Spațiul public e, din ce în ce mai mult, sufocat de betoane. În spatele blocurilor construim parcări. Între blocuri – locuri de joacă pentru copii, neapărat acoperite cu beton sau zgură.
Parcurile, acum câțiva ani pline de copaci, lasă să se-ntrevadă copăcei nou plantați, încadrați de beton. Iarbă? Prea puțină. Copaci de zeci de ani – tăiați, pentru a face loc altor și altor construcții haotice, moderniste, inutile. Inutile pentru noi, nocive pentru natură.
Copacii rămași, cei de pe spațiul public, suferă în fiecare an de o toaletare haotică, o ciopârțire sadică, bolnăvicioasă
Nu vorbim despre vecini zeloși, care decid că un copac de pe trotuar le murdărește mașina impecabilă, parcată fix în fața apartamentului. Și se gândesc, cu de la sine putere, să taie câteva crengi.
Există și aceștia, dar, de obicei, pot fi opriți dacă îi tragi de mânecă și-i informezi că nu e legal să ”toaleteze” copacii ”comunitari”. Și agiți, demonstrativ, un telefon de pe care poți suna la poliție. Eventual, reciți câteva articole de lege. N-o să le cunoască, n-o să le caute, dar se vor opri, pentru că pari că știi despre ce vorbești. Oricum, după cum spuneam, aceste cazuri sunt din ce în ce mai rare.
Ce se întâmplă, însă, când toaletarea e realizată de angajați ai Primăriei?
Îi știm cu toții. Domnii aceia, îmbrăcați cu vestele Primăriei, care se plimbă prin cartiere, înarmați cu drujbe, să facă ”curățenia de primăvară”. În multe cazuri, în urma lor rămân, în locul copacilor care chiar seamănă a copaci, niște stâlpi siniștri. Tunși fără milă, ciopârțiți fără temei.
Domni care nu știu că această toaletare nu se face după ureche, după cum îți dictează ție simțul estetic în acel moment, sau pentru a bifa, cu succes, un anumit număr de copaci mutilați, la sfârșitul zilei.
Ce trebuie să știți când intervine ”toaletarea anuală”, înfăptuită sub oblăduirea Primăriei?
– În echipa cu pricina trebuie să existe, obligatoriu, un inginer horticultor/peisagist/silvic, care să se asigure că operațiunea se realizează fără a pune în pericol viața copacului
– Se poate îndepărta un maximum de 15% din potențialul folar al arborelui
– E obligatoriu ca echipa să aibă aviz de toaletare. Cel mai probabil îl au, dar e o informație pe care trebuie s-o știi, în condițiile în care observi că totul se face ”după ureche”. Dacă avizul nu există, poți chema, liniștit, Poliția
– Dacă avizul există, dar tăierile sunt agresive (peste 1/3 din înălțimea arborelui, îndepărtarea coroanei sau a unor ramuri foarte groase, dar evident sănătoase, nu uscate) – poți apela Poliția, Direcția de Mediu și Primăria
– Nucii și castanii au regim special, fiind protejați de lege
În loc să ne lamentăm, mai bine acționăm pentru schimbare
Dacă observați că toaletarea e abuzivă, acționați. Avem din ce în ce mai puțini copaci și asta se simte, direct, la nivelul de poluare. Standardul UE e de 26 mp spațiu verde/cap de locuitor, în timp ce, în București, acesta a ajuns la circa 9 mp/locuitor (incluzând cimitirele și pădurile care au mai rămas pe la periferie), adică de 3 ori mai puțin decât standard.
Ne plângem de calitatea aerului și contribuim activ la poluare. Stă în puterea fiecăruia dintre noi să schimbe ceva.
Nu spun să ne apucăm să plantăm cu toții copăcei, pentru a înlocui răul făcut de alții. Dar un gest atât de simplu ca monitorizarea toaletărilor care se întâmplă lângă noi, sub ochii noștri, poate îmbunătăți situația actuală.
Dacă am fi cu toții, măcar câtuși de puțin atenți, n-am schimba, radical, planeta. Am face, în schimb, un pas mic către normalitate.
Plantarea copacilor ajută în combaterea schimbărilor climatice, răsadurile vor deveni pădure, iar pădurea va stopa poluarea. Cu toate acestea, avem nevoie de mai multe miliarde de răsaduri, transmite National Geographic.
Conform unui studiu, Statele Unite ale Americii trebuie să dubleze producția de răsaduri pentru a îndeplini obiectivele de reîmpădurire. Cercetătorii au ajuns la concluzia că, deși plantarea copacilor reprezintă cel mai simplu mod pentru a combate emisiile de carbon, trebuie rezolvată, întâi, problema răsadurilor.
Potrivit studiului publicat în revista Frontiers in Forests and Global Change, nu există, în prezent, suficienți puieți, cel puțin în Statele Unite, pentru a ține pasul cu obiectivele activiștilor de mediu.
Răsadurile costă, dar trebuie plantate, nu amânate
Dacă eforturile de reîmpădurire vor ajuta la combaterea schimbărilor climatice, studiul constată că pepinierele din Statele Unite vor trebui să își mărească producția la cel puțin trei miliarde de răsaduri pe an – mai mult decât dublul nivelurilor actuale.
