Râul Craica din localitatea Baia Mare a devenit coșul de gunoi al locuitorilor, iar imaginile denotă indiferență și lipsă de civilizație.
Craica, afluent al râului Lăpuș, reprezintă în 2021 o pubelă mobilă, în apă existând gunoaie, pet-uri, resturi menajere şi chiar materiale de construcţii. Toate acestea au blocat cursul apei în zona centurii ocolitoare a oraşului.
Situația din Baia Mare datează de ani buni
Un alt fapt revoltător este că situația datează de ani buni, într-un raport al Gărzii de Mediu menționându-se faptul că în zona valea Craica au fost identificate depozite necontrolate de deșeuri diferite. Raportul datează din mai 2016, gunoiul fiind prezent și atunci, atât pe maluri, cât și în albie.
Exact ca în 2021, gunoiul era format din materiale plastice, textile, dar și materiale rezultate din demolări.
”O problemă ce a apărut în plus față de anii anteriori este legată de activitatea firmelor ce realizează lucrări la sistemul de alimentare/canalizare și depun materialele din excavări în zone adiacente cursurilor de apă, dar ce au obligația de readucere la stadiul inițial a acestor zone de depozitare temporară, concomitent cu finalizarea lucrărilor”, se arata în raportul Gărzii de Mediu, în 2016.
Există camere de supraveghere, dar făptașii nu pot fi prinși
Deși autoritățile au decis să monitorizeze zona, instalând mai multe camere de supraveghere, făptașii nu pot fi trași la răspundere.
Tot autoritățile declară că au început deja acţiuni de ecologizare pe râuri, iar cei care vor fi prinşi pe picior greşit vor fi aspru sancţionaţi. Deocamdată, doar vorbe. În ciuda camerelor de supraveghere cu care au împânzit zona, nimeni nu a fost amendat, menționează Știrile Pro TV.
Cătălin Cherecheș, primar Baia Mare, a afirmat că din data de 15 martie va începe curăţenia de primăvară la nivelul zonelor urbane şi rurale, la nivelul pârâurilor.
”Vom începe o acţiune mai drastică cu amenzi care este binevenită şi pentru educarea cetăţenilor”, a declarat primarul din Baia Mare.
De asemenea, edilul a menționat că mulţi dintre români n-au învăţat că râul nu este o pubelă publică şi un loc unde să-ţi arunci deşeurile menajere.
Ați scos vreodată șnurul de la mască înainte de a o arunca la gunoi? Dacă răspunsul este nu, acesta ar trebui să fie momentul în care ne autoeducăm.
Ar trebui să învățăm să ne gândim la consecințe, la mediu și să uităm, pentru câteva secunde, de egoismul care ne caracterizează.
Foarte multe măști ajung pe stradă, în râuri sau în oceane
Masca ne protejează și îi protejează și pe ceilalți, cu condiția să o purtăm corect. După utilizare, masca trebuie aruncată la gunoi, cu condiția să tăiem, înainte, benzile elastice.
Mai multe firme de salubritate fac apel la locuitori să nu arunce măștile și mănușile de protecție în pubelele destinate gunoiului reciclabil.
Aceste produse nu sunt reciclabile și trebuie aruncate la gunoi menajer, pentru că altfel riscă să-i îmbolnăvească pe muncitorii din stațiile de sortare.
Un gest mic, un gest care ne răpește doar câteva secunde din timp, poate salva o viață. Dacă tăiem benzile elastice cu care este prevăzută masca de protecție vom împiedica animalele, în special păsările sau pisicile, să se încurce cu ciocul sau cu lăbuțele.
De asemenea, să nu uităm nici faptul că foarte multe măști ajung în râuri, mări și oceane.
O astfel de campanie de conștientizare în vederea protecției mediului a început în Italia și a fost făcută publică pe pagina de Facebook.
Desigur, cea mai gravă problemă legată de măști este reprezentată de eliminarea corectă a acestor echipamente de protecție individuală care, din păcate, în loc să fie aruncate în gunoiul nesortat, sunt adesea lăsate pe stradă sau pe plajă.
