioane de persoane
Incendiul s-a răspândit rapid în zona gropii de gunoi Sarimukti, unde sunt depozitate deșeuri provenite din orașul Bandung. Aceste deșeuri provin de la cei 2.5 milioane de locuitori ai orașului.
Eforturile de stingere a incendiului în acest teren cu o suprafață de 25 de hectare au fost îngreunate de căldura intensă și de vântul puternic.
De asemenea, AFP transmite că aproximativ 30 de autospeciale pentru stingerea incendiilor s-au luptat cu flăcările.
Zeci de localnici au dezvoltat infecții respiratorii
În urma fumului toxic emanat din incendiu, cel puțin 67 de localnici au dezvoltat infecții respiratorii ușoare. Presa din Indonezia relatează că doi dintre ei au necesitat internare.
Situația a determinat luarea deciziei de a ține elevii unei școli primare islamice acasă, pentru a evita expunerea la riscuri.
Unitatea de învățământ este situată la șase kilometri distanță de incendiu.
Potrivit sursei citate, incidentul subliniază o problemă de amploare: infrastructura de gestionare a deșeurilor în marile orașe din provincia Java, cea mai populată insulă din Indonezia, este insuficient dezvoltată.
Poliţiştii de frontieră ai Gărzii de Coastă au descoperit cinci exemplare de sturion viu în plasele braconierilor.
Lucrătorii Grupului de nave Sulina al Gărzii de Coastă au desfăşurat un control în golful Musura. Această acțiune a avut ca scop pentru prevenirea şi combaterea braconajului piscicol în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
Poliţiştii de frontieră ai Gărzii de Coastă au descoperit 1.125 de metri de plase de pescuit
În timpul controlului, poliţiştii de frontieră au descoperit 1.125 de metri de plase de pescuit şi cinci exemplare de sturion capturate în ele.
”Peştele a fost redat mediului natural, iar plasele tip ohane, în valoare de 5.000 lei, au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor. În cauză poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni la regimul braconajului piscicol, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea”, a precizat Garda de Coastă, potrivit publicației Cuget Liber.
Interzicerea capturării sturionilor în apele din România: măsuri pentru protejarea unei specii amenințate
În anul 2006, capturarea speciilor de sturioni în habitatele naturale din România a fost interzisă, într-un demers care viza conservarea acestor pești amenințați.
Decizia a fost luată ca răspuns la preocupările legate de scăderea globală a populațiilor de sturioni, cauzată de factori precum poluarea, supraexploatarea și construcția barajelor pe fluviul Dunărea, care a împiedicat migrația acestor specii.
În Columbia, un important proiect de protecție destinat broaștelor țestoase de apă dulce, desfășurat pe o perioadă de zece ani, se apropie de final, transmite Der Spiegel.
Ca parte a acestei inițiative, 1200 de pui de broaște țestoase au fost eliberați în mediul lor natural de-a lungul râului Meta.
Aceste reptile sunt în pericol de dispariție, iar acțiunea desfășurată de voluntari reprezintă o etapă crucială în eforturile de protejare a speciei
Ultima fază a proiectului, care a demonstrat eforturile a numeroși voluntari, a implicat eliberarea a puilor de broaște țestoase pe malurile râului Meta. Este vorba despre zona de frontieră dintre Columbia și Venezuela.
Ruth Bustos, coordonatoarea proiectului, a subliniat că în acest an au fost deja eliberați 3150 de pui de broaște țestoase în sistemul hidrografic sud-american, care este un afluent al râului Orinoco, unul dintre cele mai lungi râuri ale continentului.
Scopul fundamental al acestui proiect pe parcursul ultimilor zece ani a fost protejarea broaștelor țestoase de apă dulce din regiune
Prin aceasta, se dorește prevenirea comerțului ilegal și a prădătorilor naturali care amenință aceste reptile înarmate.
Carolina Pinzon, reprezentanta Gărzii de Coastă columbiene, a subliniat importanța continuării eforturilor de conservare.
Puii de broască țestoasă din Columbia sunt nu doar supraviețuitori excepționali, ci și componente vitale ale ecosistemului
Din păcate, multe specii de broaște țestoase se află în pericol de dispariție.
Țestoasele sunt vânate pentru diverse motive, cum ar fi carne, ouă sau pentru piața globală a animalelor de companie.
