9.1 C
București
duminică, 22 martie, 2026
Acasă Blog Pagină 557

Plantarea de copaci în orașe ar putea reduce decesele cauzate de caniculă. Cluj-Napoca, orașul cu cei mai mulți morți prematur din cauza căldurii în 2015

Sursă - Unsplash

Plantarea de copaci ar putea însemna că mai puțini oameni mor din cauza temperaturilor din ce în ce mai ridicate în timpul verii în orașe, sugerează un studiu, potrivit The Guardian.

Creșterea nivelului de acoperire a arborilor de la media europeană de 14,9% la 30% poate scădea temperatura în orașe cu 0,4 grade Celsius, ceea ce ar putea reduce decesele cauzate de căldură cu 39,5%, conform modelelor din 93 de orașe europene.

Tamara Iungman, de la Institutul de Sănătate Globală din Barcelona, a declarat:

„Acest lucru devine din ce în ce mai urgent pe măsură ce Europa se confruntă cu fluctuații de temperatură mai extreme cauzate de schimbările climatice.

Știm deja că temperaturile ridicate din mediile urbane sunt asociate cu rezultate negative asupra sănătății, cum ar fi insuficiența cardiorespiratorie, internarea la spital și moartea prematură”, a spus ea.

Echipa ei dorește să influențeze factorii de decizie politică pentru a face orașele mai verzi, „mai durabile, mai rezistente și sănătoase”, precum și pentru a atenua problemele climatice, a adăugat ea.

De asemenea, se așteaptă că bolile și decesele cauzate de căldură să reprezinte o povară și mai mare pentru serviciile de sănătate în perioada următoare.

Cercetătorii au folosit date despre mortalitate pentru a estima reducerea potențială a deceselor de la temperaturi mai scăzute, ca urmare a acoperirii crescute a copacilor.

Folosind date din 2015, ei au estimat că din cele 6.700 de decese premature din acel an atribuite temperaturilor urbane mai ridicate, 2.644 ar fi putut fi prevenite dacă acoperirea arborilor ar fi crescut.

Sursă – Unsplash

Plantarea de copaci, extrem de necesară în Cluj-Napoca

Orașele cele mai susceptibile de a beneficia de creșterea acoperirii arborilor sunt în sudul și estul Europei, unde temperaturile de vară sunt cele mai ridicate și acoperirea arborilor tinde să fie mai scăzută.

În Cluj-Napoca, orașul cu cel mai mare număr de decese premature din cauza căldurii în 2015, de 32 la 100.000 de oameni, acoperirea arborilor este de doar 7%.

În Lisabona, Portugalia, este de până la 3,6%, iar în Barcelona de 8,4%.

În comparație, aceasta este de 15,5% la Londra și 34% la Oslo.

Mark Nieuwenhuijsen, cercetător la Institutul de Sănătate Globală din Barcelona, a declarat că echipa a ales procentul de 30%, deoarece aceasta este o țintă la care lucrează în prezent multe orașe.

El a spus că nu este nevoie ca clădirile să fie distruse și înlocuite cu parcuri, deoarece există suficient spațiu pentru a planta mai mulți copaci în toate orașele pe care echipa le-a analizat.

Acesta a lăudat inițiative precum planul de 3 miliarde de copaci al Uniunii Europene și propunerea guvernului Regatului Unit de a se asigura că fiecare casă se află la o distanță de 15 minute de un spațiu verde.

El a adăugat că orașele care sunt „prea dominate de mașini” ar trebui să ia în considerare înlocuirea drumurilor asfaltate, care absorb căldura, cu copaci.

Sursă – Unsplash

Plantarea copacilor aduce numeroase beneficii pentru sănătate

Plantarea mai multor copaci în orașe ar trebui să fie prioritară, deoarece aduce o gamă uriașă de beneficii pentru sănătate, dincolo de reducerea deceselor cauzate de căldură, a adăugat el, inclusiv reducerea bolilor cardiovasculare, a demenței și a sănătății mintale precare.