Acest lucru trebuie să se întâmple ”mai devreme decât mai târziu”, a declarat autorul principal al studiului, Joe Fargione, director științific pentru Regiunea America de Nord a The Nature Conservancy. ”Nu poți planta un copac până nu îl crești. Și nu o poți cultiva în grădiniță până nu ai sămânța”.
Pentru a înțelege mai bine procesul de creștere a producției de arbori, Fargione, împreună cu alți cercetători au investigat anul trecut 181 de pepiniere federale, de stat și private, pepiniere care înglobează cel puțin jumătate din toată producția de răsaduri din S.U.A.
Rezultatele, publicate luna trecută, arată că pepinierele produc, în prezent, 1,3 miliarde de răsaduri pe an, care în mare parte vor înlocui copacii tăiați de companiile de cherestea sau pierduți în incendii. Pentru a extinde pădurile dinstatele Unite, ar fi nevoie de încă 1,7 miliarde de răsaduri pe an.
Totul se plătește în milioane de dolari, inclusiv răsadurile
Creșterea atât de mare a producției de răsaduri și asigurarea faptului că puieții trăiesc suficient de mult pentru a lupta cu emisiile de carbon vor costa zeci de miliarde de dolari, potrivit studiului.
Un alt cost: va fi necesară pregătirea specialiștilor în colectarea semințelor. De asemenea, se vor face investiții noi în infrastructură, dar și într-o monitorizare pe termen lung pentru a se asigura că pădurile supraviețuiesc în fața dăunătorilor, a secetei și a incendiilor sălbatice.
Desigur, principalul dăunător rămâne omul și tot el este principala amenințare care a dus la schimbările climatice.
Deși implică timp, răbdare și bani, plantarea mai multor copaci pentru a compensa emisiile de carbon va crește și mai mult cererea de răsaduri. Desigur, este o veste bună și o oportunitate de extindere, un sfat pentru fiecare țară.
Un exemplu: producția de răsaduri a atins apogeul acum 30 de ani. La sfârșitul anilor 1980, peste 2,6 miliarde de răsaduri erau produse, în fiecare an, în Statele Unite. Odată ce recesiunea din 2008 a închis multe pepiniere, acest număr a scăzut la mai puțin de un miliard.
”Imaginați-vă că vă pierdeți 75% din capacitate”, a spus Dan Rider, director asociat al Maryland Forest Service, asupra impactului pe care recesiunea și alți factori l-au avut asupra pepinierei forestiere John S. Ayton.
Va fi nevoie de multă muncă pentru a reuși, a spus Eric Sprague, vicepreședinte în cadrul American Forests, o organizație de conservare care a ajutat la conducerea noului studiu.
”Nu este vorba doar de extinderea și îmbunătățirea a ceea ce avem”, a spus Sprague, ”ci de adăugarea de noi pepiniere pentru puieți, pentru a atinge acest obiectiv”.
Dacă toate pepinierele, atât publice, cât și private, funcționează la capacitate maximă, studiul estimează că s-ar putea cultiva încă 400 de milioane de răsaduri în fiecare an.
Cercetătorii se așteaptă, de asemenea, la alte 1,1 miliarde de răsaduri care ar putea fi produse anual, dacă majoritatea pepinierelor s-ar extinde dincolo de capacitatea lor actuală.
Culoarea Lacului IOR a devenit subiect de contradicții între ONG-uri și Apele Române și încă nu s-a ajuns la o concluzie.
ONG-urile susțin că este vorba de poluare, pe când reprezentanții Apelor Române insistă pe faptul că indicatorii de calitate sunt în jurul valorilor normale.
Locuitorii Sectorului 3 ai Capitalei au observat că apa lacului are, de câteva zile, o culoare ciudată. Respectiva culoare brun-roșcată a stârnit controverse și numeroase întrebări.
Cea mai previzibilă cauză ar fi poluarea, mai exact fecalele existente în lac. Este ipoteza ONG-urilor, mai exact ipoteza Fundației Eco Civica. Reprezentanții nu s-au rezumat la speculații, ci au prelevat probe din apele Lacului IOR, declarând într-o postare pe pagina de Facebook că ”a reieșit clar că lacul e plin de fecale” și a fost identificat și un potențial poluator.
Lacul IOR, după o analiză a Gărzii de Mediu: fecale și poluare
De asemenea, au fost făcute numeroase sesizări, iar, în urma acestora, Garda de Mediu și Apele Române au intervenit imediat, au efectuat un control pe lacul IOR și au prelevat probe de apă. După analiza probelor la un institut abilitat a reieșit clar că lacul e plin de fecale.
”A reieșit o calitate slabă a apei la bacterii coliforme, nitriți și amoniu. Ceilalți indicatori sunt o treaptă mai sus. Fiind lac natural ce are la bază 3 izvoare, și nu apă curgătoare, potențialul poluator neluând in calcul acest lucru, s-a produs acest fenomen de inroșire pentru că întreaga cantitate de fecale deversată a intrat in reacție cu apa din lac, neexistând fenomenul de diluție și ,,deplasare” a poluării specifice apelor curgătoare. Garda are identificat un potențial poluator și a dispus PS3 să facă verificările necesare identificării sursei de…fecale”, precizează Fundația Eco Civica.
Lacul IOR, după o analiză a Apelor Române: valori normale
Apele Române susțin că, din analizele preliminare ale apei lacului IOR efectuate de către laboratorul propriu, indicatorii de calitate respectiv cei fizico-chimici și biologici se situează în jurul valorilor normale. Mai mult, instituția precizează că analizele au fost solicitate în cadrul unui control coordonat de către Garda Naţională de Mediu care a fost sesizată cu privire la modificarea culorii apei lacului.