Natura nu este un coș de gunoi pandemic
În mod ideal, masca și mănușile ar trebui să fie puse într-o pungă care se sigilează și abia apoi se aruncă la gunoi.
Să reținem că produsele care ne asigură nouă protecția sunt cele mai periculoase amenințări pentru ecosisteme și faună, în special pentru fauna marină.
Ca dovadă stau numeroasele fotografii și numeroasele episoade crude cauzate tocmai de ingestia de măști sau mănuși de către animale. Exemplele sunt numeroase: pinguinii, peștii sau căluții de mare. Să nu uităm nici de pescăruși sau de pisicile de pe stradă care scotocesc în pubele în căutarea hranei.
Este un gest care nu ne costă nimic, dar poate salva viețile multor animale. Masca ne protejează, dar poate polua, poate răni și, în cel mai rău caz, poate ucide.
Abuz, incompetență și cruzime dusă la rang de datorie și exces de zel: pentru ministrul Mediului atât râsul, cât și pisica sălbatică au devenit subiect de numărătoare și un real pericol.
Inutil de menționat că ambele exemplare sunt considerate specii rare și, în mod normal, într-un stat normal, cu o guvernare normală, râsul și pisica sălbatică ar trebui protejate.
La fel de intuil de menționat este și faptul că nici râsul și nici pisica sălbatică nu atacă, nu distrug și nu pun în pericol viața nimănui, chit că discutăm de om sau animal.
Animalul cu pușca și animalul din bătaia puștii
În România se propune un recensământ în vederea vânătorii de după.
Tot în România sunt sancționate, pedepsite și ucise speciile pentru simplul fapt că există.
Pădurea, animalele, speciile pe cale de dispariție nu pot sta în cale distracției vânătorii, iar cei ce ar trebui, prin funcție, să protejeze mediul, au decis să dea liber la colecționarea de vieți, ca trofee.
Un nou abuz, marca Tánczos Barna
S-a ajuns în situația în care natura este vinovată, natura este pedepsită și natura devine trofeu pentru niște afaceriști de o empatie mediocră, dar cu un dezvoltat simț al banului.
Agent Green, o organizație neguvernamentală non-profit pentru protecția mediului, înființată în anul 2009, a făcut public anunțul, prin intermediul paginii de Facebook:
”Râsul și pisica sălbatică, puse de astăzi în bataia puștii pentru vânătoarea de trofee. Ministerul Medului a comis astăzi un abuz cras, declarând pisica sălbatică și râsul drept animale care pun în pericol viața oamenilor.
Ministerul a scos la licitație caietul de sarcini pentru studiul care va sta la baza stabilirii cotelor de împușcare a râsului și a pisicii sălbatice”.
Mai mult, Agent Green menționaeză că respectivul caiet de sarcini scos la licitație este cu dedicație pentru o entitate din Brașov.
Practic, este vorba de cifre false și de un ”program” care, ani la rând, a umflat numărul de animale sălbatice pentru a susține împușcarea a câtor mai multe suflete.
Tánczos Barna excelează în cruzime, insistă să rămână într-o funcție pe care nu o cunoaște foarte bine și adună acoliți sub o titulatură care sună a paradox: protecția și gestionarea problemelor de mediu duc la un mediu absent.
Rezolvarea se face prin masacrare. Iar drujba este prioritară împăduririi. La fel și pușca.
Franța a subestimat, în mod constant, impactul devastator al testelor sale nucleare din Polinezia Franceză în anii 1960 și 1970, iar mai mult de 100.000 de persoane ar putea solicita despăgubiri, relatează The Guardian.
Franța a efectuat 193 de teste nucleare în perioada 1966-1996 la atolii Moruroa și Fangataufa din Polinezia Franceză, incluzând 41 de teste atmosferice până în 1974. Toate aceste proceduri au expus populația locală, lucrătorii de pe șantier, dar și soldații francezi la niveluri ridicate de radiații.
Cercetând datele din 2.000 de pagini de documente ale ministerului apărării francez recent declasificate, analizând hărți, fotografii și alte înregistrări și realizând zeci de interviuri în Franța și Polinezia Franceză, cercetătorii au reconstituit meticulos trei teste nucleare cheie și consecințele acestora.