Profesorul Yadvinder Malhi, profesor de știință a ecosistemelor la Universitatea din Oxford, care nu a fost implicat în studiu, a spus:

„Mai mult de jumătate din oamenii de pe Planetă trăiesc în orașe, așa că copacii vor fi esențiali pentru a face zonele urbane rezistente la schimbările climatice și vor îmbunătății calitatea mediului urban.

Copacii urbani aduc multe beneficii colaterale dincolo de adaptarea la schimbările climatice: multe studii arată că doar a vedea și a mirosii copacii aduce un beneficiu de sănătate și bunăstare, precum și de îmbunătățire a biodiversității urbane”, a spus el.

Activiștii de mediu care au aruncat un tort pe statuia de ceară a Regelui Charles al III-lea au fost amendați

Sursă - Captură foto The Sun

Activiștii de mediu care au aruncat un tort pe fața unei statui de ceară a Regelui Charles al III-lea din Madame Tussauds au fost obligați să plătească atracției turistice din Londra o despăgubire de 3.500 de lire sterline, potrivit The Guardian.

Eilidh McFadden, în vârstă de 20 de ani, și Tom Johnson, în vârstă de 29 de ani, au fost găsiți vinovați de prejudicii penale la tribunalul din Westminster pentru aruncarea unui tort vegan, în toamna anului trecut, pe statuia de ceară Regelui Charles al III-lea.

După incident, statuia a avut nevoie să fie revopsită, în timp ce sacoul, cămașa, papionul și peruca au trebuit curățate.

Potrivit instanței, unii angajați au fost nevoiți să lucreze timp de cinci ore, în vreme ce vizitarea a fost oprită pentru aproape o oră, fapt ce ar fi împiedicat intrarea a până la 900 de persoane.

Judecătorul districtual Neeta Minhas le-a spus celor doi că este convinsă că prejudiciul este „semnificativ” și „nu este minor sau temporar”.

„Dacă prejudiciul este semnificativ, chiar și în cadrul unui protest pașnic, nu ar fi disproporționat să existe o condamnare și vă voi găsi pe amândoi vinovați”, a spus ea.

Activiștii de mediu au fost obligați să plătească până la 3.500 de lire

Aceasta i-a dat lui Tom Johnson o eliberare condiționată de 12 luni, dar l-a obligat să plătească despăgubiri de 1.750 de lire sterline și costuri de 250 de lire sterline.

De cealaltă parte, McFadden, care a avut trei condamnări anterioare, a fost obligat să plătească aceeași sumă și a primit un ordin comunitar de 12 luni, inclusiv 80 de ore de muncă neremunerată.

Ambii au negat acuzațiile.

Jonathan Bryan, pentru acuzare, a spus următoarele:

„Punerea unei plăcinte cu cremă pe un model de ceară a regelui Charles nu va convinge pe nimeni de schimbările climatice, este o acțiune total banală”, a spus el.

În apărarea sa, McFadden a replicat:

„Spuma de bărbierit pe o lucrare de ceară nu este nimic în comparație cu daunele pe care le vedem din cauza crizei climatice, a spus acesta.

Campusul studențesc Tei face primul pas către un viitor verde

Parc urban - Foto Facebook Platforma de mediu pentru Bucuresti

Fundația Comunitară București lansează un nou proiect prin intermediul Platformei de mediu pentru București, susținut de campania ECOBONUS, alături de Coca-Cola HBC România, PENNY România și GreenPoint Management.

Proiectul OPEN, implementat de Asociația ClimatoSfera în campusul Universității Tehnice de Construcții București, va reînvia o zonă verde de 2.400 m2 pentru comunitatea din București.
Acest laborator viu va oferi multiple beneficii din care enumerăm
-O zonă de parc urban deschis pentru activități recreative (aprox. 1.100 m2), inclusiv un mic spațiu de joacă, și va deveni repede un model de regenerare urbană.
-O zonă de grădină urbană (aprox. 740 m2), unde comunitatea poate învăța despre agricultura urbană și modalități de reducere a amprentei de carbon și de contribuție la economia circulară.