”Lacul IOR se află în administrarea Primăriei Sectorului 3. Acesteia i s-a solicitat să continue monitorizarea calității apei, atât din punct de vedere bacteriologic, cât și al faunei acvatice, deși nu există mortalitate piscicolă”, se arată în postarea Apelor Române.
Când două instituții se contrazic, singura care iese în pierdere este natura și, în cazul de față, lacul.
Nu li se răspunde concret locuitorilor Sectorului 3, sau, dacă ”lupta pentru a avea dreptate” reprezintă un răspuns, nu de acesta era nevoie.
În județul Argeș, problema gunoiului a fost luată în piept de ADI Servsal încă din anul 2009, prin asocierea tuturor unităților administrativ-teritoriale din județul Argeș, inclusiv Consiliul Județean Argeș. La suprafață, totul e bine, numai că membrii ADI nu sunt cu toții prieteni, dat fiind că nu toate localitățile mai privesc cu ochi buni „Acordul de asociere” încheiat pe 30 de ani. Municipiul Pitești, cel puțin, duce o luptă surdă cu ADI, tranșată în Consiliul Local și mai apoi în instanță, deoarece se dorește delimitarea de Asociație, iar până acum conflictul nu a fost stins de instanță în favoarea ADI.
În 2020 în Pitești s-a decis atribuirea directă a serviciului de salubrizare către propriului operator și cam asta a fost până acum, deși ADI Servsal a solicitat tribunalului anularea hotărârii de CL referitoare la această problemă pe gunoi. Procesul încă se judecă, iar ADI în Argeș numără tonele de gunoi fără a calcula și Piteștiul. „În prezent, la nivelul municipiului Pitești serviciul de colectare-transport a deșeurilor este prestat de către Societatea Salubritate 2000 SA Pitești, contract încheiat prin atribuire directă, de către Primăria municipiului Pitești”, arată chiar ADI într-un răspuns transmis redacției noastre. Mai mult decât atât, municipiul reședință de județ și-a făcut propriul plan în ceea ce privește strategia de dezvoltare a serviciilor de salubrizare.
În ciuda neînțelegerilor actuale, Piteștiul a fost unul dintre primii membri ai ADI Servsal, în 2009. Și, din ce se arată în Strategie, nu are de gând cu adevărat să iasă din ADI Servsal, ci pur și simplu nu va acorda mandat special pentru elaborarea și aprobarea strategiilor proprii privind dezvoltarea serviciilor a programelor de reabilitare, extindere și modernizare a sistemelor de utilități publice existente, precum și a programelor de înființare a unor noi sisteme, inclusiv cu consultarea operatorilor; pentru aprobarea documentației de atribuire, sau aprobarea modificării contractelor de delegare a gestiunii și elaborarea și aprobarea regulamentelor serviciilor, a caietelor de sarcini, a contractelor de furnizare/prestare a serviciilor și a altor acte normative locale referitoare la serviciile de utilități publice, pentru sabilirea și aprobarea anuală a taxelor pentru finanțarea serviciilor comunitare de utilități publice sau pentru aprobarea stabilirii, ajustării sau modificării prețurilor și tarifelor.
Cum s-a împărțit gunoiul în județ
ADI a decis că pentru gunoiul din Argeș răspund pe partea de colectare și transport trei entități: Financiar Urban SRL pentru Curtea de Argeș-Domnești și Costești, Asocierea SCTDM pentru Mioveni-Topoloveni și Câmpulung-Rucăr (contractele fiind încheiate pe 8 ani), precum și Salubris SA, pentru Pitești-Sud și Pitești-Nord, în baza unui contract încheiat pe un an. Mai departe, de depozitarea deșeurilor se ocupă Asocierea Girexim Universal SA, SC Eco Bihor SRL și Keviep Epitoipari es Kereskedelmi KFT. Această ultimă societate este de fapt o sucursală în Oradea a unei firme mamă din Ungaria, care se ocupă de lucrări de construcții a proiectelor utilitare pentru fluide. Nu e tocmai pe cai mari, dat fiind că în 2019 societatea a declarat că a avut 3 angajați și un profit de -75.706 lei, la o cifră de afaceri de 10.182 lei, însă una peste alta, gunoiul nu e lăsat la porți, ne spune ADI. Mai ales că pentru serviciul de depozitare a deșeurilor generate în tot județul Argeș a fost încheiat un contract pe 20 de ani, termen care expiră în 2022.
În total, pe zona Curtea de Argeș-Domnești sunt deservite 61.140 persoane fizice (34.190 de gospodării) și 2.247 persoane juridice, pe Zona Costești 54.400 persoane fizice (26.110 gospodării) și 639 persoane juridice, pe Zona Mioveni-Topoloveni 78.001 persoane fizice (37.237 gospodării) și 2.247 persoane juridice, pe Zona Câmpulung-Rucăr – 60.668 persoane fizice (31.066 gospodării) și 1.520 persoane juridice, iar pe Zona Pitești-Sud și Pitești-Nord sunt deservite 94.610 persoane fizice (45.898 gospodării) și 2.420 persoane juridice.