Polinezia Franceză, testele și miile de victime ale Franței
Fișierele Mururoa, o colaborare între redacția jurnalismului de investigație Disclose, Programul Universității Princeton pe Știință și Securitate Globală și un colectiv de cercetare a justiției de mediu, Interprt, sugerează că impactul testelor Aldébaran, Encelade și Centaure din 1966, 1971 și 1974 a fost mult mai mare decât cel recunoscut oficial.
”Statul a încercat din greu să ascundă moștenirea toxică a acestor teste”, a declarat Geoffrey Livolsi, redactor-șef al Disclose. ”Aceasta este prima încercare științifică cu adevărat independentă de a măsura amploarea daunelor și de a recunoaște mii de victime ale experimentului nuclear al Franței în Pacific”.
Institutul Național de Sănătate și Cercetare Medicală din Franța a publicat luna trecută un raport privind consecințele testelor asupra sănătății, susținând că ”nu poate concluziona cu certitudine” că există o legătură între acestea și multiplele cazuri de cancer care au apărut pe insule.
Insula Tahiti, ca victimă: traiectoria schimbată a norului radioactiv
Mururoa Files a studiat consecințele bombei Centaure – ultima care a explodat în atmosferă înainte ca testele Franței să fie mutate în subteran. Astfel, se sugerează faptul că Parisul a subestimat contaminarea din Tahiti cu până la 40%, permițând ca aproximativ zeci de alte mii de persoane să devină, în mod oficial, victime ale testelor.
Folosind date meteorologice, arhive militare și înregistrări științifice privind dimensiunea norului radioactiv, echipa a descoperit traiectoria acestuia peste Tahiti (este vorba de 80.000 de locuitori din Papeete, capitala Polineziei Franceze).
Inițial, norul radioactiv ar fi trebuit să se îndrepte spre nord, dar nu a atins niciodată înălțimea prevăzută de 9.000 m, rămânând, în schimb, la aproximativ 5.200 m.
A ajuns deasupra insulei Tahiti la 2 dimineața, la 19 ianuarie 1974, la 42 de ore după explozie. Important de menționat este faptul că în această regiune nu fuseseră luate măsuri de precauție pentru a proteja populația.
”Un grup de cancere ale tiroidei”
Potrivit unui raport confidențial al ministerului polinezian al Sănătății, raport obținut de cercetători, aproximativ 11.000 de victime ale testelor au primit doze de radiații mai mari de 5 milisieverți (mSv): de cinci ori nivelul de calificare pentru compensație.
Totuși, în baza documentelor declasificate în 2013, cercetătorii calculează că întreaga populație din Tahiti și din Insulele Leeward din Polinezia (aproximativ 110.000 de persoane) a fost expusă la radiații de peste 1 mSv, numai din testul Centaure.
Potrivit noilor calcule, ”dozele” reale de radiații primite de locuitorii unor districte din Papeete au fost de două sau trei ori mai mari decât cele înregistrate într-un studiu al Comisiei pentru energie atomică (CEA) din Franța, publicat în 2006, spun cercetătorii.
Proiectul dezvăluie, de asemenea, un raport confidențial trimis de către Paris guvernului polinezian, în februarie, anul trecut. Raportul face referire la ”un grup de cancere ale tiroidei” din Insulele Gambier, insule care au fost direct afectate de consecințele primului test nuclear al Franței, Aldéraban, în iulie 1966.
Franța, nevoită să recunoască apariția cancerului în rândul copiilor
Acest raport reprezintă prima recunoaștere oficială a Franței în ceea ce privește impactul pe care testele l-au avut asupra sănătații.
Cancerele tiroidei, gâtului și plămânilor, precum și cazurile de leucemie și limfom și afecțiunile osoase și musculare legate de otrăvirea cu stronțiu și cesiu, rămân prevalente în toate insulele, spun cercetătorii, citând interviuri cu mai mulți locuitori, dintre care mulți erau copii la timpul testelor.