Un bărbat a aruncat în Argeș 300 de litri de deșeuri petroliere

SURSA: Apele Române

Intervenție la limită a specialiștilor de la Apele Române Argeș-Vedea, după ce un bărbat a deversat 300 de litri de deșeuri petroliere în apa curgătoare. Cei de la Apele Române și poliția au fost sesizați încă de marți seară cu privire la incident. Iar în această dimineață au revenit la fața locului. „În cursul dimineţii, colegii noştri de la Apele Române Argeş-Vedea au revenit la locul identificat pentru prelevarea de noi probe de apă şi demararea acţiunilor de igienizare a zonei. La faţa locului, se află şi reprezentanţii Inspecţiei Bazinale de Apă”, precizează cei de la Apele Române într-un comunicat pe Facebook.

Dosar penal pentru deșeuri de la un service deversate în râu

Ulterior si cei de la politie au venit cu precizări: „în urma investigaţiilor efectuate s-a stabilit faptul că, în dimineaţa zilei de 31 ianuarie, în jurul orei 10:00, un bărbat de 38 de ani din Suseni, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale (…) având ca obiect de activitate servicii de reparaţii auto, ar fi deversat, în canalul colector al apelor pluviale, cantitatea de aproximativ 300 de litri de deşeuri petroliere. Cu ocazia cercetării la faţa locului au fost ridicate probe de sol, apă şi din substanţa cu aspect şi miros petrolier în vederea efectuării unei expertize pentru a se stabili dacă poluarea a fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală sau dacă apa a devenit dăunătoare sănătăţii oamenilor, animalelor sau plantelor, conform legislaţiei în vigoare”, se arată într-un comunicat al IPJ Argeș.  Incidentul s-a petrecut marţi seara, când echipele Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea au intervenit pentru identificarea sursei de poluare de pe râul Argeş, în zona respectivă.

S-a intervenit pentru curățarea zonei

„În urma inspectării cursului apei şi a zonelor riverane s-a constatat că posibila cauză a poluării este deversarea unei cantităţi de uleiuri sau produse petroliere într-un afluent al râului. Au fost prelevate probe de apă din mai multe zone, urmând să se efectueze analizele de laborator pentru identificarea substanţelor poluante. Echipele Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea vor interveni în cel mai scurt timp pentru curăţarea zonei”, au explicat cei de la Apele Române. La faţa locului au fost prezente şi echipele ISU Argeş, reprezentanţii Gărzii de Mediu Argeş, poliţiştii din cadrul Secţiei 1 Poliţie Piteşti, grupa operativă şi poliţiştii din cadrul Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase, în vederea efectuării cercetării şi stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul

Românii vor plăti 50 de bani în plus pentru fiecare băutură pe care o cumpără. Tanczos Barna: PET-urile, sticlele și dozele nu vor mai polua mediul

Sursă - Unsplash

Tanczos Barna, ministrul Mediului, a anunțat marți, 31 ianuarie 2023, că toți producătorii și comercianții de băuturi trebuie să se înscrie în baza de date a Sistemului de Garanție-Returnare, potrivit News.ro.

Înscrierea este obligatorie și trebuie făcută până la data de 28 februarie 2023.

În caz contrar, în urma controalelor, Garda de Mediu va începe să aplice amenzi celor care nu se vor conforma.

„De la magazinele mici la supermarketuri, de la producătorii de apă minerală la sectorul HoReCa, toți producătorii și comercianții de băuturi trebuie să se înregistreze în baza de date a Sistemului de Garanție-Returnare (SGR)”, a scris, pe Facebook, ministrul Mediului.

Înscrierea este obligatorie și se face pe platforma RetuRO, pe site-ul www.returosgr.ro.

„Astfel, comercianții, producătorii sau importatorii de băuturi în ambalaje de unică folosință din plastic, sticlă sau metal, cu volume între 0,1 litri și 3 litri inclusiv, și cei din domeniul HoReCa au obligativitatea legală de a se înregistra până la pe 28 februarie.