Taxele și tarifele „se uită” și la om
ADI Servsal ne-a comunicat și cât gunoi a fost strâns în tot anul 2020, totalul fiind de 133.773,90 tone de deșeuri municipale. Cel mai mult a fost adunat din Pitești Nord – 37.172,38 tone, urmat de Pitești-Sud – 24.792,97 tone, Mioveni-Topoloveni – 20.765,45 tone, Curtea de Argeș-Domnești – 16.742,77 tone, Câmpulung-Rucăr – 16.650,8 tone și Costești – 7.791,06 tone. Per total, au fost 133.773,90 tone de deșeuri municipale, față de 138.547,38 tone în 2019 și 124.342,63 în 2018. Din toată cantitatea colectată în anul 2020, 17.024,21 de tone au fost deșeuri reciclabile din SMID Argeș, alte 3.045,56 de tone au fost raportate de operatorii economici privați, iar când s-a tras linie s-a ajuns la concluzia că 10.640,39 de tone au fost valorificate energetic.
„În prezent, colectarea deșeurilor în toate zonele de delegare se face pe fracții, cu respectarea prevederilor legale în vigoare și în funcție de nivelul de conștientizare. Pentru implementarea instrumentului „plătește cât arunci” a fost schimbat sistemul de colectare al deșeurilor (de la platforme comune-containere la pubele individuale – colectare din poartă în poartă) în majoritatea localităților unde infrastructura a permis. Astfel s-a obținut un control mai bun asupra generării cantităților de deșeuri la fiecare utilizator. ADI Servsal a pus la dispoziția utilizatorilor serviciul de colectare-transport a deșeurilor din ariile delegate pubele, containere, saci și compostoare, toate destinate separării la sursă a deșeurilor reciclabile”, ne spune ADI Argeș.
Argeșenii plătesc pentru deșeuri municipale tarife și taxe diferențiate, în funcție de tipul acestora, indiferent că se află în mediul rural sau urban. Astfel, tariful pentru gunoiul colectat din poartă în poartă este de 334,45 lei pe tonă, în timp ce taxa de colectare pentru același tip de serviciu este de 299,16 lei pe fiecare tonă. În județ mai există o taxă de colectare de la platformă, doar pentru mediul rural, în valoare de 273,95 lei pe tonă, în timp ce tariful de colectare a deșeurilor din construcții este de 97,11 lei pe metrul cub, indiferent de mediu, că e el urban sau rural. În ceea ce privește deșeurile biodegradabile, tariful pentru colectarea din poartă în poartă este de 292,92 lei pe tonă, taxa este de 257,63 lei, în timp ce taxa pentru colectarea de la platformă ajunge la 232,42 de lei pe fiecare tonă colectată din mediul rural.
Potrivit ADI, taxele și tarifele de mai sus sunt calculate fără TVA, însă includ costurile privind depozitarea și tratarea biodeșeurilor. Pe de altă parte, tariful perceput beneficiarilor agenți economici sau instituțiilor este de 100,34 lei pe metru cub, preț fără TVA. Acestea nu sunt însă prețurile finale. „Taxelor/ tarifelor pentru deșeuri reziduale cuprinse în planul tarifar li s-au adăugat, începând cu 1 ianuarie 2019, contribuția pentru economia circulară, de 30 de lei pe tonă în anul 2019, respectiv de 80 de lei pe tonă în anul 2020. Contribuția economică circulară a fost introdusă prin OUG 74/17 iulie 2018, privind modificarea Legii 2011/2011, a Legii 249/2015 și OUG 196, se introduce în taxe/ tarife, se aplică pentru cantitățile de deșeuri eliminate prin depozitare și se plătește trimestrial, către Administrația Fondului pentru Mediu”, ne-a lămurit ADI Servsal.
ADI are totuși în vedere și prețul care apare pe facturi, explicându-ne că „tarifele/ taxele variază de la localitate în funcție de cantitatea generată/ persoană”. Pe acest principiu, taxa în mediul rural la nivelul anului 2019 a variat de la 5 lei la 7 lei/ persoană/ lună, în vreme ce tariful perceput în mediul rural a variat de la 7,14 lei la 9,52 lei/ persoană/ lună. În același timp, taxa în mediul urban la nivelul aceluiași an a variat de la 7 lei la 9,5 lei/ persoană/ lună, iar tariful a variat de la 10,68 lei la 12,21 lei/ persoană/ lună. La nivelul anilor 2019/ 2020 au fost aplicate doar tarife pentru colectarea deșeurilor reciclabile: pentru colectarea de plastic și metal – 1.130,30 lei pe tonă, pentru sortarea gunoiului reciclabil – 379,04 lei pe tonă, pentru colectare sticlă – 827 lei pe tonă, iar pentru colectare de hârtie, carton sau lemn – 779,62 lei pe tonă.
Alte tarife făcute publice de ADI Argeș sunt cele legate de depozitare. Astfel, dacă pentru deșeurile biodegradabile – compostare, pentru cele provenite din construcții și demolări și pentru parte din deșeurile nepericuloase se percep tarife de 41,53 lei pe tonă, pentru deșeurile municipale solide în amestec, inclusiv deșeurile stradale, se aplică un tarif de depozitare de 83,06 lei pe tonă, la care se adaugă cei 80 lei pe tonă economie circulară. În plus, la toate cele de mai sus se calculează și aplică și taxa pe valoare adăugată.