Cercetătorii citează, de asemenea, un schimb confidențial de e-mailuri care datează din 2017, în care armata franceză recunoaște, pentru prima dată, că până la 2.000 din cei 6.000 de militari cu sediul în Polinezia Franceză și implicați în testele între 1966 și 1974 au contractat cel puțin o formă de cancer.
În ciuda îngrijorărilor răspândite, Franța nu a înființat un comitet de despăgubire pentru victimele civile și militare până în 2010, reclamanții – în teorie – trebuind să demonstreze doar că locuiau în Polinezia Franceză la acea vreme și că au contractat unul dintre cele 23 de tipuri de cancer, recunoscute ca rezultate din radiații.
Păstrăm distanța, ne protejăm și, într-un final, vom scăpa de Covid. Progresăm în egoismul propriu, investim în medicină, investim în noi, dar distrugem fără să ne gândim la consecințe.
Guvernele trebuie să rezolve o lacună majoră în planurile de redresare post-Covid. Este vorba despre faptul că un efect al pandemiei este și distrugerea naturii, informează The Guardian.
Un nou avertisment al unei coaliții a grupurilor de sănătate și mediu menționează că există pandemii mai grave și mai nocive decât coronavirusul. Nu se acționează, am învățat să ignorăm, jonglăm cu un egoism constant și ridicăm din umeri.
Covid și jocul de-a ruleta rusească
Multe miliarde de dolari sunt cheltuite în mod justificat pentru a consolida asistența medicală și a stimula economia globală, a declarat coaliția. Cu toate acestea, măsurile mult mai puțin costisitoare pentru a opri defrișările și a pune capăt comerțului ilegal cu animale sălbatice sunt vitale.
Se crede că virusul care provoacă Covid a apărut de la liliecii sălbatici și s-a transmis la oameni. Totuși, aproximativ două treimi din bolile care infectează oamenii încep la alte specii, inclusiv virusurile gripale: HIV, Zika, West Nile și Ebola.
Distrugerea naturii prin agricultură, prin exploatare forestieră și prin comerțul cu animale sălbatice a apropiat omul de viața sălbatică, ducând, astfel, la o creștere mare a bolilor care trec de la animale la oameni.
”Vaccinurile anti Covid ne vor ajuta să depășim această dezordine actuală, dar nu vor face nimic pentru a ne proteja de următoarea pandemie”, a declarat Aaron Bernstein, membru al coaliției, pentru TH Chan, din cadrul Universității Harvard.
”Doar cu acțiuni care opresc infecțiile putem încheia jocul nostru de-a ruleta rusească cu pandemia”.
Integritatea naturii duce la integritatea sănătății noastre
Amy Vittor, din cadrul Universității din Florida, (divizia de boli infecțioase și medicină globală) a declarat următoarele:
”Pădurile – și în special pădurile tropicale – adăpostesc rețele complexe de microbi. Degradarea acestor peisaje are potențialul de a dezlănțui acești microbi asupra animalelor domestice și, prin urmare, asupra noastră. Astfel, menținerea integrității pădurilor servește nu numai pentru a proteja biodiversitatea și a atenua schimbările climatice, ci și pentru a forma rețele complexe de agenți patogeni”.
Se presupune că lupta împotriva Covid a dus la cheltuieli globale care depășesc 20 de miliarde de dolari (14,45 miliarde de lire sterline). Cu toate acestea, un studiu din iulie estimează că o cheltuială cu doar 27 de miliarde de dolari pe an ar reduce substanțial riscurile unei alte pandemii.
Jon Epstein, expert în virusuri zoonotice din cadrul Alianței EcoHealth, a declarat următoarele: ”Cheltuielile relativ modeste și cooperarea dintre guverne pentru combaterea defrișărilor, reducerea semnificativă a comerțului comercial cu animale sălbatice și îmbunătățirea biosecurității în jurul animalelor ar ajuta în mod semnificativ”.
Finalul Covid: începutul unei noi ”epoci a pandemiei”
Defrișăm, distrugem, ignorăm drepturile popoarelor indigene care au știut mereu cum să trăiască în armonie cu natura. Nu mai avem exemple, nu mai avem empatie și ne afundăm în egoism.