Nerespectarea acestei obligații va fi sancționată de Garda Națională de Mediu cu amendă cuprinsă între 20.000 și 40.000 de lei”, a mai spus Tanczos Barna.

Tanczos Barna: Românii vor plăti cu 50 de bani în plus

Astfel, PET-urile, sticlele și dozele de bere nu vor mai ajunge în natură și nu vor mai polua mediul, ci vor fi reciclate și reutilizate, potrivit ministrului Mediului.

În acest sens, cetățenii trebuie să facă următoarele lucruri:

  1. vor plăti o garanție de 50 de bani atunci când cumpără o băutură de la un comerciant;
  2. după golirea ambalajului, va trebui să îl returneze în orice magazin din România
  3. în schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanției plătite inițial.

Reamintim că obligațiile comercianților și producătorilor sunt stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 1074/2021 și includ, printre altele:

  • organizare de puncte de returnare a acestor ambalaje în cadrul magazinelor;
  • să preia în cadrul punctelor de returnare toate ambalajele SGR returnate de consumatori sau utilizatori finali și să restituie acestora valoarea garanției la momentul returnării ambalajelor SGR;
  • să protejeze ambalajele SGR preluate în cadrul punctelor de returnare împotriva deteriorării, furtului și a altor situații similare, până la preluarea acestora de către administratorul SGR;

Linie subacvatică de cablu din lume va face legătura între România și Georgia

Sursa foto: Playtech
Sursa foto: Playtech

Cea mai lungă linie subacvatică de energie și cablu digital din lume urmează să fie instalată între țărmurile de est și de vest ale Mării Negre, notează cepa.org. Acest angajament a fost luat de liderii Azerbaidjanului, Georgiei, României și Ungariei la București pe 17 decembrie. Iar acordul prevede transmiterea energiei verzi din Caucazul de Sud către Europa și face parte din planurile mai ample ale Uniunii Europene (UE) pentru diversificarea energetică. Proiectul a fost lăudat de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, drept „plin de posibilități”. Ideea liniilor electrice submarine între Georgia și România a luat naștere în timpul discuțiilor de parteneriat ale țării cu UE încă din 2018. Conceptul inițial s-a bazat pe interesul Georgiei de a-și stimula integrarea economică în bloc, precum și pe potențialul de a exporta hidrocentrale. energie către Europa. Aceasta a determinat Georgia să solicite Băncii Mondiale un studiu de prefezabilitate, care a fost finalizat în 2020 (și acum este disponibil publicului).

Proiectul este în faza studiului de fezabilitate

Proiectul, la rândul său, a primit un nou impuls cu interesul Azerbaidjanului de a-și dezvolta vastul potențial de generare de energie eoliană în Caspică. Georgia trece acum la etapa studiului de fezabilitate, finanțat de Banca Mondială, care ar trebui să confirme viabilitatea comercială a proiectului, capacitatea optimă de transport și rutarea exactă. De asemenea, va examina unele dintre provocările tehnice, inclusiv geografia dificilă a Mării Negre, precum și necesitatea de a traversa două conducte submarine de gaze naturale care leagă Rusia și Turcia. În plus, studiul de fezabilitate va evalua necesitatea unei infrastructuri electrice suplimentare la capătul georgian și românesc pentru a asigura funcționarea stabilă a rețelelor electrice ale acestora. Estimările inițiale ale costurilor sunt de aproximativ 2,5 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari), cu o sursă potențială de finanțare pentru finanțarea Planului economic și de investiții european al UE. Alte finanțări pot veni de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Corporația de finanțare a dezvoltării internaționale din SUA (DFC) și altele.