În prezent, ne spune ADI Servsal, toate deșeurile din Argeș ajung la Depozitul Ecologic de la Pitești-Albota, însă gunoiul ridicat din zonele Câmpulung-Rucăr, Curtea de Argeș Domnești și Costești sunt inițial transportate la Stațiile de transfer Câmpulung, Curtea de Argeș și Costești, „unde trec prin procese de selectare și apoi deșeurile destinate depozitării sunt transportate la Depozitul Ecologic”. Depozitul de la Albești este de altfel unicul autorizat și conform și este exploatat în baza unui contract de delegare atribuit în 2012, pentru 20 de ani, prin procedura de licitație publică, Asocierii Girexim Universal SA, SC Eco Bihor SRL și Keviep Epitoipari es Kereskedelmi KFT, operator licențiat ANRSC.
Argeșenii sunt mulțumiți, dar nu prea se știe cam cât
Ce rezultă din cele de mai sus ar fi că niciun deșeu nu e lăsat în urmă, întru satisfacția argeșenilor care plătesc prețul final. ADI Argeș ne comunică faptul că efectuează chestionare și studii pentru a măsura gradul de satisfacție al locuitorilor față de activitatea de colectare a deșeurilor, însă nimic recent. Totul, din cauza coronavirusului! „Nu avem date recente în legătură cu gradul de satisfacție al utilizatorilor serviciului de salubritate, având în vedere că anul 2020 a fost afectat de pandemie”, se scuză Servsal-ul. În schimb, ADI a avut grijă ca fiecare argeșean să afle cam care e treaba cu avantajele unei colectări civilizate. Nu chiar gratis, ci bănuim că pe bani.
„În vederea aplicării prevederilor legale în domeniu și scopul găsirii de soluții în vederea atingerii țintelor de reciclare și de deviere la depozitare, la nivelul ADI Servsal Argeș s-au derulat numeroase campanii de informare și conștientizare publică (Argeșul curat, Sacul pentru reciclabil, Patrula Eco, Selectează deșeurile. Implică-te și tu), s-a urmărit mediatizarea continuă și pe cât mai multe canale de comunicare a cerințelor și obligațiilor ce revin în sarcina beneficiarilor serviciilor de salubrizare, s-a completat și mărit capacitatea de sortare mecanică a deșeurilor, inclusiv prin construirea și darea în folosină, în anul 2020, a unei noi instalații de tratare mecanică în cadrul CMID Albota-Pitești, s-a suplimentat cantitatea de deșeuri valorificate energetic, prin unitățile specializate cu care operatorul CMID Albota-Pitești are relații contractuale, s-a implementat și se utilizează cu succes un Soft de înregistrare, monitorizare și raportare date TRADES, prin care se pot monitoriza, în timp real, cantitățile de deșeuri în amestec colectate și cele care rezultă în urma sortării”, asigură ADI.
În mai, 2020, Munții Făgăraș devenau ”acasă” pentru zimbri, iar Fundația Carpathia aducea în țară simbolul românesc. În mai, importam tradiția noastră de la state ca Polonia sau Germania și o monitorizam, cu scopul de a o păstra.
Zimbrul, un simbol românesc și o specie care a fost mult timp pe cale de dispariție, rămâne atent monitorizat, atât în rezervații, cât și în sălbăticie. Deseori asociat cu fenomenul de ”resălbăticire”, zimbrul nu mai este considerat o specie vulnerabilă.
În 2020, Marina Drugă, managerul proiectului LIFE Bison a explicat faptul că nașterile în sălbăticie și sprijinul comunităților locale sunt semnale bune care ne spun că zimbrii aparțin acestor plaiuri ancestrale.
De asemenea, managerul proiectului a menționat că nu trebuie să uităm că specia este încă amenințată de provocări diverse, de la pierderea habitatului, la neclaritatea proceselor legislative.
”De aceea considerăm că doar împreună putem lucra spre a ne asigura că nu va regresa progresul făcut în ultimii 70 de ani, ci vom fi martorii unei schimbări în bine”, a declarat Marina Drugă.
Zimbri cu pui, filmați în județul Neamț
În timpul unei acțiuni de monitorizare a faunei, a fost filmată o turmă de zimbri. Administratorii parcului natural au surprins imaginile în pădurile din județul Neamț.
Turma de zimbri a fost filmată de angajații Romsilva, regia care administrează rezervația naturală din județul Neamț. Animalele au simțit prezența oamenilor și au încercat să protejeze puiul de zimbru care îi însoțea, precizează Descoperă.ro.
”Imagini splendide cu o turmă de zimbri în libertate într-o pădure din Parcul Natural Vânători Neamț într-o filmare realizată de colegii noștri în timpul acțiunilor de monitorizare. Se poate observa în imagini cum adulții protejează puiul de zimbru și țin sub observație pe colegii noștri, care au păstrat distanța de turmă. Specialiștii Romsilva monitorizează permanent zimbrii din Parcul Natural Vânători Neamț”, au relatat, pe Facebook, reprezentanții Romsilva.
44 de zimbri, dintre care 15 s-au născut în libertate
În Parcul Natural Vânători Neamț sunt eliberate anual în natură mai multe exemplare de zimbru, după o selecție riguroasă. În prezent acolo trăiesc 44 de zimbri, dintre care 15 s-au născut în libertate, potrivit Mediafax.
Parcul este situat în nordul județului Neamț și se întinde pe o suprafață de 30.818 hectare, din care 26.190 de hectare sunt acoperite cu pădure.