Mai mult, aceste reptile se confruntă și cu amenințările generate de schimbările climatice și de distrugerea habitatelor lor de către activitatea umană.
Potrivit unui studiu recent, aproximativ 10.000 de pui de pinguin imperial din patru colonii din Antarctica au murit.
Incidentul a avut loc, cel mai probabil, din cauza topirii gheții, care a generat un ”colaps catastrofal”, transmite BBC.
Puii de pinguin au murit la sfârșitul anului 2022, iar incidentul a fost înregistrat de sateliți
Dr. Peter Fretwell, de la British Antarctic Survey (BAS), a afirmat că dezastrele actuale reprezintă amenințări clare pentru viitorul speciei.
Peste 90% dintre coloniile de pinguini imperiali ar putea să dispară până la sfârșitul secolului, pe măsură ce gheața marină sezonieră a continentului dispare din cauza încălzirii globale.
”Pinguinii imperiali depind de gheață pentru a se putea reproduce. Această gheață reprezintă o platformă stabilă pe care păsările o folosesc pentru a-și crește puii. Dar dacă această gheață nu este la fel de extinsă cum ar trebui să fie sau se sparge mai repede, pinguinii sunt în pericol”, a declarat Dr. Peter Fretwell pentru BBC News.
Cu toate acestea, Fretwell a precizat că există speranță, cu condiția ca oamenii să reducă emisiile de carbon care provoacă încălzirea.
”Dacă nu reducem emisiile de carbon, aceste păsări iconice și frumoase vor dispărea”, a mai transmis Dr. Peter Fretwell.
Greenpeace International: ”Trebuie să folosim noul Tratat Global al Oceanului”
”Mai mult decât sfâșietor… Aproximativ 10.000 de pui de pinguin s-au înecat sau au înghețat în Antarctica din cauza topirii ghețarilor. Gheața s-a topit înainte ca acești pui să dezvolte penele impermeabile de care au nevoie pentru a înota. Trebuie să folosim noul Tratat Global al Oceanului pentru a proteja oceanele și climatul nostru”, se arată pe pagina de Facebook a organizației Greenpeace International.
Paiele ecologice din hârtie pot conține „substanțe chimice pentru totdeauna” legate de cancer, se arată într-un nou studiu, conform The Hill.
Oamenii de știință au detectat substanțe perfluorinate și polifluorinate (PFAS) în majoritatea paielor pe care le-au testat. Paiele pe bază de hârtie și bambus s-au clasat printre cele mai nocive, potrivit studiului, publicat în Food Additives and Contaminants.
Cunoscute pentru proprietățile lor antiaderente și impermeabile, PFAS sunt ingrediente comune într-o varietate de produse de uz casnic. Ele se folosesc la vase de gătit, ambalaje pentru alimente, îmbrăcăminte pentru orice vreme și produse cosmetice.
Există mii de tipuri de PFAS, dintre care unele au fost legate de cancer testicular, boli tiroidiene, cancer de rinichi și alte boli. Acești compuși sintetici sunt, de asemenea, notori pentru persistența lor în corpul uman și în mediu.
„Paiele fabricate din materiale pe bază de plante, cum ar fi hârtia și bambusul, sunt adesea promovate ca fiind mai durabile și mai ecologice decât paiele din plastic”, a spus autorul Thimo Groffen. El este cercetător de mediu la Universitatea din Anvers.
„Cu toate acestea, prezența PFAS în aceste paie înseamnă că nu este neapărat adevărat”, a adăugat Groffen.
Paiele ecologice, la fel de toxice ca cele din plastic
Pe baza unui studiu din 2021 care a identificat PFAS în paiele de băut din SUA, Groffen și colegii săi au încercat să stabilească dacă același lucru este valabil și în țara lor de origine, Belgia.
De asemenea, în SUA, multe state au interzis pungile de plastic de unică folosință în magazine.
Groffen și colegii săi au achiziționat 39 de mărci de paie de băut realizate din cinci materiale:
hârtie;
bambus;
sticlă;
oțel inoxidabil;
plastic;
Oamenii de știință au efectuat apoi două runde de testare pentru PFAS. Ei au determinat că 29 de mărci, sau 69%, conțineau aceste substanțe. S-au detectat18 tipuri de PFAS.
Paiele de hârtie erau cel mai probabil să conțină PFAS. Substanțele toxice au fost găsite în 18 din 20 de mărci, sau 90%. Dintre mărcile de bambus, patru din cinci – sau 80 % – aveau PFAS, potrivit studiului.