Angajamentul este susținut politic

Având în vedere implicarea României și a Ungariei, ambele membre ale Inițiativei Trei Mări (3SI), ar fi firesc să fie implicat și Fondul 3SI. Au existat mai multe proiecte anterioare de transmitere a energiei de pe țărmurile de est la vest ale Mării Negre, dar acestea s-au prăbușit din cauza unei serii de probleme politice, economice și tehnice. Acestea includ proiectul conductei de gaze naturale White Stream pentru a transporta gaze turkmene în Europa prin Azerbaidjan și Georgia, precum și proiectul de interconexiune pentru gaz natural lichefiat (GNL) Azerbaidjan-Georgia-România. Cu toate acestea, de data aceasta există o voință politică vizibilă de a construi infrastructura. Întreruperea livrărilor rusești a fost un șoc grav pentru Europa, iar nevoia urgentă de a îndeplini obiectivele privind schimbările climatice cu energie mai ecologică oferă ambele un impuls semnificativ. Proiectul cablului de alimentare submarin are o șansă realistă de implementare. Acest lucru ar deschide o cale pentru alte proiecte care să contribuie la creșterea conectivității în Marea Neagră.

Aerul irespirabil de la periferia Capitalei stârnește reacții în lanț

Aer poluat groapa de gunoi - Foto Pixabay

Oamenii care stau în zona limitrofă Bucureștiului, mai exact în Vest, acuză faptul că aerul este din ce în ce mai greu de respirat. Aceștia spun că se simte un puternic miros de gaze, și au făcut nu mai puțin de 200 de sesizări către Garda Națională de Mediu. Numai că sursa poluării pare foarte greu de găsit. Există în acest moment pe rol mai multe controale, mai ales că există informația potrivit căreia mirosul ar proveni de la deșeuri în descompunere. „Vom veni cu trei laboratoare cu care vom măsura hidrogenul sulfurat, pentru că reclamațiile sunt pe gaze, în partea de vest a capitalei. E posibil să vină și din partea Iridex-ului, zona sectorului 1. Atunci când o astfel de groapă se închide, în special apele subterane trebuie întreținute 30 de ani”, a spus explicat Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Laurențiu Alexandru Păștinaru, potrivit Impact.ro.

Se ard deșeuri, iar altele se descompun, spun activiștii

Pe de alta parte Oana Neneciu, activit de mediu, a declarat pentru Știrea Verde că  “…în jurul Bucureștiului, în unele localități din Ilfov avem identificat acest fenomen al arderilor ilegale de deșeuri, sunt focare identificate deja în Sintești, Glina, Bolintin, Bragadiru, zona de nord vest. Acest fenomen afectează masiv calitatea aerului, întrucât am identificat arderi de cauciucuri și materiale provenite din dezmembrări auto, care dau un fum foarte toxic și un miros greu. O altă sursă a mirosului sunt descompunerile de deșeuri din depozitele, unde se produce hidrogenul sulfurat. Acesta, dacă nu este ars la temperaturi foarte mari, așa cum ar trebui, și este eliminat direct în atmosfera dă un miros greu, care ne afectează fizic și psihic. În București avem ambele fenomene, care, combinate cu poluarea provenită din trafic și încălzirea locuințelor dau un cocktail de aer toxic, de multe ori insuportabil. În ianuarie 2023, de exemplu am avut aceste episoade de poluare masivă care s-au văzut pe senzorii aerlive așa cum de altfel arată și graficele”.

Calitatea aerului este foarte una foarte scăzută

Cert este că oamenii din zonă sunt extrem de revoltați de ceea ce respiră. „Sunt seri în care miroase foarte puternic a gaz, sunt seri în care miroase puternic a cauciuc ars, a deșeuri arse. Ne uităm și pe aplicație și spune că, calitatea aerului este foarte rea, în condițiile în care este ger, ar trebui să fie aer curat”, a declarat una dintre persoanele care locuiește în zonă. „După ora 6-7 seara miros de petrol, de gaz. Ne gândeam că e ceva scăpare de gaz, dar începea și mirosul de gunoi ars. Nu putem să deschidem absolut deloc geamul seara”, a explicat și un bărbat. Rămâne de văzut dacă cei de la Garda de Mediu vor reuși să identifice problema. Vom reveni.

Ministerul Mediului lansează primul program destinat flotelor electrice din România | FOTO

Sursă - Ministerul Mediului

Ministerul Mediului anunță, prin vocea ministrului Tanczos Barna, că va lansa, pentru prima dată în România, flotele electrice, iar schema de ajutor de stat urmează să fie pusă la punct în cel mai scurt timp, potrivit Agerpres.