Zona a fost inclusă în prestigiosul ”Top 100 de destinații sustenabile” și este singurul loc din Europa în care există, concomitent, zimbri în libertate, în semilibertate și în captivitate, menționează sursa citată.
Există numeroase sfaturi pentru o viață mai sănătoasă, o viață care nu include foarte mult plastic. Am putea renunța la produsele de unică folosință, am putea recicla sau, pe cât posibil, i-am putea educa pe ceilalți pentru a înțelege că traiul confortabil înseamnă, în cele mai multe cazuri, un plus de suferință adusă mediului.
Plasticul: un produs fără de care avem impresia că nu putem supraviețui, dar un confort al oamenilor, care distruge zilnic mediul. Ambalaje, haine, tacâmuri, accesorii sau produse de igienă, toate ajung subiect pentru semnale de alarmă transmise prin intermediul video sau prin fotografii.
Dacă primele afectate sunt animalele marine, subiectul a ajuns să fie dezbătut și de veterinari.
Un exemplu este cel din India, unde veterinarii au extras nu mai puțin de 71 de kilograme de deșeuri din plastic din stomacul unei vaci. Atât animalul, care era gestant, cât și puiul acestuia nu au supraviețuit.
Se estimează că există în jur de cinci milioane de vaci în orașele Indiei, cele mai multe aflându-se în pericol din cauza cantitiăților enorme de gunoi pe bază de plastic existente pe străzi.
Respectivul caz reprezintă o radiografie a problemelor ecologice cu care statul se confruntă zi de zi. Este vorba de poluare și de faptul că multe animale sunt abandonate.
Deșeurile din plastic: o ”normalitate” care ucide
”Noi, oamenii, alegem să mâncăm ceea ce este mai bun, dar am ajuns să nu ne mai pese de celelalte ființe. Ne debarasăm de gunoi, mizerie și deșeuri. Practic, din gunoiul nostru se hrănesc animalele străzii, animalele abandonate de noi. Deșeurile noastre, plasticul, gunoiul, toate ajung în stomacul lor. Noi stăm la baza acestui proces, noi suntem cauza a ceea ce se întâmplă”, a explicat un veterinar din India.
Dacă, pentru români, vitele reprezintă industrie, indienii se confruntă cu abandonul acestor animale, care pot fi văzute zilnic pe străzile orașelor, în căutare de hrană. Este vorba despre un număr alarmant, aproximativ 5 milioane de vite rătăcind, în căutarea hranei.
În foarte multe state, sacrificarea vitelor sau consumul cărnii de vită este interzis, motiv pentru care mulți își abandonează animalele.
Românii refuză conceptul de reciclare și, dintr-o nostalgie inutilă, păstrează telefoanele mobile vechi. Desigur, rămân în trend, achiziționând ultimul model, dar amintirea este amintire. Nu renunță nici plătiți la ”comoara” uitată prin sertar, nu se despart de aparatul vechi și inutil și găsesc mereu loc pentru a adăuga încă un exemplar în prețioasa colecție.
Conform unei platforme online de electronice uzate din Germania, cifrele estimate sunt aproape incredibile.
Avem mai multe telefoane uzate decât populație: românii ţin în dulapuri 22 de milioane de telefoane mobile nefolosite
În realitate, aceste aparate sunt deșeuri care conțin piese sau metale prețioase ce ar putea, în orice moment, fi refolosite.
Auzim zilnic de programe de buy back, sau de campanii: românii ar putea apela gratuit la firme care vin şi ridică aparatele de la domiciliul clientului.
Cu toate acestea, cu greu îi desparți pe oameni de telefoanele vechi, nostalgia rămâne un stil de viață, iar reciclarea iese din discuție.
Roxana Puiu, reprezentant Asociația Environ: ”În ceea ce priveşte telefoane mobile, e important să ştim că acestea au, pe lângă plastic, sticlă şi metal, au metale preţioase, precum aurul, argintul, platina. Sigur, în cantităţi foarte mici, dar este păcat ca ele să stea aruncate într-un sertar.”
”Comorile” toxice și nostalgia românului pentru obiectele inutile
Un singur telefon mobil vechi poate conține cupru, palladium, tantal, cobalt, iridium. Aceste metale prețioase pot fi reciclate. În egală măsură, comorile uitate în dulapurile românilor sunt și deosebit de toxice.
Conform studiilor efectuate de specialiști, trăim un fenomen cel puțin interesant: mineritul urban, în care săpăm în dulapurile noastre după aceste comori. Poate noi nu ne vom îmbogăţi. Dar reciclarea ajută să ridicăm presiunea de pe mediul înconjurător, arată Știrile Pro TV.
Cristian Pocol, președinte Asociația Respo Dee: “Securitatea informaţiilor pe care le au în aceste telefoane este la un nivel foarte ridicat. Nimeni nu mai consumă timpul să recupereze aceste informaţii.”
Studiul german a analizat 27 de ţări. România se afla pe locul 9 la numărul de telefoane pe care le ţinem prin dulapuri. Dacă mobilele nefolosite din cele 27 de ţări ar fi duse la reciclat, suma obţinută din extragerea metalelor preţioase existente în aparate precum, aur, argint, paladiu, platină şi cupru, ar atinge 1,9 miliarde de euro. Vorbim în total de aproape 24.000 de tone de deşeuri care echivalează cu peste 54 de avioane Boeing sau cu mai mult de 138 de balene albastre cu 173 tone fiecare, mai arată sursa citată.