Trei din cele patru mărci de paie de plastic, sau 75%, conțineau PFAS, comparativ cu două din cinci, sau 40%, dintre mărcile de sticlă. Niciunul dintre cele cinci tipuri de paie din oțel inoxidabil eșantionate nu conținea PFAS, au remarcat oamenii de știință.
Cel mai identificat compus, PFOA, a fost interzis în întreaga lume din 2020.
Paiele de hârtie au iscat îngrijorări
Cercetătorii și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la prezența substanțelor TFA și TFMS, despre care au spus că sunt PFAS cu „lanț ultrascurt”, care sunt foarte solubili în apă și s-ar putea scurge din paie în băuturi.
Autorii au remarcat, totuși, că nu au testat dacă PFAS se scurgea de fapt din paie în lichide.
Nu se știe încă dacă PFAS a fost adăugat la paie în timpul procesului de producție în scopuri de hidroizolație sau dacă prezența acestor substanțe este rezultatul contaminării.
De exemplu, materialele pe bază de plante ar fi putut fi cultivate în sol poluat sau apa contaminată ar fi putut fi folosită în procesul de fabricație, au explicat autorii.
Cercetătorii au recunoscut, totuși, că aceste niveluri reprezintă doar o amenințare limitată pentru sănătatea umană.
Cu toate acestea, ei au subliniat că PFAS poate rămâne în organism mai mulți ani și se pot acumula concentrații.
„Cantități mici de PFASse pot adăuga la încărcătura chimică deja prezentă în organism”, a spus Groffen.
Pe Dunăre, în weekend-ul 26-27 august 2023, a fost poluare cu păcură, potrivit Antena 3 CNN.
Localnicii au surprins imagini cu pete mari de petrol ce se întind pe mai multe sute de metri.
„Ia uitați ce e pe Dunăre. Numai păcură. Toată Dunărea, numai păcură!“, se aude în clipul video.
Se pare că păcura provine de la navele care tranzitează, zi de zi, canalul Sulina. Autoritatea Navală Română a trimis deja o șalupă pentru a face verificări în zonă.
Instituția face verificări, pentru că există și posibilitatea ca petele să nu provină de la nave. Reprezentanții ANR au transmis că poluarea poate fi și de pe uscat. Potrivit acestora, dacă poluarea este de la o navă, comandantul acesteia va fi amendat.
În atribuțiile instituției stă și limitarea pagubelor produse de poluare cu păcură.
Poluare cu păcură pe Dunăre
După invazia rusă în Ucraina, canalul Sulina din Delta Dunării a devenit cea mai importantă rută de acces pentru nave. Traficul pe canal a devenit și mai intens după ce Rusia s-a auto-suspendat din acordul de tranzit al cerealelor ucrainene prin Marea Neagră.
În ultimele săptămâni, Rusia a bombardat silozurile cu cereale de la porturile ucrainene aflate pe brațul Chilia. Drept urmare, cea mai mare parte a comandanților de nave evită acum brațul Chilia și navighează pe Sulina.
Am fost avertizați că planeta noastră se va schimba în moduri de neimaginat dacă nu acționăm curând. Noi cercetări arată că aproape 50% dintre oamenii între 15 și 84 de ani au experimentat deja schimbări climatice semnificative, potrivit Science Alert.
Așadar, cât de multe schimbări climatice au experimentat oamenii până în prezent? În plus, cine a suportat cea mai mare încălzire până acum?
Acestea sunt întrebările pe care și le-a pus Andrew King, un climatolog de la Universitatea din Melbourne, Australia. El și colegii săi și-au propus să răspundă la acestea într-un nou studiu.
La câte schimbări climatice ai fost martor până acum
Cercetătorii au căutat un semnal clar al schimbărilor climatice cauzate de om în înregistrările locale de temperatură. Astfel de semnale apar din zgomotul de fond al modelelor meteorologice în schimbare.
După cum arată cercetările anterioare, semnalele de încălzire indusă de om au apărut în primă fază la tropice. De cealaltă parte, oceanele și regiunile polare ale lumii au absorbit o mare parte din căldură.
King și colegii săi au examinat experiențele oamenilor cu privire la schimbările locale de temperatură până în 2021. Ei au calculat acele schimbări într-un interval de timp pe care toată lumea îl poate înțelege: durata de viață a fiecăruia.