Tanczos Barna a participat marți, 31 ianuarie 2023, la un eveniment în cadrul căruia a fost livrat primul camion electric unei companii din România.

Modelul este un Mercedes-Benz eActros.

„Proiectul în sine și toate proiectele de acest gen sunt proiecte de pionierat pe care le susține Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Și dacă tot o este o premieră – ajunge primul camion electric în România – vine în premieră și primul program destinat flotelor electrice din România.

Prin Administrația Fondului pentru Mediu, 2023 este primul an când vom finanţa, cu 250 de milioane, flotele comerciale.

Dincolo de pragul acela de 200.000 de euro, care era pragul de ajutor de minimis, venim cu acest ajutor de stat, în interesul și în sprijinul firmelor care încearcă să-și transforme flota într-una fără emisii de carbon sau măcar să reducă emisiile de carbon, prin înlocuirea parțială a acestor mijloace de transport.

Este un program complex, este un fel de pionieriat și pentru noi, dar împreună cu actorii din piață, cu asociația producătorilor/importatorilor de mijloace de transport și cu firmele care au asemenea flote și cu firmele de leasing trebuie să punem la punct, în cel mai scurt timp posibil, această schemă de ajutor de stat“, a spus Tanczos Barna.

Sursă – Ministerul Mediului

Ministerul Mediului: Lucrurile se schimbă sub ochii noștri

Camionul e Actros este un vehicul complet electric, sustenabil, avangardist, inovator și silențios, ideal pentru transportul mărfurilor în mediul urban, ceea ce marchează un nou pas important în tranziția către un transport sustenabil.

„Lucrurile se schimbă în jurul nostru cu o viteză incredibilă şi, indiferent dacă ne uităm la e-mobilitate, dacă ne uităm la progresul tehnologic în tot ce înseamnă emisii de carbon sau reducerea emisiilor de carbon, sub ochii noştri lumea se schimbă.

Se schimbă în favoarea acestor tehnologii, în favoarea soluţiilor care pun o presiune mai mică asupra mediului înconjurător.

Mobilitatea bazată pe consumul de hidrocarburi a pus o presiune atât de mare asupra mediului înconjurător încât, astăzi, ne luptăm cu acest fenomen, incredibil, câteodată nerecunoscut sau neacceptat, al schimbărilor climatice“, a spus Barna Tanczos.

Sursă – Ministerul Mediului

Paradox cu utilizarea energiei nucleare în Germania. Berlinul se pregătește să închidă ultimele 3 centrale din țară

Germania - Foto Unsplash

Majoritatea nemților susține continuarea utilizării energiei nucleare, în ciuda ultimelor trei centrale nucleare rămase în Germania și care ar urma să se închidă în aprilie, potrivit Remix News.

Fundația Konrad Adenauer din Bonn a realizat o cercetare și a constatat că 71% dintre respondenți susțin generarea de energie electrică prin sisteme nucleare, în timp ce doar 29% consideră că energia nucleară „nu mai ar trebui să fie folosită deloc”.

Conflictul din Ucraina și criza energetică care a urmat în Europa au dat bătăi de cap guvernului german.

Executivul condus de Olaf Scholz urma să închidă porțile celor trei centrale nucleare rămase din țară la sfârșitul anului trecut, în conformitate cu procesul de eliminare treptată inițiat de administrația Angelei Merkel încă din 2011.

Totuși, pe fondul crizei energetice, energia nucleară a ajutat guvernul, deoarece dependența de importurile energetice din Rusia a dus țara la o penurie uriașă.

Pe parcursul anului trecut, costurile la energie au crescut și multe companii au avertizat cu privire la riscul falimentului.

Germania se pregătește să închidă ultimele 3 centrale nucleare

Astfel, Guvernul german a fost nevoit să ofere o suspendare a execuției centralelor electrice până în aprilie 2023.

Cu toate acestea, în loc să continue să-și extindă producția de energie nucleară, așa cum a făcut Ungaria cu extinderea centralei nucleare din Paks, Germania e hotărâtă să renunțe definitiv.