Un alt fapt îngrijorător este că respectivele 22 de milioane de telefoane mobile uitate prin sertare sunt echivalente cu 653 de tone de deşeuri.
Cu alte cuvinte, românii trăiesc în casă cu deșeurile, s-au obișnuit cu ele, iar ideea că ar putea recicla, chiar și contra cost, este revoltătoare.
Motanul din incinta Spitalului Animalelor Orfane din Galați ajută animalele să treacă peste traumele suferite, peste operații și le este companion pe durata tratamentului.
Despre el, veterinarii spun că este un motan terapeut și este singurul patruped care nu poate fi adoptat: nu din cauza faptului că ar fi reticent cu alte patrupede sau cu vreun posibil stăpân, ci pentru că a devenit un membru al familiei din clinică.
Indianul, motanul cu veleități de medic veterinar, se atașează foarte rapid de orice ”pacient” din clinică și are grijă ca animalele rănite să se însănătoșeacă rapid.
A primit numele de ”Indianul” pentru că a fost salvat de pe platforma combinatului SIDEX, din Galați. Mulți dintre gălățeni știu despre conducerea combinatului siderurgic, conducere formată, de aproape două decenii, de patroni din India.
În momentul în care a fost salvat, motanul era rănit și a fost transportat la Spitalul Animalelor Orfane, din cadrul adăpostului ”Ajutaţi-l pe Lăbuş”.
Conform celor relatate de personalul medical, ”acțiunea” Indianului a început încă de când era internat și era, la rândul său, un pacient. Veterinarii au observant că motanul se apropie de toate animalele care ajung cu probleme la spital.
Din pacient, un membru al echipei de veterinari din cadrul Spitalului Animalelor Orfane
Exemplele sunt numeroase: Indianul a dormit zile întregi cu o oaie rănită, a stat cu alte pisici bolnave, chiar şi câini accidentaţi, care au suferit diferite traume.
”Ştim că torsul pisicilor este relaxant şi ne eliberează de stres. Acest motan reprezintă un factor pozitiv pentru toate animalele care ajung în clinică. Am observat că se ghemuieşte lângă ele, iar torsul lui calm le linisteşte şi le ajută să treacă mai uşor peste traumă. Nu ştim exact ce le şopteşte, dar cu siguranţă este terapie pentru că acestea se relaxează, se simt mai bine în preajma lui”, spune Corina Grigore, administrorul Ajutaţi-l pe Lăbuş.
”Motanul terapeut face parte din familie. El ajută, practic, toate animalele care ajung la spital. Le strânge în jurul lui. Ne-a impresionat foarte mult prietenia dintre o oaie şi motanul terapeut. A fost ceva incredibil. A stat lângă ea, a dormit multe nopţi pe ea, până oiţa s-a făcut bine. Stătea lângă ea când îi făceam perfuzii. A fost minunat. Şi acum oiţa este bine”, spune Lilu Gal, reprezentantul Spitalului Animalelor Orfane.
Inofensivi, delicați, dar pe cale de dispariție în anumite zone din Statele Unite și nu doar acolo: fluturii se împuţinează pe zi ce trece, iar variate specii frumos colorate sunt afectate de criza climatică, dar și de creșterea temperaturilor.
Numărul fluturilor s-a redus în ultimii patruzeci de ani, un exemplu fiind lanțul muntos Rocky. În urma studiilor făcute de cercetători, s-a constatat o scădere de 1,6% a numărului total de fluturi, informează The Guardian.
”Cu siguranță, multe specii de fluturi devin atât de rare, încât este greu pentru unii oameni să înțeleagă și să cunoască speciile care erau, cândva, răspândite” a spus Matt Forister, profesor de biologie la Universitatea din Nevada și autor principal al studiului.
Suntem parte dintr-un lanț trofic, deși ne credem superiori
Au dispărut, și încă dispar specii foarte iubite, iar un exemplu îl constituie fluturele monarh, cunoscut pentru migrațiile spectaculoase, în masă, către California. Fluturele era recunoscut pentru migrația anuală dar, din păcate, specia a dispărut în proporție de 99%, față de acum 40 de ani.
În momentul în care fluturele monarh dispare, vom fi pe punctul de a pierde și idea de migrație a acestuia, iar pierderea migrației duce la pierderea întregii specii, a mai adăugat profesorul de biologie.
Cercetarea a fost publicată în Science și a urmărit o analiză a fluturilor din 72 de locații, zone care se întind pe toate statele vestice ale Statelor Unite ale Americii. De asemenea, este vorba de peste 450 de specii de fluturi care au fost incluse în studiu.
Ținând cont de el, dar și de observații, cercetătorii contatat o scădere anuală cu 1,6% a numărului de fluturi din vest. Scăderea este în perfectă concordanță cu rata declinului altor insecte, urmărite de cercetători în diverse locuri din lume.
Fluturii, albinele și insectele dispar. Este un fapt, este o analiză și este un nou semnal de alarmă. Odată cu dispariția acestora, apare o criză majoră, deoarece existența lor este strâns legată de procurarea hranei noastre, a tuturor. Tot ele, insectele, ajută enorm la descompunerea deșeurilor și reprezintă baza esențială a rețelei vieții.