„Este important să înțelegem experiența oamenilor cu privire la schimbările climatice la nivel local pentru a vedea cine este cel mai afectat de schimbările pe care emisiile de gaze cu efect de seră ale umanității le provoacă asupra planetei”, a spus King pentru ScienceAlert.
Cercetătorii au calculat încălzirea pe care oamenii au experimentat-o în zona lor. Ei nu au calculat schimbările mai ample pe care le-ar fi putut percepe.
De asemenea, au cuantificat doar încălzirea locală, nu impactul valurilor de căldură prelungite, creșterea nivelului mării, furtunile, secetele și incendiile de vegetație.
„Aceasta este prima analiză care încearcă să estimeze apariția semnalelor locale de schimbări climatice experimentate de populația lumii”, au scris cercetătorii.
Schimbări radicale pentru oamenii cu vârste între 15 și 84 de ani
Temperaturile anuale locale s-au schimbat atât de mult pentru populația globală, încât analiza a constatat că aproape jumătate dintre oamenii cu vârste între 15 și 84 de ani din lume se confruntă acum cu un climat „necunoscut”, care este semnificativ diferit de când s-au născut.
Aproape 90% au experimentat schimbări de temperatură care echivalează cu un climat „neobișnuit”.
„Trebuie să lucrăm pentru a vedea dacă acest lucru înseamnă că au experimentat schimbări mai puternice, precum valurile de căldură. Vrem să înțelegem dacă cele mai grave efecte se aliniază cu cele mai mari schimbări climatice”, a spus King.
În ceea ce privește grupele de vârstă, analiza a constatat că persoanele de vârstă mijlocie, între 40 și 60 de ani, în special cei care trăiesc în jurul ecuatorului, au experimentat cel mai clar semnal de încălzire de-a lungul vieții.
Tinerii, afectați de schimbări climatice radicale
Semnalul la grupele de vârstă mai înaintată a fost diluat de anii de viață timpurii de stabilitate climatică relativă. De cealaltă parte, experiența de încălzire a tinerilor variază foarte mult în funcție de locul în care trăiesc.
Cei care trăiesc în zonele tropicale au suferit, în mod îngrijorător, aproximativ aceeași cantitate de încălzire în viața lor mult mai scurtă ca și populațiile mai în vârstă și mai bogate.
„Chiar și cu o populație mult mai tânără în regiunile tropicale cu venituri mici, experiența tipică de încălzire este, în medie, similară cu experiența regiunilor mai bogate, cu populații mult mai în vârstă”, a spus King.
Scopul studiului este de a transmite cât de repede se schimbă clima Pământului.
„Este imperativ nevoie să se ia măsuri substanțiale în materie de climă. Trebuie să se evite ca climatele locale să devină de nerecunoscut în timpul vieții umane”, concluzionează cercetătorii.
Fosta stație GPL, care a provocat dezastrul de ieri seara, din județul Dâmbovița, nu ar mai fi trebuit să funcționeze din data de 14.10.2020, după ce titularul a notificat APM Dambovita, prin adresa nr. 13425/14.10.2020, cu privire la încetarea activității în punctul de lucru din com. Crevedia, sat Crevedia, jud. Dambovița.
„Potrivit datelor transmise Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), de către reprezentanții Agenției pentru protecția Mediului Dâmbovița, Autorizatia de mediu pe care a detinut-o S.C. FLAGAS S.R.L. a fost emisă în vederea desfășurării activitatii „Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule (Statie SKID GPL)” și avea valabilitate în perioada 03.05.2016 – 03.05.2021.
Mai mult decât atât, pe amplasament putea exista, conform autorizației, doar un rezervor de depozitare GPL de 5.000 de litri și o pompă de distribuție GPL, neexistând vreo prevedere privind stocarea de autocisterne pe amplasament”, a declarat Președintele ANPM, Laurențiu Alexandru Păștinaru.
Având în vedere că notificarea pentru încetarea activității a fost înregistrată cu șapte luni înaintea expirării documentului, dată de la care nu a mai fost solicitată nicio viză anuală, Autorizația de mediu pentru acel punct de lucru și-a încetat valabilitatea încă de atunci.