Andre Baumann, subsecretarul de stat pentru mediu, climă și energie din Baden-Württemberg, unde se află centrala nucleară Neckarwestheim, a insistat că această prelungire a fost ultima.

Baumann este membru al Partidului Verzilor Germani și a făcut un lobby puternic împotriva energiei nucleare, în ciuda votului Parlamentului European pentru menținerea acesteia pe lista surselor de energie „verzi” eligibile pentru finanțare UE.

Decizia PE a adus bucuriei Cehiei, Ungariei și Poloniei, care au fost în favoarea continuării utilizării energiei nucleare

Nu toți membrii guvernului de coaliție federală din Germania sunt însă mulțumiți de renunțarea la energia nucleară.

De pildă, Partidul Liber Democrat (FDP) vrea să inițieze o discuție despre o posibilă prelungire după aprilie.

„Nemții vor ca centralele nucleare să continue să funcționeze. Ar trebui să facem acest lucru posibil”, a spus Michael Kruse, purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar FDP pentru politica energetică.

„Clima ne va mulțumi”, a adăugat el.

Reamintim că, în urmă cu două săptămâni, Activiștii de mediu din Germania s-au confruntat cu poliția în localitatea Luetzerath, după ce s-a încercat o demolare planificată pentru deschiderea unei mine pe cărbune.

Colterm cere Primăriei Timișoara suma de 80 de milioane de lei, banii pentru certificatele de poluare. În caz contrar, compania ar putea intra în faliment, iar școlile și spitalele vor rămâne fără apă caldă și căldură

Sursă - Dominic Fritz Facebook

Colterm are nevoie de 80 de milioane de lei pentru cumpărarea certificatelor de poluare. Altfel, la 1 mai 2023, compania ar putea intra în faliment, conform OpiniaTimișoarei.

Primăria Timișoarei a fost informată, prin administratorul judiciar, de solicitare banilor pentru cumpărarea a 227.000 de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, aferente anului 2022.

„In ipoteza in care Colterm SA nu va achiziționa pana cel târziu la data de 30 aprilie 2023 certificatele de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2022, contribuția și penalitățile de întârziere pe care le va aplica AFM debitoarei Colterm SA (…) prin decizie de impunere ce constituie titlu executoriu, vor conduce la declanșarea procedurii de faliment a debitoarei Colterm SA”, se precizează în notificarea transmisă Primăriei Timișoara de către administratorul judiciar Alfa & Quantum Consulting SPRL – Maestro SPRL – Insolvein SPRL.

Astfel, Colterm SA cere administrației publice suma de 80 de milioane de lei pentru a cumpăra certificatele EUA.

Banii vin în plus față de subvențiile de 180 de milioane de lei prevăzute în bugetul din acest an.

Firma de insolvență sugerează două soluții:

  • mărirea capitalului social;
  • achitarea pierderilor induse tehnologic;

În cazul în care nu se va lua o decizie în acest sens, Colterm va intra în faliment la data de 1 mai, iar cei aproximativ 50.000 de abonați, persoane fizice, școli, spitale și alte instituții vor rămâne fără apă caldă și căldură.

Colterm ar putea intra în faliment. Se cere o ședință de urgență la primărie

Radu Toanca, consilier PSD, a solicitat o ședință de urgență a Consiliului Local, pentru a se lua o decizie benefică pentru Colterm, astfel încât falimentul să fie evitat:

„Solicităm conducerii Primăriei Timișoara convocarea de urgență a unei ședinte de Consiliu Local, înainte de adoptarea Bugetului pe anul 2023, unde să se stabilească o modalitate legală de sprijin financiar care să împiedice falimentul societății de termoficare.

Atragem atenția că o adresă similară trimisă Primăriei Municipiului Timișoara, la începutul anului 2022, a fost ignorată de edili, iar consecințele pentru Colterm au fost catastrofale: încasarea unei amenzi de 14,5 milioane de euro, a spus Radu Toanca, consilier local din partea Partidului Social Democrat.