În timp ce fluturii și alte insecte sunt afectațe negativ de pierderea habitatului și de utilizarea pesticidelor toxice, cercetătorii au luat în considerare acești factori în studiu. Concluzia, previzibilă de altfel, este strâns legată de încălzirea planetei și de schimbările climatice majore care provoacă declinul constant al fluturilor.
Anotimpul rece: pe cale de dispariție. Anotimpurile au fost decalate, iar polenizarea este, constant, afectată
Acest lucru s-ar putea datora faptului că plantele se usucă mai repede la sfârșitul verii, ceea ce înseamnă că resursele de nectar sunt mai puține pentru fluturi.
Un alt factor: iarna nu mai este iarnă. O iarnă călduroasă interferează fazele de dezvoltare ale coconilor.
”Vedem impactul acestor schimbări climatice chiar și în zone frumoase și naturale. Observ că aceste zone au fost distruse de agricultură sau urbanizare, fapt care a dus și duce la dispariția fluturilor”, a explicat Matt Forister.
Forister a mai adăugat că, atât timp cât temperaturile vor continua să crească, oamenii pot ajuta fluturii prin conservarea zonelor pline de flori sălbatice și reducerea anumitor substanțe chimice.
”Declinul e extrem de îngrijorător din punct de vedere ecologic, a spus Dara Satterfield, specializată în cercetarea vieții fluturilor.
Cercetătoarea a mai adăugat faptul că, atât fluturii, cât și moliile acționează ca polenizatori, descompunători, nutrienți și surse de hrană pentru păsări și alte animale sălbatice.
Până acum, cel mai stringent semnal de alară, a fost legat de împuținarea albinelor. Acum urmează fluturii. Observăm, încet, dar sigur, că orice viață cât de mică, este importantă, este esențială și contează.
Pentru a-și pune în aplicare planul de restructurare și a primi ajutorul de la stat, CEO (Complexul Energetic Oltenia) trebuie să primească aviz favorabil din partea Comisiei Europene.
Scurt istoric:
Pentru a supraviețui, CEO are nevoie de ajutor de la stat. Pentru a-l primi, a realizat un plan de restructurare și decarbonare. Emisiile de carbon ar trebui să fie reduse, astfel, cu aproximativ 38% din 2020 până în 2026.
O analiză Greenpeace a arătat că, din contră, emisiile de carbon nu numai că nu vor scădea, ci vor crește cu 28%, până în 2030.
În urma acestor două puncte de vedere diferite, Comisia Europeană a decis să deschidă o analiză aprofundată asupra ajutorului de stat promis către CEO.
Probleme:
Pentru a continua să existe fără să acumuleze datorii uriașe, CEO trebuie să achiziționeze certificatele de emisii de gaze cu efect de seră corespunzătoare anului 2020 până la sfârșitul lunii aprilie. Lucru pe care nu-l poate face, fără ajutorul de la stat.
Pentru a putea beneficia de acest ajutor are, în acest moment, nevoie de avizul Comisiei Europene. Dacă nu va obține acordul Comisiei Europene pentru plata ajutorului de stat, se va aplica o penalitate de 100 euro/tonă de CO2 pentru nerespectarea obligației de achiziție a certificatelor.
Craca tăiată de sub picioare: ajutorul de la stat
Analiza Comisiei Europene va fi publicată, cel mai probabil, de-abia în următoarele săptămâni. Urmează, mai apoi, 30 de zile în care părțile interesate pot depune comentarii. Asta înseamnă că, până la sfârșitul lunii aprilie, puțin probabil să existe o decizie finală. Ceea ce va duce la pierderea ajutorului de la stat, de către CEO.
Asta înseamnă că nu doar compania în sine, ci și cei aproximativ 36.000 de oameni și familiile lor, care au un loc de muncă legat, direct sau indirect, de activitatea companiei, vor fi penalizați.
Previzibil sau nu, acest lucru putea fi evitat.
”Guvernul trebuie să se concentreze pe sprijinirea oamenilor din Gorj și pe soluții. Câte semnale mai trebuie să primească ministrul Energiei, domnul Virgil Popescu, și din partea cui, pentru a înțelege că e nevoie de un plan clar pentru eliminarea cărbunelui și înlocuirea acestuia cu noi capacități de energie regenerabilă, că este nevoie de un plan care să ofere protecție socială și alternative economice oamenilor care își vor pierde locurile de muncă?” spune Vlad Cătună, campaigner la Greenpeace România.
Dacă, din start, în planul de restructurare ar fi fost specificată intenția de a elimina cărbunele din mixul energetic, emisiile de carbon ar fi scăzut treptat.
Planul de restructurare nu ar fi pus probleme, CEO ar fi primit ajutorul de stat, persoanele care depind de CEO nu și-ar fi văzut pusă în joc propria existență financiară.
Viața: un joc de cuvinte în declarațiile Ministrului Mediului
Pentru asta e nevoie de implicare nu doar la nivel declarativ din partea Ministerului Mediului. Nu e nevoie de declarații pompoase și promisiuni deșarte.
E nevoie de o analiză serioasă, realistă, care să vină cu soluții viabile. Nu ne mai putem baza pe ”merge și așa”.
Nu atât timp cât regulile sunt clare: trebuie să reducem emisiile de carbon. Și, mai mult de atât, nu atât timp cât în joc nu e doar reputația cuiva, ci viața a mii de oameni și a unei planete.