În octombrie, mai mulți oameni de știință au declarat că lumea se află într-o ”epocă a pandemiilor” și că bolile vor apărea mai des, se vor răspândi mai rapid, vor ucide mai mulți oameni și vor afecta economia globală cu un impact mai devastator decât oricând.
Inconștiență și nepăsare: un localnic a deversat vopsea în șanțul din fața casei. Este vorba despre un locuitor din satul bihorean Uileacu de Criş, din comuna Tileagd.
În mod normal, șanțul respectiv ar fi trebuit să colecteze doar apă de ploaie. Ne lovim, din nou, de iresponsabilitate care se corectează doar prin amendă.
Garda de Mediu Bihor a fost sesizată în cursul zilei de duminică, constatând că în rigola stradală pluvială au fost vărsați nu mai puțin de 15 litri de deşeuri de vopsea.
”Aceste deşeuri au fost antrenate pe o lungime de circa 200 metri, până la intersecţia dintre şoseaua naţională (n.r. DN 1) şi şoseaua către Derna (n.r. DN 1P). S-a identificat faptul că evacuarea provine din gospodăria unei persoane fizice”, se arată într-un comunicat transmis luni de Garda de Mediu Bihor.
Va plăti amenda și va curăța șanțul
Dacă amenzile nu-i mai sperie pe mulți, iată că și munca rămâne o soluție și o pedeapsă.
Desigur, persoana vinovată a fost identificată, amenda ridicându-se la suma de 3.000 de lei, pentru nerespectarea prevedrilor Legii 211/2011, privind regimul deşeurilor. Mai mult decât atât, vinovatul are termen de câteva zile pentru a curăța rigola, data limită fiind 12 martie.
Reprezentanții de la Garda de Mediu au precizat că, pentru remedierea neconformităţii identificate, a fost stabilită măsură de igienizare a rigolei stradale până în data de 12.03.2021. Astfel persoana fizică identificată a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 3.000 lei.
De asemenea Garda de Mediu Bihor a atras atenţia cetăţenilor asupra faptului că este interzisă deversarea în canale deschise (rigole stradale) a apelor fecaloid-menajare şi a celor cu conţinut toxic.
Ceea ce ar fi trebuit să fie un real ajutor pentru hunedoreni s-a transformat într-o reală amenințare: sănătatea oamenilor și a animalelor este în pericol din cauza levigatului care și-a croit drum de la deponeul ecologic de la Bârcea Mare până aproape de Deva. Este vorba de o distanță de 6 kilometri, este un caz care nu a mai fost întâlnit de mai bine de 30 de ani, în momentul de față așteptându-se rezultatele finale ale analizelor de laborator.
Pedeapsa ar putea veni sub formă de amenzi cuprinse între 50.000 și 100.000 de lei, dar problema principală este că apa care provine de la deponeu ar putea ajunge în Mureș.
Povestea poluării cu levigat de la Deponeul ecologic de la Bârcea Mare a început în urmă cu aproximativ două săptămâni, atunci când mai mulți locuitori din această zonă au sesizat că în albia unui pârâu, secat de obicei, curge un lichid gros, urât mirositor, care părea că provine de la deponeu. Oamenii au sesizat această problemă, solicitând organelor abilitate sprijin în acest sens, menționează ServusPress.
Dacă ar fi funcționat stația de epurare nu s-ar fi ajuns aici
Aurica Lăsconi, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Hunedoara, a declarat că au fost prelevate probe de laborator și au fost întocmită fișa de poluare. Cu toate acestea, analizele nu au fost finalizate, pentru că unele analize nu se fac la laboratorul de la Deva, iar probele au fost trimise la Arad.
Sursă foto: Servuspress
Concluzia a fost că apa provine de la deponeu. S-a încercat identificarea altor surse de poluare, dar acestea sunt inexistente. De asemenea, conform declarațiilor, a fost încheiat un proces verbal de contravenție pentru depășirea unor indicatori de calitate a apelor, în valoare de 40.000 de lei, urmând ca în funcție de ce se descoperă la analize să fie închisă fișa de poluare.