Știre inițială –
A fost publicat raportul de calitate a aerului după explzia de la Crevedia de sâmbătă, 26 august 2023. Cele mai mari concentrații de PM 10, amoniac și hidrogen sulfurat au fost înregistrate la ora 24.00. Cele mai mari concentrații de PM 2,5, la ora 2.00
Au fost șase ore de monitorizare continuă, la 500 de metri de locul dezastrului. Opt poluanți de interes monitorizați și 102 valori de concentrații înregistrate cu autolaboratorul Agenției de Protecția Mediului București. Acesta a fost trimis în localitatea Crevedia, din județul Dâmbovița, la solicitarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM). Acesta este rezumatul în cifre al deplasării de urgență, de noaptea trecută, după prima explozie semnalată în zonă.
„Autolaboratorul a pornit către Dâmbovița în jurul orei 20.30, la cererea de suport tehnic adresată de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, APM București, pentru desfășurarea unor măsurători de calitate a aerului în zona producerii evenimentului. Punctul de monitorizare a fost stabilit la aproximativ 500 de metri de incendiu, la distanța minimă de siguranță stabilită de autoritățile responsabile cu gestionarea situației de urgență, în zona locuită, fiind pus în funcțiune imediat, pentru ca echipamentele să intre cât mai rapid în regim normal de funcționare”, a explicat Vicepreședintele ANPM, Adrian Haralambie Bidu.
Explozie Crevedia. Poluanții monitorizați
Cei opt poluanți de interes monitorizați, potrivit Șefului Serviciului Monitorizare și Laboratoare al APM București, Ing. Gabriel CIUIU, au fost particulele în suspensie:
PM10;
PM 2,5;
dioxidul de azot;
dioxidul de sulf;
monoxidul de carbon;
benzenul; (poluanți pentru care sunt definite după caz- valori limită orare, zilnice sau anuale conform legii104/2011 privind calitatea aerului înconjurător).
De asemenea, au fost determinate concentrațiile de amoniac și hidrogen sulfurat (concentrații maxime admisibile stabilite de STAS 12574/87). În plus, au fost determinate și pentru o serie de compuși organici volatili pentru care nu sunt stabilite în legislație valorile limită.
Conform Raportului de Monitorizare a calității aerului elaborat după încheierea misiunii, monitorizarea a început in jurul orei 22.45. Primele valori valide au fost obținute la ora 24, după ce echipamentele au intrat în regim normal de funcționare.
Datele de monitorizare obținute cu autolaboratorul au fost completate cu datele de monitorizare obținute în cadrul RNMCA. Cel mai apropiat punct de monitorizare PM10/ PM 2.5 fiind B30 – Buftea. Cea mai apropiată stație de monitorizare apropiată de București (cu mai mulți poluanți monitorizați) a fost B8 – Balotești.
Nu au fost înregistrate concentrații ridicate ale poluanților monitorizați, valorile fiind sub valorile limită sau CMA și într-un interval de valori care se regăsește și la alte stații de monitorizare din cadrul RNMCA, atât la ora măsurătorilor cât și în condiții normale, în afara perioadei de desfășurare a evenimentului.
Explozie Crevedia. Evoluția concentrațiilor de poluanți
Datele de monitorizare sunt prezentate în anexă iar concluzia generală este că evenimentul nu a avut un impact semnificativ asupra calității aerului. Pentru poluanții care nu avem definite valori limită orare sau CMA pe 30 de minute, datele sunt prezentate orientativ întrucât evaluarea calității aerului nu se poate face pe perioade mult mai mici decît perioada de referință pentru care au fost definite valorile limită (zi sau an calendaristic). Spre ora 3.30-4.00 dimineața a avut loc o ușoară creștere a concentrațiilor de particule în suspensie și dioxid de azot, foarte probabil datorită stingerii incendiului, moment în care fumul a rămas la nivelul solului și nu s-a dispersat.
Concentrațiile celorlalți poluanți monitorizați au păstrat valorile reduse, se mai arată în Raport. La ora 5.00 toate concentrațiile au revenit în trendul descendent, astfel că s-a decis încheierea acțiunii de monitorizare întrucât concentrațiile au fost reduse și nu se mai vedea nici fum, nici lumină de la un posibil focar.
Nici valorile obținute la stațiile de monitorizare cele mai apropiate (B30 -Buftea, B29 – Otopeni, B8 – Balotești, B26 și B27 – Voluntari) nu au înregistrat fluctuații deosebite ale concentrațiilor care să poată fi atribuite evenimentului, concentrațiile la aceste stații fiind de asemenea mici și sub valorile limită.