”Poluatorul plătește și toate cheltuielile cu această poluare vor fi decontate de dânșii. S-a depășit foarte mult acei indicatori, dar deocamdată nu pot să dau o cifră exactă. Știu, însă că nitrații, nitriții și CVO 5 au depășit cu mult peste maximul admis. Problema este că poluarea va continua, dacă cei de la SUPERCOM, care au în administrare acest deponeu, nu vor pune în funcțiune stația de epurare. Practic, tot levigatul trebuie dirijat prin conducte spre stația de epurare.
Levigatul a ajuns la un anumit nivel în canalul colector, de acolo tot ceea ce a depășit nivelul maxim a ajuns în pârâu. Dânșii au promis ferm că vor pune în funcțiune stația de epurare, urmând ca acest levigat să ajungă în stația de epurare, iar de acolo va fi deversat în canalul Batiz, de unde se vor preleva probe și vom ține în supravgehere această apă epurată. Dacă ar fi funcționat stația de epurare sunt convinsă că nu s-ar fi ajuns aici”, a declarat Aurica Lăsconi, director SGA Hunedoara.
Amenințare: animalele ar putea muri dacă ar consuma acest lichid
Mai mult, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Hunedoara a menționat că locuitorii trăiesc o amenințare reală și că nu a mai fost întâlnită o astfel de situație în ultimii 37 de ani.
Încărcarea organică este foarte mare, iar apa este periculoasă, deoarece conține foarte multe elemente. Momentan, apa respectivă nu este folosită pentru animale și nici pentru uz casnic. Problema intervine atunci când levigatul ar putea ajunge în Râul Mureș.
Sursa foto: Servuspress
”Dacă se ajunge ca animalele să bea această apă, ar avea de suferit. La ce concentrații sunt, animalele ar putea muri dacă ar consuma acest lichid”, a concluzionat directorul SGA Hunedoara.
Eduart Felciuc, fost președinte al ADI-Sistemul Integrat de Gestionare a Deşeurilor judeţul Hunedoara, a folosit drona pentru a filma dezastrul. Pe o distanță de mai bine de 6 kilometri au curs ”râuri” de resturi fluide provenite de la deșeuri.
Levigat înseamnă zeamă de gunoi – pe romanește
”Garda a fost sesizată de un localnic care locuiește în Simeria. M-au chemat pentru că știam zona. Într-o primă fază, am crezut că este vorba despre dejecții…de la animale. Mi-am dat seama că e levigat. Levigat înseamnă zeama de gunoi – pe romanește…
Am trecut de acea ferma, dar levigatul venea, din partea de sus. I-au chemat pe cei de la Apele Române, au luat probe în 2020, în partea din sud. Râul în care ajunge levigatul este numit de localnici ”Râul Popii”. Dezastrul nu se oprește aici, riscul mare fiind să ajungă în Mureș. Norocul este că cei de la calea ferată, lucrând, au făcut un mal. Acel mal blochează, oarecum, trecerea apei spre râul Mureș”, a precizat Eduart Felciuc
Deși există o stație de epurare a apelor uzate, angajații au tratat problema cu superficialitate.
Cine administrează groapa de gunoi: proprietatea este a Consiliului Județean, dar administrarea este în mâinile celor de la SUPERCOM. ADI, (Sistemul Integrat de Gestionare a Deşeurilor judeţul Hunedoara) este indicator de performanță și se ocupă de monitorizare.
Groapa de gunoi a costat peste 60 de milioane de euro, bani veniți din fonduri europene.
”În momentul în care am devenit director erau semnate două contracte, doar că era nevoie și de o perioadă de 90 de zile de mobilizare. Adică, în perioada respectivă, era nevoie de întocmirea contractelor, de stabilirea echipamentelor.
Garda de Mediu au fost în control în data de luni, 22 februarie. Personal, am fost în control cu ei, dar nu am văzut actul de control.