Puteți vedea evoluția concentrațiilor poluanților monitorizați pe parcursul celor șase ore, în tabelele următoare, care au fost anexate Raportului de Monitorizare.
În iunie 2023, Știrea Verde raporta că experții în energie făceau apel la o acțiune urgentă a guvernului pentru a preveni un dezastru de mediu global provocat de incapacitatea de a recicla panourile fotovoltaice. „Va fi un munte de deșeuri până în 2050. Cu excepția cazului în care lanțurile de reciclare pornesc acum. Producem din ce în ce mai multe panouri solare. Este un lucru grozav! Dar cum vom face față deșeurilor?”, spunea Ute Collier, director adjunct al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă.
Pentru a afla exact cum văd experții din România că stau lucrurile, am luat legătura cu Marius Costache, CEO GreenWEEE
Marius Costache, CEO GreenWEEE
Compania este parte a Green Group, care deține unul dintre cele mai mari este cel mai mare parcuri integrate de reciclare din Europa. Acesta este specializat în gestionarea deșeurilor reciclabile, reciclarea și recuperarea diferitelor tipuri de deșeuri. Marius Costache a acceptat să ne răspundă – și a făcut-o cuprinzător – la o serie de întrebări menite pentru a clarifica situația actuală a reciclării panourilor fotovoltaice.
Rep.: Există o piață a reciclării panourilor fotovoltaice în România?
Marius Costache: „Utilizarea panourilor fotovoltaice (PV) a câștigat popularitate în ultimii ani, în România, în special prin programul Casa Verde. Evident, numărul panourilor fotovoltaice ajunse la sfârșitul ciclului lor de viață va crește semnificativ în viitor, vorbim de următorii 15-20 ani, ceea ce va necesita o gestionare adecvată pentru a minimiza impactul asupra mediului. Se estimează că deșeurile generate de panourile fotovoltaice vor ajunge la 27 de milioane de tone în fiecare an, până în 2040.
La nivel de UE, panourile fotovoltaice sunt definite ca deșeuri electronice în Directiva privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE), astfel ca majoritatea statelor, ca și România, aplică colectarea pe principiul POM (put on the market). Infrastructura pentru colectarea DEEE-urilor este încă în dezvoltare în România, momentan nu există un sistem de colectare dedicat doar panourile fotovoltaice.
În plus, durata de viață a unui panou fotovoltaic depinde în mare măsură de faptul dacă este utilizat într-o centrală electrică de utilitate publică sau într-o instalație fotovoltaică rezidențială. Gospodăriile obișnuiesc să-și păstreze modulele pentru o perioadă mai lungă de timp, deoarece sunt mai puțin interesate de optimizarea randamentului financiar. Pe de altă parte, proprietarii de centrale fotovoltaice de scară mare încearcă să-și optimizeze profiturile, deoarece pentru ei este o investiție, iar în unele cazuri poate fi mai interesant din punct de vedere financiar să înlocuiască panouri fotovoltaice funcționale sau o instalație fotovoltaică completă cu o nouă instalație sau panouri fotovoltaice noi atunci când investiția își recuperează costurile (repowering) (sursa: PV CYCLE France).”
Foto: Componente electronice reciclate la Fabrica GreenWEEE
Rep:Care este rolul dumneavoastră în această piață?
MC: „Avem experiența celor 15 ani în piața reciclării DEEE-urilor, timp în care am gestionat diverse tipuri de echipamente, pe care le-am procesat în mod eficient. Avem o capacitate de tratare de 100,000 tone/an și am investit peste 40 mil euro în tehnologii avansate în cele trei fabrici de la Buzău și Câmpia Turzii, lucru care ne-a îmbunătățit eficiența proceselor de reciclare. Astăzi recuperăm 98% din DEEE-uri, ceea ce înseamnă că valorificăm la maxim materialele reciclate.”
Rep:Puteți să ne descrieți în ce constă procesul de reciclare? Mai precis, unde ajung panourile fotovoltaice, și ce se întâmplă cu ele acolo? Unde ajung componentele lor? Cât din volumul acestora lor reciclabil, ca procentaj, și cât ajunge la gropile de gunoi?