Cei de la Agenția pentru Protecția Mediului nu au făcut verificări, la fața locului. S-au deplasat doar reperzentanții Apelor Române și Garda de Mediu.
Apele Române au luat probe. Am înțeles că mai sunt de venit problele pentru metalele grele”, a adăugat Eduart Felciuc.
Pericolul deversărilor: poluarea
”Vă dați seama că apele au multiple componente. Nu știu dacă în compoziție se află și metale grele, dar bănuiesc că ar putea să fie. Pot fi afectați oamenii din zonă, animalele din zonă…”
Ecologizarea reprezintă măsura principală în astfel de situație.
”Pe cheltuielile SUPERCOM. Directorii de la SUPERCOM au fost schimbați, problema datează de ani buni, multe dintre localități s-au opus unei schimbări în bine încă din 2011”, a concluzionat Eduart Felciuc.
Operatorul de la Deponeul ecologic de la Bârcea Mare a fost obligat de către comisarii Gărzii de Mediu să ecologizeze zona, iar acum a fost adusă o stație de epurare mobilă, pentru a curăța mizeria.
”Bănuim că s-a repetat anterior această poveste. Ca acumulare, levigatul a ajuns la aproape șapte kilometri distanță de deponeu. Noi verificăm această parte de procesare și aspectul legat de tratarea levigatului și deversarea rezultatului ecologic al stației de epurare este strict în atributul Apelor Române, pentru că ei dau autorizație de mediu pe ape.
În concluzie, în situația de față vorbim de poluare a solului și apei, cel mai probabil. Amenda în astfel de situații este cuprinsă între 50.000 și 100.000 de lei, în funcție de gravitatea situație. Pe lângă asta, am notificat, doar spre știință datele partiale și APM, care eliberează anual autorizațiile de mediu și o să vedem ce măsuri adoptă și APM vis-a-vis de acest incident”, a menționat Ovidiu Dorel Bretean, comisar șef al Gărzii de Mediu Hunedoara.
Garda de Mediu a făcut, în ultimele două săptămâni, repetate controale
Georgeta Barabaș, director APM Hunedoara a precizat că nu este pentru prima dată când există această problemă. Începând cu anul 2018, a fost transmisă câte o notificare, câte o somație, pentru stingerea neconformităților, dar de fiecare dată, titularul SMID, care a contractat acest operator, a venit cu angajamente suplimentare și nu am finalizat, nici în 2018, nici în 2019 suspendarea autorizației.
”Notificarea din 2020 transmisă cu anumite prelungiri, cauzate perioadei de pandemie, va trebui încheiată în următoarele 60 de zile. Ori se conformează și autorizația rămâne valabilă, ori nu se conformează și se suspendă autorizația. S-a ajuns în această situație pentru că acest operator a fost adus preferențial în județul Hunedoara și i s-a încredințat o afacere la cheie, adică un proiect finanțat din fonduri europene, pe care a înțeles cu ajutorul Consiliului Județean să îl gestioneze ca pe afacerea proprie. Toată activitatea din acești patru ani nu s-a desfășurat în interesul hunedorenilor, ci doar în interesul operatorului”, a declarat directorul APM Hunedoara.
Se așteaptă rezultatele finale ale analizelor provenite din levigat. De asemenea, acestea vor fi făcute publice de către reprezentanții SGA Hunedoara zilele următoare, totul depinzând de laboratorul din Arad.
Căutăm persoane cu experiență de minim trei ani în presa scrisă, extrem de bune prietene cu limba română, cu viteză de reacție, cu idei și multă energie. Cunoștințele despre mediu nu constituie “probă eliminatorie”, dar sunt bine venite.
Căutarea și găsirea subiectelor sunt strict necesare. Acuratețea descrierii evenimentelor este foarte apreciată.
Programul este flexibil, se lucrează de acasă.
Este necesară experiența în modul de abordare a subiectului, posibilitatea deplasării in București (dar nu numai) pentru interviuri, reportaje, conferințe de presă, o corectă înțelegere a legilor, a situațiilor ce țin de mediu și problemele lui.
Va fi și multă voie bună!
Salariul este dat de întrunirea cerințelor de mai sus.