MC: „Am început să reciclăm PV și suntem singura entitate care facem asta, cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că volumele reciclate sunt încă foarte mici. Reciclarea panourilor fotovoltaice este deosebit de importantă pentru a extrage și a valorifica materialele valoroase din acestea: siliciu, sticlă, plastic, materiale neferoase (cupru).
Avem un proces de reciclare complet automatizat, folosind o tratate mecanică pentru a separa metalele de sticlă și siliciu. Într-adevăr, la nivel global, reciclarea panourilor solare rămâne o provocare, cu diverse procese în stadii incipiente de dezvoltare, dar încă fără o soluție comercială viabilă.
Materialele reciclabile obținute din panourile fotovoltaice sunt folosite pentru a fabrica noi produse. De exemplu, sticla recuperată poate fi folosită în industria constructoare sau în alte aplicații similare, cum ar fi producerea de geamuri sau materiale de construcție durabile. Cuprul și argintul, care sunt componente importante ale panourilor fotovoltaice, pot fi refolosite în alte echipamente electronice sau în alte industrii care utilizează aceste metale valoroase. Există și componente care pot fi mai dificil de reciclat sau care nu sunt reciclabile, iar componentele care nu pot fi reciclate sunt gestionate în conformitate cu normele și reglementările locale privind gestionarea deșeurilor. Obiectivul nostru este de a minimiza cantitatea deșeurilor care ajung la depozitele de deșeuri.”
Rep:Cum sunt recuperate celulele fotovoltaice de la consumator? Cât durează acest proces?
MC: „Traseul unui echipament trebuie să fie unul simplu: de la consumatori la companiile specializate în colectare și reciclare. Panourile pot fi colectate prin programe guvernamentale, prin programe voluntare ale companiilor de energie solară sau prin intermediul companiilor de reciclare.
Un studiu realizat de WEEEForum, în 2021, ”Probleme asociate cu panourile fotovoltaice și conformitatea cu legislația privind responsabilitatea extinsă a producătorului (EPR)”, menționează că ar ajuta în primul rând un cod specific deșeurilor pentru panourile fotovoltaice, lucru ce ar contribui la monitorizarea urmăririi și îmbunătățirea transparenței transporturilor de panouri fotovoltaice către facilitățile de reciclare din țările UE. Cu siguranță o astfel de inițiativă la nivel EU ar oferi o vedere mai clară privind fluxul panourilor fotovoltaice și destinația lor finală în fabricile de reciclare, în special pentru că procesul de reciclare este important pentru a proteja mediul.”
Componentele electronice sunt separate pentru reciclare. Foto: GreenWEEE
Rep: Este o afacere profitabilă, de viitor, care să atragă suficient de mulți operatori economici încât procesul de recuperare al materialelor să devină unul uzual, de rutină? Cum vedeți dumneavoastră viitorul, din punct de vedere al reciclării panourilor fotovoltaice?
MC: „Pe măsură ce numărul de instalații solare crește în întreaga lume, se preconizează o creștere a cantității de panouri fotovoltaice care vor fi scoase din uz și care vor necesita reciclare. Astfel, cererea pentru fabrici de reciclare PV va crește semnificativ. Acest lucru deschide oportunități pentru industria de reciclare a panourilor fotovoltaice pentru a prelua și a recupera materiale valoroase.
Într-un studiu din 2016 privind reciclarea panourilor solare, Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă (IRENA) estimează că materialele recuperate din panourile fotovoltaice ar putea avea o valoare de 450 de milioane de dolari până în 2030 și ar depăși 15 miliarde de dolari până în 2050. Deci, recuperarea locală a acestor materiale generează atât reintroducerea lor în economie, dar și venituri pentru reciclatori.”
Rep: Aveți previziuni cu privire la reciclarea panourilor fotovoltaice?
MC: „În viitor, vor apărea noi soluții de reciclare mai eficiente și mai avansate, capabile să obțină o mai mare valoare din materialele recuperate din panourile fotovoltaice și să reducă pierderile în timpul procesului de reciclare. Și odată ce vor apărea volumele, atunci va fi o piață destul de profitabilă, foarte bine dezvoltată.
Cred totodată că și stabilirea unor politici și reglementări clare privind responsabilitatea extinsă a producătorului (EPR) poate contribui la crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea sustenabilă a acestei industrii.”
Rămâne de văzut dacă guvernul României va asculta, la rândul său, de experți precum Costache, pentru a încuraja o industrie atât de necesară.