CV-urile se primesc la office _at_StireaVerde_punct_ro. Nu uitați să puneți in CV și câteva link-uri cu articole scrise de voi.
Sunt din ce în ce mai dese știrile în care pompierii salvează animale aflate în situații critice. O pisică blocată în copac, un câine într-un șant, un cal într-un canal, și multe altele. Au ajuns la ordinea zilei pozele și textele cu ”pompierii, prietenii animalelor”.
Nu, nu vorbim despre deja celebrii pompieri australieni, vorbim despre pompierii noștri, din România.
Dacă în urmă cu câțiva ani cele mai multe dintre astfel de știri treceau neobservate, acum nu putem să trecem pe lângă ele, fără a le remarca. Pentru că un om care are grijă și salvează chiar și cea mai mică viață, este, fără îndoială, un om bun.
O nouă poveste cu pompierii din România: ”Am auzit un mieunat jalnic”
De astă dată, este vorba despre pompierii din Călărași, care au salvat, o pisică dintr-o fântână dezafectată.
În seara zilei de joi, 4 martie, pompierii călărășeni au fost chemați de către un trecător, care a auzit un mieunat jalnic, venit dintr-o fântână, în comuna Dichiseni.
Fântâna, de un metru în diametru şi aproximativ 20 de metri adâncime, s-a dovedit a fi prea dificilă pentru ca pisica să se ”autosalveze”. Așa că a cerut ajutorul, făcând ce știa mai bine, și anume mieunând. Cel care a auzit-o a cerut, la rândul lui, ajutorul pompierilor.
În aproximativ 20 de minute, aceștia au reușit să aducă pisica la suprafață și s-o înmâneze, vie și nevătămată, proprietarei.
”Pisica se uita cu „recunoștință” către salvatorul ei. A scos-o noaptea trecută dintr-o fântână dezafectată, care avea 20 de metri adâncime. Noi suntem la datorie, ca de fiecare dată!”, au transmis cei de la ISU Călărași pe pagina de Facebook.
Sunt pompieri militari sau cei care se ocupă de incendii, descarcerări, dar și de cazurile în care necuvântătoarele au nevoie de ajutor. Să nu uităm că și patrupedele depind de noi, nu doar de servicii.
Iar un apel la 112 poate salva și poate face diferența.
Stația de sortare a deșeurilor din Sectorul 3 s-a ales cu activitatea suspendată pentru o perioadă de jumătate de an, din cauza mai multor nereguli constatate de inspectorii Gărzii de Mediu. În ultima perioadă, SD3 Salubritate și Deszăpezire S3, subordonată Primăriei Sectorului 3, a primit șase amenzi de la Garda de Mediu, în valoare de 70.000 de euro. Primăria condusă de Cristian Negoiță a plătit 11 milioane de euro pentru stația de sortare a deșeurilor.
Agenția pentru Protecția Mediului București a precizat, luni, 8 martie, că ”suspendarea se menține șase luni începând de la data prezentei până la data de 08.09.2021. Pe perioada suspendării, desfășurarea activității este interzisă”.
Documentul integral cu decizia Agenției poate fi consultat mai jos:
Mai mult, Agenția pentru Protecția Mediului mai precizează că, în cazul în care măsurile pe care societatea ar trebui să le ia nu vor fi îndeplinite, „după expirarea termenului de suspendare, APM va anula Autorizația de Mediu nr. 340 din 14.08.2020”.
Totodată, firma va trebui ca până miercuri să ia toate măsurile pentru încetarea activității.
„SD 3 – Salubritate și Deszăpezire S3 SRL va prezenta la Agenția pentru Protecția Mediului București și la Garda Națională de Mediu – Comisariatul Municipiului București, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoștință a prezentei, măsurile planificate pentru încetarea temporară a activității și punerea în siguranță a instalației pe perioada suspendării Autorizației de Mediu nr. 340 din 14.08.2020, în vederea protejării factorilor de mediu, precum și termenele în care vor fi înștiințați partenerii contractuali pentru care prestați servicii”, se mai arată în anunțul Agenției de Mediu București.
